Știri
Știri din categoria Apărare
România își întărește apărarea aeriană cu sprijin aliat suplimentar, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Știrile Pro TV. Președintele Nicușor Dan a anunțat că Slovacia și Portugalia vor trimite capabilități militare în România.
Sprijinul vizează componenta de supraveghere și reacție la amenințări aeriene: elicoptere și radare pentru depistarea dronelor. Cele două state se alătură altor patru țări menționate ca furnizori de sprijin pentru România: Italia, Spania, Franța și SUA.
Anunțul a fost făcut în contextul reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, desfășurată la Bruxelles, unde România a fost reprezentată de ambasadorul său la NATO.
Tot la Bruxelles, liderii europeni s-au reunit în Consiliul European, unde apărarea, Ucraina și viitorul buget al Uniunii Europene sunt pe agenda discuțiilor. În concluziile premergătoare summitului, România este menționată în legătură cu incidentul de la Galați, în cadrul temei privind consolidarea apărării pe flancul estic.
Miza operațională este amplificată de un alt mesaj transmis la aceeași reuniune: secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că, în următoarele șase luni, Statele Unite vor analiza și vor revizui prezența militară în Europa. În acest context, rămâne relevant faptul că România găzduiește trupe și echipamente militare americane.
Articolul nu precizează calendarul livrărilor, numărul de echipamente sau modul concret de integrare a acestor capabilități în dispozitivul de apărare al României.
Recomandate
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Portugalia își crește armata cu 5%, cu un cost de peste 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei), într-o decizie care pune presiune directă pe bugetul public și pe planificarea resurselor în următorii ani, potrivit Știrile Pro TV . Guvernul portughez a aprobat măsura joi, vizând o creștere cu 5% a efectivelor forțelor armate, până la aproximativ 31.000 de militari. Costul total este estimat la peste 150 de milioane de euro. Ce presupune decizia, operațional și bugetar Purtătorul de cuvânt al guvernului, Antonio Leitão Amaro , a anunțat decizia după o ședință de cabinet, explicând că obiectivul este consolidarea capacităților de apărare și creșterea numărului de trupe. Măsura include angajări în următorii trei ani, însă fără detalii suplimentare privind calendarul exact, distribuția pe categorii de personal sau sursele de finanțare. Miza: recrutare și cariere, pentru „cerințe operaționale” noi Oficialul a legat creșterea de nevoia de a întări recrutarea și de a susține progresul în carierele militare, astfel încât armata să poată încorpora personal și să răspundă unor cerințe operaționale noi. „În acest fel, consolidăm recrutarea şi, de asemenea, progresul în carierele profesionale pentru a putea încorpora personal şi a răspunde noilor cerinţe operaţionale.” În aceeași ședință, guvernul a aprobat și măsuri privind combaterea schimbărilor climatice, care urmează să fie dezbătute în Parlament la sfârșitul verii, conform aceleiași surse. [...]
România introduce în serviciu o corvetă nouă construită în Turcia , iar președintele Nicușor Dan merge sâmbătă la Istanbul pentru ceremonia oficială, un pas cu miză operațională pentru Forțele Navale și pentru capacitatea de supraveghere în regiune, potrivit G4Media . Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și vizează acordarea pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”. Evenimentul marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române, urmând ca ulterior să fie parcurse etapele necesare pentru dislocarea acesteia către România. Noua corvetă produsă în Turcia este prezentată ca un plus de capacitate pentru România în zona de supraveghere și reacție pe mare. Conform informațiilor din comunicatul Administrației Prezidențiale citat de publicație, nava este destinată luptei în toate mediile de acțiune navală – la suprafață, antiaerian și antisubmarin – și poate executa misiuni precum interzicerea acțiunilor inamice, protecția infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și apărarea comunicațiilor maritime. Întâlnire Dan–Erdoğan: securitate regională și agenda NATO Cu ocazia deplasării, președintele Nicușor Dan urmează să aibă și o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vizează prioritățile Parteneriatului Strategic bilateral, securitatea regională și pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie. [...]
