Știri
Știri din categoria Externe
UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul, iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24. Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan.
În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului.
Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată).
Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului.
Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare.
O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare.
Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha. Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive.
Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”.
Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților.
Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai.
Recomandate
Israelul riscă o fractură de coordonare cu SUA pe dosarul Iran–Liban , după ce miniștri din coaliția de la Ierusalim au transmis că nu se consideră obligați de acordul anunțat între Washington și Teheran, în timp ce opoziția îl acuză pe Benjamin Netanyahu de „eșec diplomatic” și pierderea influenței asupra deciziilor americane, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Israel Katz , a promis că armata israeliană va rămâne în sudul Libanului și a avertizat că, dacă Iranul atacă, Israelul va răspunde „cu toată forța”. În același timp, membri ai extremei drepte din coaliția lui Netanyahu au susținut că Israelul nu va fi obligat să respecte termenii acordului, notează The Times of Israel. Acordul SUA–Iran: ce include și ce rămâne neconfirmat Oficiali americani și iranieni au anunțat un cadru pentru un acord de încetare a războiului, care ar urma să ducă la ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și lansarea unei perioade de 60 de zile de negocieri privind programul nuclear al Teheranului. Donald Trump, ajuns la Evian pentru summitul G7, a afirmat că acordul „a fost semnat în întregime”. Potrivit unor înalți responsabili americani, SUA și Iranul ar fi semnat digital un memorandum de înțelegere, iar o ceremonie oficială de semnare ar urma să aibă loc vineri, în Elveția. Detaliile ar urma să fie publicate în 24–48 de ore, însă, la momentul relatării, nu exista o confirmare din partea Teheranului . Potrivit surselor iraniene și pakistaneze citate în material, acordul ar include și un armistițiu în conflictul dintre Israel și Hezbollah. Mesajul coaliției: „acordul nu ne obligă”, retragerea din Liban este exclusă În interiorul coaliției, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a calificat acordul drept „dăunător pentru Israel și pentru întreaga lume liberă”. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, a susținut că „acordul lui Trump nu ne obligă” și a insistat că Israelul nu trebuie să se retragă din teritoriile din Liban capturate de armata israeliană. Katz a afirmat că Israelul nu se va retrage din sudul Libanului „în ciuda tuturor presiunilor existente și a celor care vor urma” și a descris o politică de menținere a unor „zone de securitate” în Liban, Siria și Gaza, „fără nicio limită de timp”. Opoziția: „eșec strategic” și pierderea libertății de acțiune Opoziția a atacat dur guvernul, susținând că Israelul nu a reușit să transforme câștigurile militare în rezultate politice și de securitate. Yair Lapid a spus că Netanyahu „a pierdut războiul” și a numit situația un „eșec diplomatic” pe frontul iranian, acuzând inclusiv o relație de subordonare față de președintele american. Și alți lideri politici au criticat acordul în termeni similari: Naftali Bennett a vorbit despre incapacitatea guvernului de a obține „realizări durabile în materie de securitate” și a descris războaiele drept unele de „stagnare și uzură”. Avigdor Liberman a avertizat asupra unui „dezastru diplomatic” și a cerut ca Israelul să transmită SUA că nu acceptă o legare a dosarului iranian de cel libanez. Benny Gantz a numit acordul un „eșec strategic” și a respins orice limitare a libertății de acțiune a Israelului în Liban. Gadi Eisenkot a spus că acordul este „departe de interesele Israelului”, iar Yair Golan a susținut că înțelegerea anulează realizările militare. De ce contează: risc de divergență operațională într-un acord negociat fără Israel Elementul cu impact imediat este că Israelul, deși a început războiul alături de SUA, nu a fost implicat în negocierile privind acordul , iar reacțiile din coaliție sugerează că Ierusalimul ar putea încerca să-și păstreze libertatea de acțiune militară în Liban chiar dacă Washingtonul urmărește o încetare mai largă a ostilităților. În perioada următoare, miza se mută pe publicarea detaliilor acordului-cadru și pe semnarea anunțată pentru vineri, în condițiile în care, potrivit materialului, confirmarea oficială a Teheranului lipsea la momentul relatării. [...]
