Știri
Știri din categoria Externe
Disputa privind repatrierea copiilor evacuați din Ucraina riscă să se transforme într-un blocaj juridic de durată, pe fondul deciziilor unor instanțe din Italia care împiedică revenirea minorilor, potrivit Adevărul, care citează CNN.
Potrivit ombudsmanului ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, peste 300 de copii ucraineni se află în situații în care autorități locale din state europene le blochează întoarcerea în Ucraina, cele mai multe cazuri fiind în Italia, Germania și Austria. Kievul susține că evacuarea din 2022 a fost o măsură temporară de protecție și că, între timp, au fost identificate zone mai sigure în vestul Ucrainei unde copiii ar putea locui.
Tensiunile au crescut după ce autoritățile ucrainene au anunțat că un adolescent de 15 ani, evacuat în Italia în 2022, a fost adoptat legal de o familie italiană. Conform CNN, băiatul fusese într-un centru de plasament din Ucraina înainte de război și are o mamă care cere întoarcerea lui; două dintre surorile sale s-au întors deja în Ucraina, însă instanțele italiene au decis că el poate rămâne în Italia.
În paralel, Kievul spune că, odată cu trecerea timpului, crește riscul ca minorii evacuați să-și piardă legăturile cu țara de origine și să fie mai puțin dispuși să revină.
Datele citate de CNN arată că peste 4.800 de copii din centre rezidențiale și case de copii din Ucraina au fost evacuați în mai multe state europene în 2022. Unii erau orfani, iar alții se aflau în grija statului din motive familiale.
Lubineț a declarat pentru CNN că una dintre problemele majore este lipsa accesului autorităților ucrainene la informații despre situația unor copii evacuați: Kievul ar fi cerut repetat date și posibilitatea de a verifica situația minorilor, dar ar fi primit răspunsuri limitate.
Instituțiile italiene contactate de CNN au refuzat să comenteze cazuri individuale, invocând legislația privind protecția minorilor și dreptul la viață privată. Reprezentanții ucraineni mai susțin că, în unele situații, copiii au fost tratați ca minori neînsoțiți și au primit tutori desemnați local, ceea ce ar fi complicat procedurile de repatriere.
De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a spus pentru CNN că întoarcerea copiilor în Ucraina ar trebui să aibă loc doar voluntar și numai dacă autoritățile din țara gazdă consideră că aceasta este în interesul superior al copilului.
Recomandate
Atacurile nocturne cu drone ale Rusiei au lovit infrastructură civilă în nord-estul și sudul Ucrainei , provocând un deces și mai mulți răniți, într-un tipar care continuă să pună presiune pe funcționarea comunităților și pe capacitatea locală de intervenție, potrivit Kyiv Post . În regiunea Sumî, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone peste noapte asupra unui obiectiv de infrastructură civilă din comunitatea Șostka, conform lui Oleh Hryhorov, șeful Administrației Militare Regionale Sumî. O femeie de 44 de ani a fost ucisă, iar o altă femeie, de 33 de ani, a suferit răni grave. Lovitura a produs distrugeri și avarii importante unei clădiri nerezidențiale cu trei etaje. Autoritățile au transmis că împrejurările și consecințele complete ale atacului sunt încă în curs de clarificare. Răniți și pagube în Mikolaiv, după un atac cu drone Shahed În orașul Mikolaiv, trei persoane au fost rănite într-un atac cu drone Shahed, potrivit lui Vitalii Kim, șeful Administrației Militare Regionale Mikolaiv. Toți răniții au fost internați. Au fost avariate și locuințe private, precum și vehicule. Context: lovituri repetate asupra zonelor locuite Publicația notează că atacurile vin în contextul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și comunităților ucrainene cu drone, cu efecte asupra infrastructurii civile, locuințelor și vehiculelor. Tot în regiunea Sumî, anterior, o femeie de 67 de ani a fost ucisă în comunitatea Znob-Novhorodske, după ce o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială. [...]
