Știri
Știri din categoria Externe
Germania, Franța și alte trei state UE vor să condiționeze extinderea de garanții mai dure privind statul de drept, inclusiv prin limitări temporare ale votului în Consiliu pentru noii membri, potrivit HotNews, care citează un document comun văzut de Reuters.
Miza este una de reglementare și funcționare a Uniunii: pe fondul presiunii pentru accelerarea aderărilor (Muntenegru țintește 2028, iar Albania, Ucraina și Moldova vor progrese), unele capitale cer „plase de siguranță” care să reducă riscul ca un nou stat membru să blocheze decizii-cheie sau să derapeze democratic după aderare, așa cum UE spune că a experimentat în cazul Ungariei.
În document sunt menționate mai multe opțiuni care ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare:
Țările indică explicit domenii în care unanimitatea este esențială și unde un singur stat poate bloca decizii: extinderea, politica externă și deciziile privind bugetul UE.
Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a anunțat că a început pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina și Moldova privind primul grup de capitole, axat pe statul de drept și standardele democratice.
În paralel, premierul estonian Kristen Michal a susținut, după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Tallinn, că toate grupurile de negocieri ar trebui deschise fără întârziere și că „NATO trebuie să rămână pe masa discuțiilor ca cea mai puternică garanție de securitate”.
Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile vizează eventuale modificări ale regulilor aplicabile noilor membri și includerea acestor garanții în viitoarele tratate de aderare. Documentul nu indică o decizie deja luată, ci opțiuni aflate în dezbatere între guvernele europene.
Recomandate
Blocajul dintre Franța și Germania pe FCAS riscă să slăbească pe termen lung autonomia industrială și capacitatea de apărare aeriană a Europei , avertizează premierul Belgiei, Bart De Wever , într-o reacție la ruptura dintre Paris și Berlin pe componenta avionului de luptă din program, potrivit Stirile Pro TV . De Wever a spus, marți, la un eveniment la Bruxelles, că este „extrem de dezamăgit” de incapacitatea celor două state de a ajunge la un acord pentru dezvoltarea unui avion european de generația a șasea, calificând situația drept „pierdere de timp” și „aroganță”. În opinia sa, blocajul poate afecta capacitatea Europei de apărare aeriană „nu doar acum, ci și peste un deceniu”, iar consecința ar fi irelevanța într-o zonă „crucială” a apărării aeriene. Ce înseamnă ruptura pentru proiectul FCAS Programul Future Combat Air System (FCAS) , la care participă și Spania, este gândit să înlocuiască în jurul anului 2040 avioanele Eurofighter ale Germaniei și Rafale ale Franței. Belgia are statut de observator în proiect. FCAS nu se limitează la un avion de luptă, ci include și: drone; un sistem digital de comandă și coordonare, menit să conecteze aeronavele cu senzori terestri și sateliți. De ce s-a ajuns la blocaj Guvernul german a anunțat luni că Parisul și Berlinul nu vor mai continua colaborarea pe componenta avionului de luptă, din cauza unor neînțelegeri considerate imposibil de depășit între compania franceză Dassault Aviation și grupul german Airbus Defence and Space. În același context, premierul belgian a criticat ideea că un stat ar putea dezvolta singur un avion de luptă de acest tip, făcând trimitere la pozițiile șefului Dassault, Eric Trappier, care a susținut în repetate rânduri că Franța nu are nevoie de Germania pentru un astfel de program. Tensiuni vechi: Belgia și achiziția de F-35 Trappier s-a opus și participării Belgiei în FCAS, după ce Bruxelles-ul a decis să cumpere avioane americane F-35, o dispută care, potrivit materialului, a tensionat relațiile dintre Dassault și guvernele belgiene succesive. Informațiile sunt relatate de Politico , citată de Știrile Pro TV. [...]
