Știri
Știri din categoria Externe
Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați, pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres.
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE.
În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului.
Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești.
Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea.
Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse.
În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală.
Recomandate
România își susține la ONU concluzia că drona din Galați e rusească , într-un schimb de acuzații cu Federația Rusă care mută disputa în zona probelor tehnice și a responsabilității pentru incidentele de securitate de la granița NATO, potrivit HotNews . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut luni o intervenție la Consiliul de Securitate al ONU, reunit la New York la solicitarea României, după ce reprezentantul Rusiei a afirmat că nu există dovezi că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi rusească. Țoiu a acuzat Rusia că „fuge de responsabilitate” și că încearcă să „schimbe adevărul cu propriile povești”, insistând că „victimele agresiunii nu trebuie prezentate ca fiind ele însele agresori”. Ce spune România: „dovezi de natură tehnică” și identificarea dronei În discurs, șefa diplomației române a reafirmat că analizele militarilor români indică „fără îndoială” proveniența rusească a dronei căzute peste un bloc de locuințe din Galați, identificată ca „Geran” (model asociat în mod curent cu dronele folosite de Rusia). Țoiu a invocat concluziile unui raport tehnic prezentat publicului de președintele României și a enumerat elemente pe care România le consideră probatorii: inscripția „ Geran 2 ” în caractere chirilice; similitudini ale componentelor electronice (sistem de navigație, modul de control, motor, modul de construire) cu alte drone „Geran 2” recuperate anterior în România și identificate ca produse în Federația Rusă; inscripții tehnice, urme de producere și materiale cu același proces tehnologic; o analiză chimică ce ar indica aceeași origine. Poziția Rusiei: contestarea concluziilor și cererea unei „investigații depolitizate” Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că România a convocat „în grabă” ședința și a formulat „acuzații nefondate”. El a confirmat că Rusia a atacat portul ucrainean Odesa, dar a respins ideea că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia, argumentând că o astfel de dronă ar fi produs pagube mai mari. Nebenzia a cerut o „investigație depolitizată” la care Rusia să participe, condiționând participarea de furnizarea de „date obiective” și resturi ale dronelor pentru analiză. Totodată, a acuzat autoritățile române de dezinformare și a vorbit despre „incoerențe” în declarațiile oficialilor români privind incidentul. De ce contează: miza se mută pe responsabilitate și pe standardul de probă Schimbul de poziții de la Consiliul de Securitate ridică miza diplomatică a incidentului din Galați: România își bazează public atribuirea pe expertize tehnice și pe un raport prezentat la nivel prezidențial, în timp ce Rusia încearcă să conteste concluzia și să impună un cadru de „investigație” în care să aibă acces la probe. În paralel, Țoiu a cerut ca războiul din Ucraina să nu fie tratat drept „noua normalitate” și a solicitat creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii. Pentru context, reuniunea a fost convocată la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați, detaliat de HotNews într-un material separat despre ședința de la ONU. [...]
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
România duce incidentul dronei din Galați în Consiliul de Securitate ONU , într-o mișcare cu miză de securitate și de reglementare internațională, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc și a explodat, rănind doi civili, potrivit Libertatea . Reuniunea de urgență este programată luni, 1 iunie 2026, la ora 15.00 (ora New York), într-o sesiune specială la care va participa și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a spus că Bucureștiul a declanșat consultări imediat după incident și a cerut convocarea Consiliului de Securitate. „Imediat după incidentul dronei ruseşti care a explodat pe clădirea de apartamente din Galaţi, România a declanşat consultări la ONU şi a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite (...). Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a transmis Cornel Feruță. Ce urmărește România la ONU: activarea mecanismelor din Carta ONU Cererea României se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit Consiliului de Securitate să investigheze situații ce pot pune în pericol pacea și securitatea internațională și dau dreptul statelor membre să sesizeze astfel de cazuri. În argumentația prezentată, Cornel Feruță a indicat că intruziunea dronei și explozia într-o zonă dens populată, cu răniți, reprezintă „încălcări grave” ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Context: incidentul și reacțiile oficiale Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „alarmat” de incident, potrivit ambasadorului României la ONU, care a amintit și poziția acestuia de condamnare a atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă și inscripțiile de pe acestea și a afirmat că drona este „fără dubiu” de proveniență rusească. El a mai spus că raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”, a transmis Nicușor Dan. Date tehnice comunicate de MApN Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 29 spre 30 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu într-un apartament de la etajul 10. După analiza fragmentelor, MApN a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze Geran-2, de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit ministerului, probele sunt identice cu resturi de drone recuperate anterior în localități precum Ceatalchioi, Galați, Grindu sau Luncavița. Separat, Generali România a anunțat că îl va despăgubi pe proprietarul apartamentului cel mai grav afectat, locuința fiind asigurată printr-o poliță facultativă, iar compania a început procesul de despăgubire. Incidentul este prezentat drept unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile în care drona a lovit o clădire locuită și a rănit civili. [...]
România a dus incidentul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU , iar peste 56 de țări – în special din UE și NATO – au condamnat „comportamentul inacceptabil” al Rusiei, potrivit Agerpres . Declarația a fost citită la ONU de ministrul român de externe, Oana Țoiu , după ce o dronă s-a prăbușit săptămâna trecută pe o clădire din Galați. Unghiul principal al acestui episod este unul de reglementare și securitate: România invocă încălcarea dreptului internațional și cere tratarea incidentului în forul care gestionează crizele de securitate globală. Ce susține România despre incident Oana Țoiu a afirmat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, „o dronă rusească ce transporta explozibili” a intrat în spațiul aerian românesc, încălcând dreptul internațional, înainte de a se prăbuși pe o clădire. Potrivit ministrului, drona făcea parte dintr-un atac împotriva Ucrainei. Ministrul a mai spus că este „pentru prima dată” când au existat cetățeni români răniți în astfel de incidente, menționând că reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată de România. De ce contează: repetarea încălcărilor și reacția internațională În declarația prezentată, Țoiu a legat incidentul de un tipar mai larg, afirmând că încălcările spațiilor aeriene ale României și ale altor parteneri din Europa Centrală și de Est „s-au repetat” de la începutul războiului Rusiei în Ucraina și ar fi o consecință a „tacticii de escaladare” a Rusiei. „Acest cel mai recent incident a avut un impact direct asupra securității civililor nevinovați din România. Un astfel de comportament este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să înceteze.” Poziții și reacții menționate Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că drona care a lovit clădirea din Galați, în apropiere de granița cu Ucraina, rănind două persoane, era de tip Geran-2 și de proveniență rusească. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei și a afirmat că țara sa nu „amenință țările europene”, mai notează materialul. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
