Știri
Știri din categoria Politică
Victor Negrescu cere UE să întărească răspunsul la încălcări ale spațiului aerian, după incidentul în care o dronă rusească cu încărcătură explozivă a căzut într-o gospodărie din Galați, potrivit Mediafax.
Vicepreședintele Parlamentului European spune că a transmis o solicitare oficială către Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, invocând faptul că drona ar fi încălcat spațiul aerian național înainte să ajungă pe teritoriul României. În mesajul publicat pe Facebook, Negrescu susține că nu este un incident izolat, ci parte a „unui tipar periculos” în apropierea granițelor UE și NATO.
În acest context, Negrescu afirmă că episodul ridică din nou întrebări despre nivelul de protecție și capacitatea de reacție la nivel european în fața unor amenințări de acest tip.
În solicitarea adresată șefei diplomației UE, Negrescu cere, între altele:
„România este la frontiera Uniunii și resimte direct efectele conflictului din vecinătate. Protejarea cetățenilor europeni nu poate fi fragmentată. Este nevoie de un răspuns comun, coordonat și credibil. Europa trebuie să fie prezentă acolo unde cetățenii săi au nevoie de siguranță.”
Potrivit informațiilor prezentate, sâmbătă dimineața, în jurul orei 2:31, o dronă rusească de tip Geran 2 a căzut într-o gospodărie din Galați, afectând o anexă și un stâlp de electricitate. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost detonată controlat de geniști în jurul amiezii.
La scurt timp, MApN a raportat că noi fragmente de dronă au fost găsite în județul Tulcea, iar o echipă de specialiști a intervenit pentru cercetări și prelevare de probe.
Recomandate
Guvernul a activat canalul diplomatic cu aliații după prăbușirea unei drone rusești la Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că România a informat „partenerii și aliații” și a dispus „măsuri diplomatice”, pe fondul unei noi încălcări a spațiului aerian, potrivit Antena 3 . În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan afirmă că, „în noaptea trecută”, o dronă „de fabricație rusească” a căzut în Galați și „a afectat o gospodărie”. Premierul spune că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, subliniind că prioritatea Guvernului rămâne „protecția și siguranța cetățenilor”. Ce măsuri spune premierul că au fost luate Bolojan indică două direcții de acțiune după incident: măsuri imediate, discutate cu „factorii de decizie”, fără a detalia natura lor; măsuri diplomatice, inclusiv „informarea partenerilor și a aliaților”. Mesajul către Moscova și miza de securitate Premierul condamnă „violarea, din nou, a spațiului aerian românesc de către Rusia”, pe care o numește „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. „O condamn fără rezerve și cer ferm Rusiei să înceteze imediat astfel de acțiuni.” El leagă aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și spune că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. SAFE, invocat ca instrument pentru întărirea apărării Bolojan mai afirmă că Guvernul „va acționa ferm” și va folosi „toate instrumentele” disponibile, menționând explicit „programul SAFE”, cu obiectivul de „a reduce riscurile” și de „a întări apărarea țării”. Publicația nu oferă, în acest material, detalii suplimentare despre măsurile concrete care ar urma să fie aplicate prin acest program. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe accelerarea achizițiilor militare , după ce președintele Nicușor Dan a cerut grăbirea programelor de înzestrare și modernizare, indicând explicit planul de achiziții din SAFE , potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că instituțiile responsabile „au acționat corect și coordonat” și că riscurile au fost reduse prin detonarea controlată a fragmentelor provenite din drona rusească. În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a insistat că obiectivul prioritar rămâne siguranța cetățenilor și că realitatea războiului de la graniță generează „provocări și vulnerabilități” care trebuie tratate „cu maximă seriozitate”. În același timp, președintele a condamnat Rusia, afirmând că incidentul arată lipsa de respect față de dreptul internațional și pune în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru NATO. Nicușor Dan a subliniat că România „nu este parte la acest conflict”, dar că efectele lui se resimt direct, inclusiv prin avarii produse pe teritoriul național. „Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei. Astfel de incidente, precum drona căzută azi noapte la Galați, demonstrează lipsa de respect față de normele de drept internațional, punând în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru al NATO. România nu este parte la acest conflict.” De ce contează: prag operațional și argument pentru înzestrare Nicușor Dan a calificat situația drept „primul incident în care proprietăți românești au fost efectiv avariate”, ceea ce, în evaluarea sa, ridică miza și impune tratarea cazului „cu toată seriozitatea”. În acest context, președintele a legat direct incidentul de necesitatea accelerării programelor de înzestrare și modernizare a Armatei, indicând că planul de achiziții din SAFE este „esențial” pentru a răspunde adecvat riscurilor actuale. Mesaj politic: sprijinul pentru Ucraina rămâne „o decizie corectă” În declarația citată, Nicușor Dan a reafirmat că sprijinul acordat Ucrainei „încă din prima zi” a fost și rămâne „o decizie corectă”, în acord cu valorile și interesele României, și a cerut ca acest lucru să fie susținut „de la toate nivelurile statului”, pentru a reduce îndoielile din societate. Totodată, a mulțumit personalului MAI, MApN și SRI pentru intervenție, evacuarea în siguranță a cetățenilor și gestionarea situației. [...]
