Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei, la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media. Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European.
Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare.
„Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.”
În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află:
Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni, după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material.
Al 20-lea pachet include, între altele:
În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități.
Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE.
Recomandate
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Liderii UE avertizează că relaxarea sancțiunilor pentru Iran e „prea devreme”, chiar dacă Ormuz rămâne blocat , într-un moment în care libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „vitală pentru întreaga lume”, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a susținut, după un summit UE de două zile în Cipru, ideea unei relaxări treptate a sancțiunilor împotriva Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz. El a condiționat însă un astfel de pas și de „încheierea definitivă a programului nuclear al Iranului” și de încetarea amenințărilor la adresa Israelului. Contextul imediat este escaladarea militară începută pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, urmate de reacția Teheranului: blocarea Strâmtorii Ormuz și amenințări că va ataca navele care nu obțin permisiunea sa pentru tranzit. Redeschiderea strâmtorii a devenit, potrivit relatării, un punct major de blocaj în negocierile pentru încheierea războiului. Reticența Bruxelles-ului: condiții înainte de orice „pas cu pas” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au avertizat împotriva unei relaxări rapide a sancțiunilor. Von der Leyen a indicat că Teheranul ar trebui mai întâi să dezescaladeze conflictul, să elimine amenințarea nucleară și să pună capăt opresiunii interne. Ea a invocat și represiunea violentă a protestelor, afirmând că „17.000 de tineri au fost uciși în prima lună a acestui an”. Costa a insistat că Iranul a eșuat în mod repetat să ofere asigurări că nu va avea „niciodată o armă nucleară” și a spus că este „prea devreme” pentru a discuta despre relaxarea sancțiunilor, invocând și violența regimului împotriva propriei populații. Ormuz, presiune globală: „fără restricții sau taxe” În paralel, Costa a cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz „fără restricții sau taxe”, în conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație, subliniind miza globală a coridorului maritim. „Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă imediat, fără restricții sau taxe, în deplină conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație. Acest lucru este vital pentru întreaga lume.” În acest stadiu, din informațiile relatate, UE nu pare dispusă să transforme urgența redeschiderii Ormuz într-o concesie rapidă pe regimul de sancțiuni, fără pași prealabili ai Teheranului pe dezescaladare și dosarul nuclear. [...]
Germania propune un parcurs de aderare „în etape” pentru Ucraina, cu acces gradual la instituții și piața UE , o formulă care ar putea accelera negocierile fără a forța o decizie politică de aderare imediată, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, la finalul summitului european din Cipru, că „o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este posibilă”, dar că ar trebui început un proces cu „pași intermediari”, al cărui rezultat final să fie participarea completă. Ce ar însemna „aderarea în etape” Merz a indicat o apropiere instituțională treptată, care să lege mai strâns Ucraina de mecanismele UE, inclusiv prin participarea la reuniuni ale principalelor instituții, însă fără drept de vot. În paralel, integrarea ar urma să avanseze „gradual” în structuri politice europene, în funcție de progresul Ucrainei în reformele cerute pentru aderare. În logica propunerii, obiectivul este ca această apropiere să funcționeze ca „punte” și să accelereze negocierile de aderare. Miza economică: accesul la piața comunitară, punct sensibil Cancelarul german a admis că unul dintre cele mai dificile dosare va fi un acord privind accesul Ucrainei la piața comunitară. Ca soluție intermediară, Merz a sugerat un acces inițial parțial, amintind că există deja scutiri de taxe vamale pentru unele produse ucrainene, în special agricole. Reacția Kievului: respingerea unei integrări „simbolice” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Ucraina „merită o aderare deplină” la UE, nu una „simbolică”, și a invocat experiențe anterioare pe care le consideră insuficiente, precum Memorandumul de la Budapesta și „o cale simbolică spre NATO”. Zelenski a reacționat și la un articol din Financial Times, potrivit căruia Franța și Germania ar dori, în stadiul actual, să ofere Ucrainei doar avantaje simbolice. Ce urmează Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa un astfel de termen și că aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. Propunerea germană conturează, astfel, o opțiune de compromis: integrare treptată, cu beneficii și obligații etapizate, fără angajarea imediată a unei date finale. [...]