Uniunea Europeană a extins lista de sancțiuni cu 81 de nume și entități , vizând inclusiv persoane și companii acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei și operațiuni de influență în regiune, potrivit Antena 3 . Măsurile au un impact direct de reglementare: înghețarea activelor în UE, interdicții de călătorie și restricții privind sprijinul financiar. UE a anunțat includerea pe lista de sancțiuni a încă 81 de „personalități și entități” pentru complicitate cu Rusia în războiul împotriva Ucrainei, materialul citând France Presse, via Agerpres. În total, potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, au fost adăugate 34 de persoane și 47 de entități. Ce presupun sancțiunile și de ce contează Pachetul de măsuri are efecte concrete asupra celor vizați, prin: înghețarea activelor deținute în Uniunea Europeană; interdicție de circulație în UE pentru persoanele sancționate; interdicție privind orice sprijin financiar. Dincolo de dimensiunea politică, sancțiunile funcționează ca instrument de blocare a accesului la bani, servicii și mobilitate în spațiul comunitar, cu efecte asupra rețelelor de finanțare și a companiilor implicate în lanțuri de aprovizionare sensibile (de exemplu, componente și producție pentru drone). Ținte: de la „complexul militaro-industrial” la „ flota fantomă ” În cadrul sancțiunilor împotriva complexului militaro-industrial rus, UE a impus măsuri împotriva a șapte indivizi și 21 de entități, inclusiv producători ruși de drone. Pe listă apar și două întreprinderi chineze: Shenzhen Minghuaxin și Xingiang Richful Lubricant Additive company, aceasta din urmă descrisă drept unul dintre principalii producători de aditivi lubrifianți din China. Acuzația, potrivit materialului, este că ar ajuta Rusia în efortul de război. Separat, cele 27 de state membre au decis sancționarea a două persoane fizice și 24 de entități pentru rolul lor în exportul de petrol și produse petroliere rusești, inclusiv prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” folosite de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale asupra petrolului. Persoane vizate: cleric rus și nume legate de Republica Moldova Printre cei sancționați se află clericul Gheorghi Șevkunov, prezentat adesea de presa rusă drept „duhovnicul” președintelui Vladimir Putin. Antena 3 notează că acesta a fost numit în 2023 mitropolit de Simferopol și Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014. Totodată, UE a impus sancțiuni împotriva unei entități și a 15 persoane (inclusiv judecători și procurori) pentru rolul lor în „otrăvirea și moartea” opozantului rus Aleksei Navalnîi, în februarie 2024. În ceea ce privește Republica Moldova, șase indivizi au fost sancționați pentru acțiuni considerate o amenințare la adresa suveranității și independenței țării, inclusiv pentru subminarea proceselor democratice. Materialul menționează, citând Radio Chișinău și IPN, că printre cei șase se află persoane apropiate oligarhului fugar Ilan Șor , precum și Irina Vlah, președinta partidului „Inima Moldovei”. Potrivit informațiilor prezentate, Irina Vlah a fost inclusă pe listă pentru rolul său activ în destabilizarea proceselor democratice înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut și pentru vizite documentate la Moscova, cu scopul de a primi instrucțiuni de coordonare electorală de la oficiali ruși de rang înalt. Consiliul UE arată, conform IPN, că aceasta ar fi un asociat apropiat al lui Ilan Șor. Pe lângă Irina Vlah, pe listă mai apar cetățenii ruși Anton Tregub și Anton Usov (acuzați de interferențe directe în procesul electoral din Republica Moldova), precum și cetățenii moldoveni Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî, membri ai partidului „Renaștere”, sancționați pentru răspândirea de narațiuni false, respectiv organizarea și plata protestelor de destabilizare. Este menționată și Alina Juc, descrisă ca având un rol central în recrutarea și recompensarea persoanelor implicate în campanii de propagandă. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, UE a formalizat extinderea listei de sancțiuni, iar efectele se aplică prin mecanismele standard: blocarea activelor și restricții de călătorie și finanțare. Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre calendarul de implementare sau despre eventuale contestări în instanță ale măsurilor. [...]