Vladimir Putin susține că peste 700.000 de soldați ruși luptă acum în Ucraina , o cifră care, potrivit Libertatea , nu este confirmată din surse independente și vine în același timp cu un mesaj de intensificare a războiului și cu apeluri la „unitate” pe fondul presiunilor interne. Putin a făcut declarația vineri, de Ziua Națională a Rusiei, în cadrul unei întâlniri cu persoane prezentate drept participanți la invazia din Ucraina. El a evidențiat rolul „unităților de asalt”, într-o intervenție citată de publicația rusă Kommersant . Cifra de 700.000, fără confirmare independentă, dar cu miză operațională Dincolo de imposibilitatea verificării independente a numărului avansat, mesajul are o componentă operațională: Kremlinul încearcă să proiecteze imaginea unei capacități militare mari, în condițiile în care Putin a vorbit și despre nevoia de consolidare a apărării antiaeriene, după atacuri cu drone pe teritoriul Rusiei. În același registru, liderul rus a susținut că atacurile ucrainene cu drone urmăresc să afecteze economia și să „semene dezbinare”, dar a admis că Rusia trebuie să-și întărească sistemul de apărare antiaeriană. Presiune internă: apel la patriotism, pe fond de cereri pentru oprirea războiului Putin a reluat tema „unității și patriotismului”, însă Libertatea notează că mesajul vine într-un context în care, potrivit agenției EFE, două treimi dintre ruși ar cere încetarea imediată a ostilităților și începerea negocierilor de pace. În același cadru sunt menționate nemulțumiri legate de întreruperile de internet și de recesiunea economică. Amenințări cu intensificarea loviturilor și planuri pentru „veterani” Putin a avertizat că Rusia ar putea intensifica „loviturile de ripostă”, prezentate ca măsură de descurajare a atacurilor asupra unor obiective militare și industriale, pe care le-a numit „obiective civile”. Totodată, el a spus că Guvernul rus se gândește la găsirea de locuri de muncă pentru un număr mare de veterani după încheierea agresiunii militare din Ucraina și a vorbit despre dezvoltarea de drone cu inteligență artificială, precum și despre o constelație de sateliți de internet „mai bună” decât Starlink. Context: atacuri cu drone și anularea concertului din Piața Roșie Sărbătoarea Zilei Rusiei a fost marcată de un atac cu drone atribuit Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 231 de drone în 15 regiuni, iar autoritățile de la Moscova au anulat, pentru prima dată din 2003, concertul tradițional din Piața Roșie. [...]
Ucraina a redus cu 71% traficul militar rusesc pe ruta R-280 , după ce a intensificat atacurile cu drone asupra „coridorului Novorossiya”, o arteră logistică esențială pentru trupele ruse din sud, potrivit Daily Mail . Efectul operațional imediat este blocarea aprovizionării pe uscat către zonele ocupate de-a lungul Mării Azov și către Crimeea, într-un moment în care Rusia se bazează pe această rută ca alternativă la Podul Kerci, considerat vulnerabil. Drumul R-280 leagă Rostov-pe-Don (Rusia) de Mariupol, Melitopol și Crimeea, iar în ultimele săptămâni ar fi devenit ținta unei campanii ucrainene de drone care „vânează” convoaie militare zi și noapte. Publicația notează că imagini video filmate de șoferi arată vehicule arse și pagube, uneori surprinzând chiar loviturile. „Blocaj logistic” și restricții pentru civili Din cauza riscurilor de securitate, autoritățile ar fi închis aproape complet drumul pentru traficul civil la finalul lunii mai, iar forțele ucrainene l-au redenumit „autostrada morții”, conform materialului. Regimentul 1 Separat de Asalt al Ucrainei a transmis marți că urmărește mișcările și lucrările de reparații ale Rusiei: „Vedem toate mișcările și controlăm total lucrările de reparații ale inamicului. Suntem gata să facem ajustările noastre pe rază lungă în orice moment.” Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris la final de mai intenția drept un „blocaj logistic”, adică o încercare de a întrerupe sistematic transporturile și rețelele de aprovizionare ale Rusiei. Ce tactici și ce drone sunt menționate Potrivit articolului, operatori ucraineni de drone din brigada 412 „Nemesis” susțin că au distrus „zeci” de camioane și cisterne în cadrul unei campanii intensificate numite „middle strike campaign”, care vizează rețelele rusești de aprovizionare la 20–200 km în spatele liniei frontului. Daily Mail menționează și tipuri de drone folosite, cu atribuiri distincte: drone „Hornet”, de producție americană, despre care The Guardian ar fi relatat că au o rază de aproximativ 150 km; o dronă ucraineană produsă local, „Morrigan”, descrisă ca având circa doi metri lungime și putând fi lansată de pe o șină sau cu o praștie. În același context, Yevgeny Balitsky , șeful instalat de Kremlin în partea ocupată a regiunii Zaporojie, a avertizat șoferii să își limiteze deplasările, invocând pericolul atacurilor. El a vorbit despre un „sistem cuprinzător de minare la distanță” care ar detona la mișcare, în declarații citate de publicația independentă Meduza. De ce contează: presiune directă pe logistica Rusiei Indicatorul central invocat de Daily Mail este scăderea traficului de marfă militară pe această rută. Robert Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, a afirmat marți că traficul de cargo militar de pe „autostrada” R-280 a scăzut cu 71% în ultimele două săptămâni. În paralel, publicația leagă această presiune asupra logisticii de o intensificare mai largă a loviturilor cu drone: președintele Volodîmîr Zelenski a spus pe 5 mai că atacurile la distanțe de peste 20 km s-au dublat față de martie și au fost de patru ori mai multe decât în februarie, adăugând că „vor fi și mai multe”, pentru că este o zonă prioritară. Context: evaluări despre evoluția frontului și discuții diplomatice Materialul mai notează că o analiză bazată pe date ale Institute for the Study of War arată că Ucraina ar fi recucerit în mai mai mult teritoriu decât a pierdut pentru a doua lună consecutiv, cu un câștig net de 282 km², după ce Rusia ar fi cedat aproximativ 120 km² în aprilie. ISW apreciază că aceste campanii cu drone limitează capacitatea Rusiei de a transporta personal și de a aproviziona pozițiile de pe front. Separat, ambasadorii Marii Britanii, Franței și Germaniei la Moscova au cerut discuții directe între Moscova și Kiev, după o întâlnire cu adjunctul ministrului rus de externe, Mihail Galuzin. Rusia ar fi respins anterior propunerea lui Zelenski pentru o întâlnire față în față și ar prefera discuții cu administrația președintelui american Donald Trump, fără implicarea statelor europene, potrivit articolului. [...]
Ucraina își apasă avantajul logistic și energetic asupra Rusiei , iar efectele încep să se vadă inclusiv în teritoriile ocupate, unde autoritățile instalate de Moscova se confruntă cu penurii de carburanți, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 11 iunie 2026, una dintre concluziile cu impact operațional este că forțele ucrainene continuă să lovească și să „interzică” (adică să facă dificilă sau riscantă utilizarea) mai multe poduri care susțin liniile terestre de comunicații (GLOC – rutele logistice esențiale) dintre regiunea Herson ocupată și Crimeea. În paralel, ISW notează că autoritățile de ocupație „se luptă” să gestioneze o criză în agravare a benzinei în Sevastopol , pe fondul loviturilor ucrainene cu rază lungă și medie asupra logisticii ruse și a infrastructurii energetice. Presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe infrastructura de petrol Evaluarea mai arată că Ucraina și-a continuat campania de lovituri cu rază intermediară și lungă împotriva infrastructurii petroliere ruse și a unor active militare pe 10 și 11 iunie. În același interval, Rusia a lansat asupra Ucrainei două rachete balistice Iskander-M și 221 de drone într-un atac nocturn. Pentru mediul economic, mesajul-cheie este că loviturile asupra nodurilor logistice și energetice pot genera costuri suplimentare și fricțiuni operaționale pentru Rusia, inclusiv în administrarea teritoriilor ocupate, unde aprovizionarea cu combustibil devine o vulnerabilitate. Dronelor li se atribuie un avantaj tactic pe front ISW apreciază că forțele ucrainene par să fi obținut un „supraplin” tactic în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă și își intensifică loviturile de rază medie, ceea ce ar contribui la creșterea pierderilor rusești, într-un context de scădere a ritmului de recrutare în Rusia (formularea și cauzalitatea sunt atribuite evaluării ISW). Separat, evaluarea menționează că Ucraina ar fi avansat recent în direcția Oleksandrivka. Context de securitate: baze noi la granița nordică a Rusiei cu NATO În același raport, ISW afirmă că Rusia înființează baze militare noi și le extinde pe cele existente de-a lungul frontierei nordice cu NATO, probabil pentru a susține capacități viitoare de proiectare a forței împotriva NATO. Totuși, ISW consideră că forțele ruse rămân puțin probabile să desfășoare operațiuni terestre în viitorul apropiat. Raportul mai susține că Ministerul rus al Apărării continuă să fabrice dovezi ca parte a unui efort de „război cognitiv”, pentru a sprijini afirmații false privind înaintări pe front. [...]
Loviturile Ucrainei asupra rutelor de aprovizionare către Crimeea au început să blocheze combustibilul și transporturile , transformând peninsula ocupată într-un risc logistic pentru Rusia, chiar la debutul sezonului turistic, potrivit Kyiv Post . În analiza publicației, o campanie „în extindere” cu drone și rachete a vizat, timp de mai multe zile, puncte de strangulare care leagă Crimeea de sudul Ucrainei ocupat. Oficialii instalați de Kremlin ar fi recunoscut avarii importante la mai multe poduri, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii de transport. Criză de combustibil și presiune pe turism Cel mai vizibil efect imediat este o criză energetică „în creștere”, cu benzinării din Sevastopol și din alte zone ale Crimeei ocupate care ar fi rămas fără carburant sau ar fi fost paralizate de aglomerație. Autoritățile de ocupație au suspendat temporar distribuirea cupoanelor de combustibil, invocând faptul că camioanele de livrare nu mai pot ajunge în orașe-cheie. Alimentarea cu prioritate ar fi fost rezervată strict serviciilor de urgență și celor militare, ceea ce ar fi amplificat anxietatea în rândul turiștilor ruși rămași blocați în peninsulă. Momentul este sensibil pentru Moscova: sezonul estival din Crimeea este folosit de ani buni pentru a susține o imagine de „normalizare”, iar întreruperile de trafic și lipsa carburantului subminează această narațiune. Coridorul terestru, sub presiune: scădere abruptă a traficului militar Kyiv Post susține că miza operațională depășește turismul: atacurile ar viza „miezul” logisticii militare ruse. Unități ucrainene de drone ar menține controlul focului asupra autostrăzii „Novorossiya”, descrisă ca principal coridor terestru pentru transportul de combustibil, muniție și echipamente prin sudul Ucrainei ocupat. Robert „Madyar” Brovdi , comandant al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, a afirmat că volumele de transport pe rutele-cheie au scăzut cu 71% într-un interval de două săptămâni, de la aproximativ 3.800 la circa 1.100 de vehicule pe zi. Efect politic: panica ajunge la televiziunile ruse Publicația notează că tensiunea a depășit rețelele sociale și a ajuns în emisiuni TV din Rusia. Prezentatorul Vladimir Solovyov a avertizat, în direct, că Ucraina „taie activ” logistica rusă și ar putea pregăti o operațiune de debarcare amfibie în Crimeea, iar Margarita Simonyan a spus că atacurile cu drone îi obligă copiii să doarmă pe holuri. În acest context, Kyiv Post relatează că președintele Vladimir Putin a răspuns printr-un mesaj public general, fără a aborda direct problemele logistice, îndemnând populația să ignore criticile și să aibă încredere în armată: „Întreaga țară vă privește... Munciți, fraților.” De ce contează Dincolo de impactul imediat asupra civililor și turismului, miza principală este operațională: dacă rutele de aprovizionare și punctele de trecere rămân vulnerabile, Crimeea riscă să treacă de la „bază sigură” la „capcană logistică”, cu efecte în lanț asupra capacității Rusiei de a susține efortul militar în sudul Ucrainei. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor totale, dar indică o presiune în creștere asupra infrastructurii și a fluxurilor de transport. [...]