Guvernul va folosi programul SAFE pentru întărirea apărării după incidentul în care o dronă rusească cu explozibil a căzut într-o gospodărie din județul Galați, potrivit Libertatea . Premierul Ilie Bolojan spune că este vorba despre o „violare repetată” a spațiului aerian românesc și anunță un pachet de reacții care combină măsuri operative și demersuri diplomatice, cu miză directă pe securitate și pe capacitatea statului de a gestiona riscuri la granița estică. Bolojan a transmis pe Facebook că a discutat „cu toți factorii de decizie” pentru a lua „imediat măsurile necesare”, iar „prioritatea Guvernului României rămâne protecția și siguranța cetățenilor”. În același mesaj, premierul califică incidentul drept „un act iresponsabil” și „o încălcare gravă a dreptului internațional”, cerând Rusiei să înceteze astfel de acțiuni. Ce măsuri anunță Guvernul și de ce contează Din perspectiva deciziilor cu impact operațional și de politică publică, premierul indică două direcții principale: informarea partenerilor și aliaților NATO , în contextul în care, potrivit lui Bolojan, aceștia „au fost informați” și „se pregătesc măsuri”; folosirea „tuturor instrumentelor” disponibile, inclusiv programul SAFE , pentru „a reduce riscurile” și „a întări apărarea țării”. În mesajul citat de Libertatea, Bolojan leagă explicit aceste incidente de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și avertizează că ele „generează riscuri pentru securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Ce se știe despre incidentul din Galați Potrivit informațiilor prezentate, în noaptea precedentă mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați , iar anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate . Elementul considerat cel mai grav este că drona avea o încărcătură explozivă , conform explicațiilor oferite pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona ar fi fost „de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia” și că ar fi zburat „la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, ceea ce ar indica o viteză de peste 200 km/h, conform aceleiași surse. Componenta diplomatică: convocarea ambasadorului Rusiei Pe linie diplomatică, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la sediul MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev , după incident, descris ca „extrem de grav”. În perioada următoare, rămâne de urmărit ce măsuri concrete vor fi detaliate în legătură cu utilizarea programului SAFE și ce pași vor rezulta din consultările cu aliații, în condițiile în care, în acest stadiu, premierul vorbește despre direcții și instrumente, fără un calendar public de implementare. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE ridică miza diplomatică a incidentelor cu drone la graniță , după ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe a acuzat încălcarea suveranității spațiului aerian al României, potrivit Libertatea . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis sâmbătă, 25 aprilie, convocarea la sediul MAE a ambasadorului Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma incidentului produs „în cursul nopții trecute” în zona municipiului Galați. Drona era „încărcată cu explozibil”, informație confirmată pentru Libertatea de purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Bogdan Toma. În comunicatul citat, MAE arată că drona este rusească și că a fost folosită în atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene. Ministerul susține că Rusia „a încălcat suveranitatea spațiului aerian al României” printr-o acțiune care „putea pune în pericol siguranța populației” și califică incidentul drept „iresponsabil și provocator”, cu încălcarea unor principii de bază ale dreptului internațional. Ce înseamnă convocarea ambasadorului Convocarea unui ambasador la MAE este un instrument diplomatic prin care statul gazdă transmite oficial un mesaj de protest sau de avertizare, în condițiile unei situații considerate grave. În acest caz, România semnalează că încălcarea spațiului aerian este „un incident grav și inacceptabil”, conform explicațiilor din articol. Impact operațional: evacuare și pagube locale În noaptea precedentă, „mai multe fragmente de dronă” au căzut în Galați, iar o anexă a unei gospodării și un stâlp de electricitate au fost avariate. Ministerul de Interne a transmis că autoritățile au dispus evacuarea persoanelor din perimetrul afectat „pe o rază de 200 m”. Context: cine este Vladimir Lipaev Vladimir Lipaev a fost numit ambasador al Federației Ruse la București în aprilie 2024, de președintele Vladimir Putin, și și-a început misiunea în România pe 6 iunie 2024. Anterior, între 2021 și 2023, a condus misiunea diplomatică a Rusiei în Estonia, de unde a fost expulzat, potrivit informațiilor prezentate. [...]