România leagă escaladarea atacurilor Rusiei de necesitatea unui nou val de sancțiuni UE , cu ținta adoptării celui de-al 21-lea pachet în iulie, după bombardamentele care au lovit Kievul și au afectat inclusiv obiective de patrimoniu cultural, potrivit Adevărul . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a transmis că a discutat telefonic cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha, care a informat-o despre situația de pe teren, și a prezentat condoleanțe familiilor victimelor. În mesajul publicat pe platforma X, Țoiu a afirmat că în urma atacului „mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție, au fost ucise”. Pe lângă clădiri rezidențiale, distrugerile ar fi vizat și „mai multe obiective de patrimoniu cultural”, între care Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pechersk din Kiev, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Aleksandr Dovjenko. „Acest atac deosebit de cinic și brutal asupra unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale, creștine.” Miza: pachetul 21 de sancțiuni și calendarul din iulie Șefa diplomației române a spus că, în discuția cu partea ucraineană, a fost abordată și adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care Uniunea Europeană „a început deja să îl pregătească”. Obiectivul indicat este adoptarea la Consiliul Afaceri Externe din iulie. Țoiu a argumentat că întărirea sancțiunilor devine „extrem de relevantă” pe fondul escaladării atacurilor asupra civililor și infrastructurii din Ucraina și a menționat și „incidente de securitate recente din statele membre, inclusiv România”. În același mesaj, ea a susținut că, în condițiile refuzului Rusiei de a se angaja în „negocieri de pace semnificative”, este necesară „o solidaritate deplină cu partea agresată”. Contextul atacului și disputa privind lovirea mănăstirii UNESCO Reacția ministrului vine după atacul din noaptea de 14 spre 15 iunie, descris ca unul dintre cele mai ample de la începutul războiului, cu „sute de drone și zeci de rachete” lansate asupra Ucrainei, Kievul fiind ținta principală, iar lovituri fiind raportate și în Harkov, Sumî și regiunea Kiev (detalii în Adevărul ). Potrivit aceleiași surse, „cel puțin nouă persoane” au murit și „alte câteva zeci” au fost rănite, inclusiv cinci salvatori uciși în timpul intervenției la un incendiu provocat de un atac anterior. Ulterior, Rusia a respins acuzațiile că ar fi lovit mănăstirea Pecerska Lavra din Kiev; complexul monastic, inclus în patrimoniul mondial UNESCO, ar fi fost afectat de un incendiu izbucnit în timpul atacului (poziția Rusiei, în Adevărul ). [...]
Israel ar trebui să-și mute o parte din efort de la lovituri militare la o strategie politică și financiară de erodare a rețelei Iran–Hezbollah , pentru că forța, singură, nu livrează o „victorie finală” împotriva actorilor motivați ideologic și dispuși să susțină costuri mari, argumentează o analiză de opinie din The Jerusalem Post . Autorul pornește de la ideea că ultima rundă de confruntare cu Iranul arată determinarea regimului de a continua lupta și de a-și coordona proxy-urile rămase – Hezbollah în Liban, houthi în Yemen și miliții șiite în Irak – pentru a semnaliza că „Axa Rezistenței” rămâne relevantă. În acest context, răspunsul Israelului ar fi fost, în esență, escaladarea forței („mai multă forță”), cu mențiunea că o eventuală intervenție a președintelui SUA, Donald Trump, ar putea opri o astfel de direcție, potrivit textului. De ce „mai multă forță” nu închide conflictul Analiza susține că, în conflicte cu state sau organizații animate de ideologii religioase ori naționaliste și hotărâte să nu capituleze, loviturile decisive rapide sunt improbabile. În astfel de cazuri, războaiele tind să se prelungească sau să continue la intensități variabile, iar „victoria finală” rămâne greu de atins, cu exemple istorice invocate (Vietnam, Afganistan, Irak, Ucraina). Ca alternativă, textul propune o „a treia cale”: o abordare indirectă și discretă, bazată pe subversiune și manevrare, pentru a destabiliza adversarul din interior, a-l slăbi și, eventual, a-i schimba regimul pe termen lung. Autorul notează că o astfel de metodă a fost folosită în special împotriva Iranului, inclusiv prin acțiuni atribuite Mossad pentru sabotarea programului nuclear și asasinate ale unor oameni de știință, însă obiectivele finale (oprirea unui Iran nuclear sau răsturnarea regimului) nu au fost atinse până acum. Pivotul propus: slăbirea proxy-urilor prin instrumente politice și economice În locul unei concentrări exclusive pe „inima” (Iran), analiza recomandă slăbirea „membrelor” (proxy-urile), prin mijloace adaptate fiecărui teatru. Siria este prezentată ca studiu de caz: ieșirea ei din cercul proxy-urilor ar fi fost, în principal, rezultatul unui proces intern început cu revolta din 2011, la care Israelul ar fi contribuit prin slăbirea regimului. Libanul și Hezbollah: miza este statul, nu doar