Știri
Tag: kaja kallas

Șefa diplomației UE avertizează că escaladarea din Iran lovește piețele energetice și accelerează erodarea regulilor internaționale, într-un mesaj transmis la Consiliul de Securitate al ONU , potrivit Mediafax . Kaja Kallas , comisarul european pentru politică externă, a pus în aceeași ramă invazia Rusiei în Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, susținând că cele două crize reprezintă „cea mai mare prăbușire a dreptului internațional de la cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Politico, citat de publicație. În discursul de la New York, Kallas a spus că „prăbușirea dreptului internațional” este vizibilă în „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și în „războiul din Orientul Mijlociu”, iar împreună ar arăta abandonarea „vechilor reguli”, inclusiv a Cartei ONU. Mesajul cu miză economică: energie și lanțuri de aprovizionare Kallas a avertizat că războiul din Iran, care „a cuprins rapid țările învecinate”, a generat „instabilitate imensă” și „a costat mult prea multe vieți”, dar și că a trimis unde de șoc pe piețele energetice globale și pe lanțurile de aprovizionare. În același context, ea a criticat ceea ce a descris drept o schimbare către „politica coercitivă a puterii” și a avertizat asupra unei lumi modelate de sfere de influență concurente. Paralele între Ucraina și Orientul Mijlociu Kallas a folosit cel mai dur limbaj la adresa Moscovei, numind invazia din 2022 „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional”. Totodată, a încadrat conflictul actual din Orientul Mijlociu — declanșat, potrivit textului, de atacul SUA și Israelului asupra Iranului — ca parte a aceleiași „eroziuni sistemice” a regulilor internaționale. [...]

UE ia în calcul folosirea activelor rusești înghețate dacă Ungaria continuă să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Euronews. Declarația îi aparține șefei diplomației UE, Kaja Kallas , făcută marți, la Kiev, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban condiționează acordul de reluarea livrărilor de petrol prin conducta „Drujba”. Kallas a spus că împrumutul convenit la finalul lui 2025 era „planul B”, în timp ce „planul A” viza utilizarea activelor rusești înghețate. În acest scenariu, dacă împrumutul nu poate fi deblocat din cauza veto-ului Ungariei, Bruxelles-ul ar putea reveni la varianta inițială, mai sensibilă juridic și politic, dar care ar asigura finanțarea de care Ucraina are nevoie în 2026 și 2027. „Împrumutul pe care încercăm să îl acordăm în prezent și pe care l-am convenit la sfârșitul anului trecut, permiteți-mi să vă reamintesc că acesta era de fapt planul B. Planul A era utilizarea activelor înghețate”, a declarat Kallas. Miza este una bugetară și de capacitate de finanțare: Comisia Europeană a propus transformarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, aflate sub sancțiuni, într-o linie de credit fără dobândă pentru Ucraina. Planul a fost susținut de Germania, Polonia, țările nordice și cele baltice, dar a întâmpinat opoziție, în special din partea Belgiei (principalul custode al activelor), care a invocat riscuri juridice, posibile efecte financiare și un impact negativ asupra reputației zonei euro; Franța, Italia, Malta și Bulgaria și-au exprimat, de asemenea, rezerve. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat ca alternativă după ce discuțiile despre activele înghețate s-au blocat la un summit din decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut dreptul de a nu participa la program, însă acordul avea nevoie de unanimitate pentru a fi aprobat, iar în februarie Orban a introdus veto-ul, legând decizia de disputa privind conducta „Drujba”, oprită de la sfârșitul lui ianuarie. Comisia Europeană a încercat să deblocheze situația, oferindu-se să organizeze o inspecție la „Drujba” și să finanțeze reparațiile din fonduri UE, însă, potrivit articolului, experții așteaptă de peste două săptămâni să ajungă la fața locului. În paralel, presiunea de timp crește: Bruxelles-ul caută o soluție înainte ca Ucraina să rămână fără ajutor extern în luna mai, iar discuția despre revenirea la utilizarea activelor rusești reapare ca opțiune de rezervă, în cazul în care veto-ul Ungariei persistă după alegerile din 12 aprilie. [...]