Apărare12 iun. 2026
Administrația Trump pregătește reducerea forțelor SUA alocate NATO în Europa - avioanele de vânătoare ar scădea de la circa 150 la 100, potrivit unui document citat de NYT
SUA pregătesc o reducere rapidă a avioanelor și navelor alocate NATO în Europa , o mișcare care ar diminua capacitatea Alianței de lovire la distanță și de supraveghere, într-un moment de tensiune sporită pe flancul estic. Informațiile apar într-un document transmis aliaților la începutul lunii iunie și consultat de HotNews , care citează The New York Times . Documentul descrie o reducere „foarte curând” a unor capabilități-cheie puse de SUA la dispoziția operațiunilor NATO din Europa, potrivit a doi înalți oficiali europeni. Dincolo de numărul de platforme, efectul operațional ar fi limitarea opțiunilor NATO pentru atacuri la distanță mare și pentru misiuni de supraveghere, inclusiv pe componenta maritimă. Ce tăieri sunt prevăzute în plan Lista din document include reduceri și realocări care, cumulate, ar schimba semnificativ postura militară americană în Europa: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100; reducerea avioanelor de recunoaștere maritimă de la 26 la 15 și eliminarea tuturor celor opt avioane-cisternă de realimentare aeriană disponibile anterior în Europa; realocarea unui submarin lansator de rachete și a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război și zeci de avioane care se alătură misiunilor portavionului; realocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei. Potrivit materialului, detaliile au fost publicate pentru prima dată de publicația germană Die Welt. Impactul operațional: supraveghere și lovire la distanță, sub presiune Retragerea bruscă ar afecta capacitatea NATO de a monitoriza, de exemplu, traficul submarinelor rusești și ar reduce opțiunile de a lansa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în profunzime. Deși europenii au capabilități similare de lansare, experții citați susțin că efectul de descurajare este mai puternic atunci când aceste arme sunt utilizate de SUA, deoarece statele europene ar putea fi mai reticente în a le folosi. Giuseppe Spatafora, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, descrie efectul cumulat al măsurilor: „Deși fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă de poziție și ridică provocări pentru capacitatea europeană de descurajare pe întreg spectrul”. Semnal politic și presiune pe reînarmarea europeană Planul este prezentat ca o clarificare a intenției administrației Trump de a reduce angajamentul față de NATO, după ani în care Donald Trump a criticat povara financiară a SUA în Alianță și a cerut Europei să facă mai mult pentru propria apărare. În același timp, materialul notează că efectele ar fi parțial atenuate de faptul că trupele americane din Europa rămân una dintre cele mai mari forțe NATO de pe continent și de faptul că liderii europeni erau deja în proces de reînarmare. Totuși, sunt menționate dificultăți de coordonare în Europa, inclusiv confirmarea de către Germania a retragerii dintr-un proiect comun de avion de vânătoare cu Franța și Spania. Pentru o parte dintre aliați, miza depășește cifrele și ține de credibilitatea angajamentului american. Anton Hofreiter, parlamentar german, este citat astfel: „Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este președinte, nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutorul europenilor în caz de urgență.” Context regional: incidentul de la Galați, invocat în analiza americană The New York Times amintește că reducerea efectivelor ar veni într-un moment tensionat, după ce, la finalul lunii mai, o dronă rusească a lovit un bloc din România. Conform relatării, pe 29 mai 2026 o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , provocând un incendiu și rănind două persoane, incident condamnat de NATO; SUA a reafirmat angajamentul de apărare a României, dar a evitat să numească direct Rusia în primele declarații oficiale. (Detalii în articolul HotNews .) Ce urmează Potrivit documentului și declarațiilor citate, implementarea retragerii ar urma să înceapă „foarte curând”, mai devreme decât se așteptau omologii europeni. Pentagonul a refuzat să comenteze cifrele din document și a indicat doar o declarație generală a Comandamentului European privind reducerea angajamentelor, în timp ce oficiali americani din domeniul apărării au vorbit public despre realocarea de forțe către regiunea Indo-Pacific. [...]