Intrarea în serviciu a noii corvete „Contraamiral August Roman” ridică capacitatea navală a României la Marea Neagră , într-un moment în care Bucureștiul își calibrează prioritățile de securitate împreună cu Ankara înaintea summitului NATO din iulie. Potrivit Adevărul , președintele României, Nicușor Dan, participă sâmbătă, la Istanbul, la ceremonia de acordare a pavilionului militar pentru corveta construită în Turcia pentru Forțele Navale Române , eveniment la care va fi prezent și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Ceremonia are loc la Șantierul Naval Istanbul și marchează intrarea navei în serviciul operativ al Forțelor Navale Române. După finalizarea etapelor tehnice și administrative necesare, nava urmează să fie dislocată în România. Potrivit Administrației Prezidențiale, corveta din clasa HISAR este menită să contribuie la creșterea capacităților de supraveghere și reacție ale României în regiunea Mării Negre. Ce capabilități aduce nava în serviciul operativ Conform informațiilor transmise, nava este proiectată pentru: misiuni de luptă la suprafață; apărare antiaeriană; război antisubmarin; protejarea infrastructurii critice; apărarea comunicațiilor maritime; sprijinirea operațiunilor navale. Componenta diplomatică: discuții România–Turcia înainte de summitul NATO În marja vizitei la Istanbul, Nicușor Dan va avea și o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan. Administrația Prezidențială indică drept teme prioritățile Parteneriatului Strategic România–Turcia, situația de securitate din regiunea Mării Negre și pregătirile pentru summitul NATO programat la Ankara în perioada 7–8 iulie. [...]
Suedia, Norvegia și Canada alocă circa 100 de milioane de dolari (aprox. 460 de milioane de lei) pentru un nou pachet de sprijin militar destinat Ucrainei , într-un format coordonat de NATO care urmărește livrări rapide din stocurile SUA, cu accent pe apărarea aeriană, potrivit Economica . Ministrul apărării suedez, Pal Jonson , a spus că acesta este al cincilea pachet de sprijin al Suediei și a descris inițiativa drept importantă pentru aprovizionarea Ucrainei cu echipamente de apărare din Statele Unite, „în special în ceea ce priveşte apărarea aeriană”. Cum funcționează inițiativa PURL și ce livrează NATO coordonează livrarea pachetelor PURL, inclusiv prin comandamentul creat pentru sprijinirea livrării de echipamente militare și instruire către Ucraina, la Wiesbaden (Germania). În colaborare cu Ucraina și SUA, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), Alexus Grynkewich, aprobă pachete adaptate nevoilor Ucrainei, pentru livrare rapidă din stocurile americane. Conform informațiilor din articol, pachetele pot include: capabilități de apărare aeriană; muniție; alte echipamente considerate critice. Unde se așază PURL în arhitectura de sprijin a NATO „Lista Nevoilor Prioritare ale Ucrainei” este prezentată ca un instrument care completează alte inițiative de sprijin aflate în derulare, între care NSATU, fondul fiduciar al NATO pentru Kiev și Pachetul de Asistență Cuprinzător (CAP), alături de măsuri bilaterale ale aliaților și partenerilor. Context separat: Ormuz, miză economică, dar fără implicare directă a NATO În același context, Pal Jonson a declarat că nu se așteaptă ca NATO, ca organizație, să participe direct la asigurarea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz după încheierea ostilităților dintre SUA și Iran, menționând în schimb o coaliție de 40 de state condusă de Franța și Regatul Unit, în care Suedia este implicată și își evaluează contribuția. Ministrul apărării belgian, Theo Franken, a indicat că Belgia ar putea participa, afirmând că are o navă de dragare a minelor „gata de desfăşurare” și că o decizie ar urma să fie luată „cât mai curând posibil”. El a argumentat că îndepărtarea minelor și restabilirea libertății de navigație sunt „cruciale pentru economia globală”, dar și pentru statele din Golf. [...]
Pentagonul ia în calcul o bază permanentă în Polonia , un pas care ar muta prezența militară americană de pe rotații temporare spre o infrastructură stabilă pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat la Bruxelles că Departamentul Apărării al SUA este „deschis” la oferta Varșoviei de a găzdui o prezență militară permanentă americană, după o întâlnire cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth . În același context, ministrul a spus că SUA au răspuns pozitiv propunerii Poloniei de a înființa o bază militară permanentă. De ce contează: de la rotații la prezență permanentă Până acum, Polonia a găzduit trupe americane pe bază de rotație, iar o eventuală bază permanentă ar însemna o schimbare operațională majoră: planificare pe termen lung, continuitate a capabilităților și o ancorare mai puternică a prezenței SUA în regiune. Polonia a cerut o prezență aliată mai robustă pe flancul estic al NATO după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, notează materialul. Ce urmează și care sunt limitele informației Nu a fost luată încă nicio decizie privind înființarea bazei, conform declarațiilor citate. Separat, Hegseth a anunțat o nouă revizuire a desfășurării trupelor americane în Europa și a avertizat că SUA ar putea reține unele contribuții către NATO dacă aliați pe care i-a numit „profitori” nu își respectă angajamentele de cheltuieli pentru apărare. [...]