Declarațiile premierului polonez Donald Tusk alimentează presiunea pentru o apărare europeană mai autonomă , pe fondul îndoielilor legate de disponibilitatea SUA de a-și respecta integral angajamentele NATO în cazul unui atac rusesc asupra unui stat membru, potrivit Mediafax . Tusk spune că în Europa există „incertitudini serioase” privind reacția americană și avertizează că o astfel de amenințare ar putea deveni realitate „în luni, nu ani”, în contextul tensiunilor generate de pozițiile oscilante ale președintelui american Donald Trump față de apărarea Europei. Flancul estic: testul reacției NATO Premierul polonez a arătat că statele de pe flancul estic al NATO sunt deosebit de îngrijorate și a invocat un incident de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Varșovia a tratat situația ca fiind gravă, însă unele state membre NATO ar fi minimalizat incidentul. Ulterior, Alianța a trimis avioane de luptă care au doborât o parte dintre drone, ceea ce ar fi reprezentat prima confruntare directă între NATO și active rusești de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Tusk susține însă că lipsa unei reacții rapide și unitare ridică semne de întrebare asupra eficienței apărării colective. UE, împinsă spre un rol mai practic în apărare În paralel, liderii europeni discută despre consolidarea rolului Uniunii Europene în apărare, inclusiv prin activarea mai eficientă a articolului 42.7 din tratatul UE (clauza de asistență reciprocă). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a pledat pentru transformarea acestui mecanism într-un instrument „practic și funcțional”. Tusk susține ideea unei „alianțe reale” la nivel european, care să completeze NATO cu capabilități concrete, precum mobilitatea militară și infrastructura comună de apărare, argumentând că războiul din Ucraina a crescut conștientizarea nevoii de cooperare militară mai strânsă în UE. Polonia: cheltuieli mari, cerință de „acțiuni concrete” Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul NATO, alocând aproximativ 5% din PIB pentru apărare. În acest context, Tusk insistă că angajamentele „pe hârtie” trebuie dublate de acțiuni concrete. În plus, pe fondul schimbărilor politice din Europa Centrală, inclusiv posibila reconfigurare a relațiilor cu Ungaria după plecarea lui Viktor Orbán și ascensiunea lui Péter Magyar, liderul de la Varșovia vede oportunități pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării. [...]
Cipru cere o implicare mai activă a UE în Orientul Mijlociu, pe fondul riscurilor pentru energie și rute comerciale , avertizând că blocul „nu își permite” să rămână un „observator distant”, în condițiile în care războiul cu Iranul blochează transporturi și împinge prețurile în sus, potrivit Politico . Ministrul cipriot de Externe, Constantinos Kombos, a spus într-un interviu acordat publicației, la reuniunea Consiliului European de la Nicosia, că „este clar” că Uniunea „ar putea și ar trebui să facă mai mult” și că trebuie să fie „mai prezentă și mai activă” în gestionarea conflictului. În viziunea sa, crizele din Gaza, Marea Roșie, Liban și Iran riscă să submineze parteneriate economice și rute de comerț, ceea ce face ca pasivitatea UE să devină incompatibilă cu ambiția de a fi un actor geopolitic. Strâmtoarea Hormuz , punctul sensibil: transporturi blocate și prețuri în creștere În contextul în care petroliere și transporturi de gaze sunt blocate în Strâmtoarea Hormuz, iar prețurile la energie „au explodat”, liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind modul în care ar putea contribui la securizarea acestei rute strategice, notează Politico. Germania ar fi indicat că ar putea accepta cererea președintelui american Donald Trump pentru o operațiune maritimă care să redeschidă strâmtoarea, în timp ce Franța susține că un astfel de demers ar fi acceptabil doar în cadrul unui acord de pace. Kombos a invocat existența unor eforturi de mediere și negocieri care implică partea iraniană și SUA și a insistat că UE ar trebui să fie „mult mai prezentă” și „mult mai vizibilă” în astfel de procese. Summit la Nicosia cu state arabe și din Golf, în plin război cu Iranul Ciprul, care deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, a