Absența lui Viktor Orbán de la summitul UE din Cipru redeschide discuția despre deblocarea deciziilor privind Ucraina și sancțiunile , după ani în care Budapesta a frânat frecvent consensul, potrivit Bild . La primul summit al șefilor de stat și de guvern din UE după alegerile parlamentare din Ungaria, premierul Poloniei, Donald Tusk, a ironizat influența rusă asociată cu guvernarea lui Orbán. Declarația a fost făcută vineri, la Nicosia, în a doua zi a reuniunii. „Pentru prima dată după ani nu au fost ruși în încăpere, dacă știți ce vreau să spun.” De ce contează: riscul de blocaj în UE, în centrul mizei Orbán este prezentat drept cel mai important aliat din UE al președintelui rus Vladimir Putin, iar poziționarea pro-rusă a guvernului ungar a generat în mod repetat conflicte cu restul statelor membre. În special, Budapesta a blocat sau a întârziat decizii legate de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei, notează publicația. Contextul imediat este schimbarea de putere de la Budapesta: la alegerile din 12 aprilie, partidul Fidesz a pierdut „clar” în fața partidului Tisza, condus de liderul opoziției, Peter Magyar. Până la instalarea noului guvern, Orbán rămâne în funcție, însă nu participă la reuniunea din Cipru. Suspiciuni privind scurgeri de informații către Moscova Bild relatează că, în martie, au apărut în presă informații potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , ar fi transmis către omologul său rus, Serghei Lavrov, conținuturi confidențiale din discuțiile interne ale UE. Conform acestor relatări, Szijjarto ar fi telefonat în mod regulat lui Lavrov în pauzele reuniunilor, pentru a împărtăși „în direct” informații. Nu toți liderii UE salută plecarea lui Orbán Nu toți participanții au împărtășit tonul lui Tusk. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a avertizat că există „puțin prea multă euforie” legată de faptul că Orbán nu mai este prezent, descriindu-l drept „un partener dificil”, dar „niciodată un partener imposibil”. După discuțiile despre Ucraina din seara precedentă, liderii UE au pe agendă la Nicosia dezbateri despre viitorul buget al Uniunii și despre războiul din Iran, la care sunt invitați și reprezentanți din Orientul Mijlociu și statele din Golf. [...]
România a cerut o reuniune NATO pe securitatea la Marea Neagră , care ar urma să aibă loc „pe parcursul următoarelor săptămâni”, într-un demers ce vizează atât coordonarea aliată, cât și resurse suplimentare pentru întărirea Flancului Estic, potrivit News . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea va fi dedicată securității la Marea Neagră și că discuțiile includ „evident” și Delta Dunării. Reuniunea a fost solicitată de România, conform declarațiilor făcute la Antena 3. De ce contează: consultări și resurse pentru Flancul Estic Miza reuniunii, a indicat ministrul, este să ofere un cadru în care aliații să discute „necesitatea de a asigura practic efortul comun aliat” și „resursele pentru a întări Flancul Estic”. În același timp, Oana Țoiu a precizat că aliații au fost informați în cursul zilei, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte . Context: întrebări despre Articolul 4 după „incidentul cu drona” Declarațiile au venit în contextul unei întrebări legate de posibilitatea ca România să activeze Articolul 4 din Tratatul NATO , mecanismul de consultare între aliați atunci când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate, după un „incident cu drona”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al reuniunii sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din aceasta. [...]