Un fost comandant canadian susține că o pace durabilă în Ucraina e improbabilă fără o schimbare de regim la Moscova sau o victorie militară ucraineană , potrivit unei declarații a generalului (r) Christopher Coates, citată de Kyiv Post după un interviu acordat agenției Ukrinform. Coates, fost comandant al Canada’s Joint Operations Command și în prezent director pentru politică externă la Macdonald-Laurier Institute , a vorbit după o vizită în Ucraina. El spune că, în condițiile actuale, orice aranjament bazat pe concesii teritoriale ar produce cel mult o pauză temporară, nu o încheiere stabilă a războiului, deoarece „ambițiile imperiale” ale Rusiei ar putea reapărea dacă își reface capacitatea. De ce contează: „condițiile de pace” sunt legate de capacitatea Rusiei de a susține războiul În analiza sa, Coates argumentează că punctul vulnerabil al Rusiei nu este doar militar, ci și economic și politic: un război pe care îl descrie drept „ilegitim”, purtat „din alegere politică”, cu costuri mari și câștiguri limitate. În timp, spune el, pierderile de personal și presiunea asupra economiei ar eroda capacitatea Moscovei de a continua conflictul, iar un sistem sprijinit pe propagandă și control mediatic ar fi „fragil” pe termen lung. „Un sistem construit pe minciuni începe, în cele din urmă, să se prăbușească din interior.” Cum vede evoluția frontului și riscurile pe termen scurt Coates afirmă că are încredere în capacitatea Ucrainei de a rezista, dar avertizează că aceasta operează cu resurse limitate, în timp ce Rusia are mai puține constrângeri. El descrie momentul actual drept un „punct de decizie”, nu o schimbare strategică ireversibilă: deși consideră că „valul se întoarce” în favoarea Ucrainei, situația rămâne fragilă, iar Rusia continuă să se adapteze, astfel încât „mici schimbări” pot influența traiectoria războiului. Totodată, el caracterizează Rusia drept o putere în declin, împinsă spre ceea ce numește „escaladare orizontală” – extinderea presiunii dincolo de câmpul de luptă, pe măsură ce câștigurile militare stagnează. Tehnologia și loviturile asupra infrastructurii petroliere, ca instrument economic Coates evidențiază adaptarea tehnologică rapidă a Ucrainei, în special folosirea dronelor, despre care spune că schimbă raportul cost–eficiență în războiul modern și expune limitele modelelor occidentale de producție de apărare, bazate pe sisteme scumpe și livrări reduse. În aceeași logică economică, el susține că loviturile ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse au rol strategic: reduc veniturile Moscovei, obligă la dispersarea resurselor și au efecte psihologice și de moral pentru ambele părți, chiar dacă „nu vor decide singure” rezultatul războiului. Ce condiții pune pentru o pace „durabilă” Coates formulează explicit două scenarii care, în opinia sa, ar putea crea premisele unei înțelegeri stabile: moartea lui Vladimir Putin , pe care o numește „prima condiție necesară”; o victorie militară a Ucrainei, pe care o consideră o bază mai solidă pentru pace decât concesiile teritoriale. „Moartea lui Putin. Aceasta este prima condiție necesară.” „Îmi este foarte greu să-mi imaginez o pace durabilă cât timp Putin rămâne la putere. Văd doar o victorie militară pentru Ucraina ca o bază mai fundamentală pentru o astfel de pace.” [...]