arsenalul „Provocarea principală” este Hezbollah, iar argumentul central este că, atât timp cât Israelul ocupă teritoriu libanez, organizația își poate întări narațiunea de „protector al Libanului”. În consecință, Israelul ar trebui să sprijine un proces intern libanez de limitare a puterii Hezbollah, într-un moment în care discursul din Liban despre o înțelegere cu Israelul s-ar fi schimbat semnificativ, inclusiv la nivelul președintelui și guvernului, potrivit opiniei. Elementele-cheie ale strategiei descrise în text includ: mobilizarea statelor din regiune și a comunității internaționale (SUA, Uniunea Europeană, Banca Mondială) într-un efort coordonat; o strategie politică și diplomatică pe termen lung, nu doar dezarmare și livrări suplimentare de arme către armata libaneză; încercări persistente de acord cu statul libanez, pentru a crea o separare între instituțiile oficiale și Hezbollah; o retragere israeliană din sudul Libanului, prezentată discret ca fiind condiționată de dezarmarea Hezbollah, pentru a crea un „orizont politic” și presiune internă (inclusiv din partea șiiților strămutați din satele din sud); întărirea armatei libaneze cu personal și echipamente avansate, inclusiv printr-o combinație de armament occidental finanțat de state din Golf și instruire în Iordania sau Egipt (scenariu prezentat ca posibilă soluție). Un punct cu relevanță economică și operațională este că autorul descrie Hezbollah ca o infrastructură complexă, nu doar o forță militară: „bănci, clinici, supermarketuri subvenționate, școli” și alte servicii. În această logică, cheia ar fi ca statul libanez să ocupe acest „vid”, împreună cu actori șiiți din afara Hezbollah, inclusiv prin sprijin financiar și logistic pentru reconstrucția sudului – în contrast cu reconstrucția finanțată anterior din bani iranieni după 2006, potrivit textului. Ce ar urma să câștige Israelul, în această logică Analiza susține că o politică „sub radar” în Liban și Yemen ar reduce antagonismul generat de utilizarea deschisă a forței și ar avea șanse mai mari să producă rezultate pe termen lung, inclusiv o reintegrare diplomatică regională a Israelului după deteriorarea imaginii sale internaționale. Concluzia autorului este că „mai puțină forță” ar putea produce „mai multă putere”, de data aceasta prin diplomație. [...]
Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]
Propunerea lui Zelenski de a-l întâlni pe Putin la G7 mută presiunea diplomatică pe Moscova , într-un moment în care liderul ucrainean încearcă să obțină sprijin militar suplimentar și să forțeze o discuție despre încheierea războiului, potrivit Digi24 . Volodimir Zelenski a declarat că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summitul G7 din Franța , care se desfășoară la Evian-les-Bains, pentru discuții „menite să pună capăt” războiului care durează de peste patru ani. Declarațiile sunt relatate de Reuters , citată de Digi24. Zelenski a spus că SUA ar fi fost de acord să-l invite pe Putin la reuniune și că mesajul transmis a fost că o întâlnire în formatul G7 ar avea loc în prezența președintelui american Donald Trump și a președintelui francez Emmanuel Macron. „Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în cadrul G7 pentru că (Donald) Trump va fi acolo şi (Emmanuel) Macron va fi acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toţii.” Un responsabil ucrainean a declarat că Zelenski le-a comunicat americanilor și lui Macron propunerea, iar Ucraina a transmis invitația și părții ruse, însă nu a primit „un răspuns clar”. Biroul lui Macron nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Contextul: atacuri asupra Kievului și miza de la G7 Zelenski a vorbit dintr-o mănăstire istorică din Kiev, avariată în urma unui atac cu rachete și drone al Rusiei, în noaptea de duminică spre luni. În același val de atacuri, „cel puțin zece persoane” au fost ucise la Kiev și Harkov, potrivit informațiilor citate. Președintele ucrainean l-a acuzat pe Putin de comportament „cinic”, afirmând că atacul major — 70 de rachete și 611 drone — a avut loc la câteva ore după o convorbire telefonică între liderul rus și Donald Trump. Ce urmărește Zelenski: mai multă apărare antiaeriană Pe agenda sa la summit, Zelenski a indicat drept prioritate obținerea „cât mai multor sisteme de apărare antiaeriană”, pentru a crește capacitatea Ucrainei de a se apăra de atacurile rusești. El a mai spus că va avea întâlniri cu liderii europeni și cu Donald Trump, pentru a discuta „cum să-l facem pe Putin să pună capăt acestui război”. În paralel, Digi24 notează că Zelenski i-a adresat luna aceasta o scrisoare deschisă lui Putin, în care s-a oferit pentru discuții față în față și a susținut că războiul amplifică presiunea asupra economiei Rusiei. Putin a răspuns public că nu vede un motiv pentru o astfel de întâlnire și că atacurile ucrainene cu drone cu rază lungă nu reprezintă o amenințare pentru economia rusă. [...]