convocat vineri după-amiază discuții între liderii UE și cei din Egipt, Liban, Siria, Iordania și statele din Golf, descrise drept cel mai important summit multilateral de la începutul războiului cu Iranul. Totuși, relațiile cu o parte dintre partenerii regionali sunt tensionate de refuzul acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei. Ministrul cipriot a spus că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a opri fluxurile ilicite de bunuri și bani către Kremlin, dar a avertizat că o abordare care privește exclusiv statele din Golf prin această lentilă riscă să rateze „o parte importantă” a evoluțiilor din regiune, pledând pentru relații pragmatice. Disputa privind „influența” și miza pentru Cipru în relația cu Turcia Kombos a susținut și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a avertizat asupra „influenței ruse, turce sau chineze”, afirmații controversate inclusiv din cauza includerii Turciei, aliat NATO, în aceeași enumerare cu actori percepuți drept mai ostili. În același timp, Politico reamintește contextul sensibil pentru Cipru: insula este divizată între nordul turco-cipriot și sudul greco-cipriot din 1974, iar Ankara nu recunoaște Republica Cipru, stat membru UE recunoscut internațional ca autoritate suverană asupra întregii insule. Publicația notează și că Turcia a blocat demersurile Ciprului de a deveni membru NATO. De ce contează Mesajul Ciprului pune accent pe o consecință directă pentru UE: escaladarea din Orientul Mijlociu nu este doar o criză de securitate, ci una cu efecte imediate asupra energiei și comerțului, iar lipsa unei poziții comune privind Strâmtoarea Hormuz arată limitele capacității blocului de a acționa rapid într-un punct critic pentru aprovizionare și transport. [...]
Revenirea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei semnalează o posibilă recalibrare a relației cu Bruxelles-ul înaintea instalării noii puteri de la Budapesta, potrivit Libertatea . Steagul Uniunii Europene urmează să fie afișat din nou pe fațada legislativului ungar la sesiunea inaugurală a noii legislaturi, pe 12 mai, după aproape 15 ani de absență. Anunțul a fost făcut vineri dimineață de viitorul premier Péter Magyar , care, conform informațiilor citate, îl va succeda în câteva zile pe Viktor Orbán . Informația este relatată de transtelex.ro , preluată de Libertatea. De ce contează: semnal politic către UE, într-un moment de tranziție Drapelul UE a dispărut de pe clădirea Parlamentului la începutul anilor 2010, după ce președintele forului legislativ, László Kövér (Fidesz), a susținut că nu este necesar să fie arborat permanent. El și-a justificat decizia prin faptul că legislația Ungariei nu obligă Parlamentul să folosească drapelul UE și că, în viziunea sa, Parlamentul reprezintă în primul rând statul ungar. Gestul a fost interpretat, la acel moment, ca un mesaj politic în linie cu tonul tot mai critic al guvernului Orbán față de Uniunea Europeană. Ce se schimbă pe fațada Parlamentului: trei steaguri, simultan În paralel cu îndepărtarea drapelului UE, în 2013, tot la inițiativa lui László Kövér, steagul secuiesc a fost amplasat pe fațada Parlamentului Ungariei ca „gest de solidaritate națională”. Motivația invocată atunci a fost că utilizarea steagului secuiesc fusese restricționată în mai multe rânduri în România, iar arborarea lui la Budapesta urmărea să exprime sprijin pentru comunitățile maghiare din afara granițelor. Potrivit lui Péter Magyar, la începutul noii legislaturi vor fi afișate împreună: drapelul Ungariei, drapelul Uniunii Europene, steagul secuiesc. Aceeași sursă notează că decizia poate fi interpretată atât ca o schimbare simbolică de direcție, cât și ca un compromis: reluarea unei „normalizări” a legăturilor cu UE, fără renunțarea la gestul politic național introdus anterior. Ce urmează Momentul-cheie indicat este 12 mai, când noua legislatură își începe activitatea, iar drapelul UE ar urma să reapară oficial pe fațada Parlamentului Ungariei, după o absență de aproape 15 ani. Informațiile despre calendarul succesiunii la conducerea guvernului sunt prezentate în material ca fiind iminente, fără alte detalii operaționale. [...]