Uniunea Europeană deschide în zilele următoare primul grup de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova , un pas procedural care marchează intrarea oficială într-o nouă etapă a aderării, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în contextul anunțării detaliilor despre împrumutul financiar acordat Kievului. Von der Leyen a spus că Ucraina „și-a îndeplinit angajamentele” legate de parcursul european și a insistat că „este momentul” ca UE să își respecte promisiunile, în pofida faptului că reformele sunt derulate în condiții de război. Ce înseamnă „primul grup de negocieri” și de ce contează Deschiderea primului grup de discuții este prezentată ca începutul oficial al negocierilor de aderare, adică trecerea de la faza de pregătire și evaluare la una de negociere efectivă pe capitole și condiționalități. În termenii Comisiei, acest pas „deschide ușa” către următoarea fază a procesului de aderare. Componenta financiară: împrumut de 90 de miliarde de euro și plăți anunțate pentru iunie În același anunț, șefa Comisiei Europene a detaliat calendarul unor plăți din împrumutul UE către Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei): „în această lună” – prima plată din cadrul împrumutului; „până la sfârșitul lunii” – 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) „pentru drone”; asistență macrofinanciară „de peste 3 miliarde de euro” (aprox. peste 15 miliarde lei); „vor urma în curând și alte plăți”, fără un calendar detaliat în material. Mesajul politic al Comisiei: reforme în război și sprijin pentru aderare Von der Leyen a descris drept „impresionantă” determinarea Ucrainei de a continua reformele în timpul atacurilor și a reiterat că Executivul european este „pe deplin pregătit” să sprijine Ucraina pe drumul către UE, „unde își are locul”. [...]
Kuweitul a activat apărarea antiaeriană și interceptează „ținte aeriene ostile” , într-un episod care ridică riscul operațional pentru traficul aerian și infrastructura din Golf, pe fondul escaladării schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . Statul Major al Armatei Kuweitului a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că operațiunile de interceptare sunt în desfășurare. Autoritățile au cerut populației să respecte instrucțiunile de securitate și să urmărească doar sursele oficiale de informare. În paralel, forțele armate iraniene IRGC au afirmat că au lansat rachete balistice cu combustibil solid asupra unei baze aeriene din Iordania care găzduiește personal militar american. Potrivit comunicatului IRGC, atacul ar fi vizat patru obiective considerate critice, inclusiv hangare pentru avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II și un centru principal de comandă și control. IRGC susține că țintele au fost lovite și distruse, însă aceste informații nu au fost confirmate. Contextul escaladării: lovituri SUA în apropierea Strâmtorii Ormuz Garda Revoluționară a prezentat atacul drept etapa finală a unei operațiuni de represalii mai ample, despre care afirmă că a inclus lovirea a 21 de obiective aparținând forțelor americane în diferite baze aeriene și navale din regiune, precum și doborârea unei drone americane de tip General Atomics MQ-9 Reaper în spațiul aerian iranian. Autoritățile iraniene au afirmat anterior că au vizat cu drone baza care găzduiește armata americană din Bahrain. Pe de altă parte, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a efectuat atacuri asupra unor sisteme de apărare antiaeriană, centre de comandă și radare iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz. Conform informațiilor citate, atacurile au venit ca răspuns la doborârea unui elicopter american Apache, în ziua anterioară. IRGC a avertizat că rămâne pregătită să răspundă „decisiv și zdrobitor” oricăror noi acțiuni militare ale Statelor Unite și a transmis că Washingtonul va fi responsabil pentru consecințele unei noi escaladări. [...]
Noile acuzații de atacuri aeriene ridică riscul de escaladare la granița Pakistan–Afganistan , după ce autoritățile talibane de la Kabul au anunțat că lovituri atribuite Pakistanului au ucis cel puțin 13 persoane în estul Afganistanului, potrivit Mediafax . Atacurile ar fi vizat provinciile Khost, Kunar și Paktika, a declarat purtătorul de cuvânt principal al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid , informație preluată de Associated Press. Conform acestuia, bilanțul include 14 răniți, iar printre victime se numără 11 copii, o femeie și un bărbat. Autoritățile pakistaneze nu au comentat deocamdată acuzațiile privind atacurile. Context: tensiuni în creștere și conflict transfrontalier Incidentul este raportat pe fondul escaladării tensiunilor dintre cele două țări, implicate de mai multe luni într-un conflict transfrontalier care, potrivit sursei, a provocat sute de victime. Violențele s-au intensificat la sfârșitul lunii februarie, după ce Afganistanul a lansat un atac peste graniță, prezentat drept represalii pentru lovituri aeriene pakistaneze efectuate anterior pe teritoriul afgan. Islamabadul acuză în mod repetat autoritățile de la Kabul că oferă adăpost militanților responsabili de atacuri în Pakistan, în special membri ai grupării Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP) . Guvernul taliban respinge acuzațiile și susține că nu permite folosirea teritoriului afgan pentru atacuri împotriva altor state. [...]
Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]
Vizita lui Xi la Phenian sugerează o pragmatizare a poziției Chinei față de dosarul nuclear nord-coreean , cu efecte directe asupra echilibrului regional și asupra spațiului de manevră al Washingtonului, potrivit Reuters . Analiști citați de agenție spun că absența discuțiilor despre denuclearizare a fost un câștig major pentru Kim Jong Un, în timp ce Beijingul și-ar fi atins obiectivul de a trage Coreea de Nord mai aproape și de a contrabalansa influența în creștere a Rusiei. În timpul vizitei de două zile, cele două părți au pus accent pe simbolistică și pe promisiuni de cooperare mai profundă, evitând subiecte sensibile precum programul nuclear și Statele Unite. Reuters notează că această evitare reprezintă o schimbare importantă față de perioadele în care denuclearizarea a tensionat relația China–Coreea de Nord. Jenny Town, directoarea programului pentru Coreea de la Stimson Center, a apreciat că faptul că Xi a făcut prima sa vizită externă din acest an la Phenian, fără ca agenda să includă programul nuclear nord-coreean, i-a consolidat lui Kim statutul internațional. Jeremy Chan, analist China & Asia de Nord-Est la Eurasia Group , a interpretat semnalul ca pe o acceptare tacită a Coreei de Nord ca stat nuclear, ceea ce ar putea pune China pe picior de egalitate cu Rusia în ochii Phenianului. În același timp, el a spus că Beijingul și-a urmărit interesul strategic de a apropia Coreea de Nord și de a echilibra influența rusă. Întrebată dacă liderii au discutat denuclearizarea, diplomația chineză a declarat la un briefing că poziția și politica Beijingului privind Peninsula Coreeană rămân „consecvente și stabile”, însă nu a răspuns imediat unei solicitări ulterioare privind interpretarea lipsei de referințe publice ca acceptare implicită a statutului nuclear al Phenianului. Limite în apropierea Beijing–Phenian Analiștii citați de Reuters au observat diferențe între relatările celor două părți: Coreea de Nord a insistat pe fast și pe ideea unei relații de egalitate, în timp ce China a vorbit despre rezultate așteptate în domenii precum comerțul, turismul și aplicarea legii. Town a spus că aceste nuanțe indică limite ale disponibilității Phenianului de a-și îmbunătăți relația cu Beijingul, după apropierea de Moscova din ultimii ani, inclusiv prin sprijin militar pentru războiul din Ucraina și sprijin economic primit în schimb. Ea a adăugat că relația personală Kim–Xi pare mai slabă decât cea dintre Kim și Vladimir Putin, deși ambele părți înțeleg valoarea strategică a cooperării. Totuși, Reuters notează două elemente care au ieșit în evidență: sprijinul explicit al lui Kim pentru principiul „o singură Chină” (care include poziția Beijingului privind Taiwanul) și menționarea cooperării militare de către partea chineză. Chad O’Carroll, fondatorul publicației NK News, a spus că, deși nu există dovezi ale unui angajament material comparabil cu cel oferit Rusiei, mesajele Phenianului despre Taiwan „contează mai mult decât înainte”, în contextul în care Coreea de Nord a arătat că poate furniza asistență concretă unei mari puteri în timp de război. Un semnal urmărit: absența fiicei lui Kim Observatorii au urmărit și dacă fiica lui Kim Jong Un apare în imaginile oficiale, ceea ce ar fi alimentat speculațiile – vehiculate inclusiv de serviciile sud-coreene – că ar fi pregătită ca succesoare. Reuters precizează că fata, despre care se crede că are în jur de 13 ani și se numește Ju Ae, nu a fost văzută în materialele publicate de presa de stat chineză și nord-coreeană. Benjamin Ho, profesor asociat la S. Rajaratnam School of International Studies (Singapore), a explicat absența prin preferința Beijingului pentru protocol, care ar face „stânjenitoare” prezența unei fete tinere între oficiali de rang înalt. [...]
