Știri
Știri din categoria Politică

Declarațiile Dianei Șoșoacă la televiziunea Russia Today contrazic concluziile oficiale ale statului român despre drona de la Galați, într-un moment în care Bucureștiul a escaladat răspunsul diplomatic față de Moscova, potrivit Digi24.
Președinta S.O.S România a susținut, în intervenția la postul rusesc, că autoritățile române „nu au nicio concluzie” deoarece „nu a fost făcută nicio investigație” și a cerut „investigații internaționale”, afirmând că există doar „presupuneri”. Digi24 notează însă că această afirmație este falsă: Ministerul Apărării a publicat detalii dintr-un raport tehnic și a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească.
În același context, Șoșoacă a sugerat că Ucraina ar fi, „cel mai probabil”, responsabilă pentru incident, invocând cazuri anterioare în care, susține ea, ar fi existat „greșeli din Ucraina”. Totodată, a acuzat NATO și Uniunea Europeană că ar încerca să împingă România să atace Rusia și a criticat sprijinul acordat Ucrainei, afirmând că „plătim mulți bani” și punând sub semnul întrebării de ce apărarea ucraineană nu ar fi doborât drona înainte să ajungă pe teritoriul României.
În materialul Digi24 este citată poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și că această concluzie rezultă „fără dubiu” din raportul tehnic finalizat de specialiștii statului român. Potrivit comunicării președintelui, ancheta a invocat un set de probe tehnice, inclusiv inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale componentelor cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse.
După incident, Bucureștiul a decis închiderea Consulatului General al Rusiei din Constanța și declararea consulului rus persona non grata. În replică, Rusia a transmis că va răspunde, prin vocea Mariei Zaharova, care a afirmat că „acțiunile neprietenoase” ale autorităților române „nu vor rămâne fără răspuns”, iar „măsuri specifice” vor fi anunțate ulterior.
În acest cadru, intervenția eurodeputatei S.O.S România la un post asociat Kremlinului mută disputa din zona tehnică și diplomatică într-una de comunicare politică, în care sunt contestate public concluziile instituțiilor române. Digi24 consemnează și un alt element invocat de Șoșoacă fără dovezi: că românii nu ar fi fost de acord cu „contractul SAFE”, pe care îl leagă de „bani” și de „contractele Armatei” cu Uniunea Europeană.
În declarațiile sale, Șoșoacă a mai afirmat că România „nu are apărare” și că Uniunii Europene „nu îi pasă” de țară, adăugând, în același registru, că România ar putea fi atacată „și azi, și mâine”. Materialul Digi24 menționează, totodată, că în urma incidentului au existat persoane rănite, inclusiv „un băiat de 14 ani și mama lui”, așa cum a spus Șoșoacă în intervenția TV.
Recomandate

Declarațiile președintelui Nicușor Dan despre atacurile rusești lângă granița României au generat un risc de comunicare strategică, după ce mesajul a fost preluat și folosit propagandistic , potrivit relatării din Adevărul . Controversa pornește de la un interviu acordat BBC , în care șeful statului a cerut Rusiei „să se asigure” că nu rănește cetățeni români în timpul loviturilor asupra Ucrainei, avertizând că România ar putea recurge la măsuri diplomatice, inclusiv expulzarea ambasadorului rus. În interviul la BBC , Nicușor Dan a invocat „incidente repetate” cu drone rusești în apropierea frontierei și a spus că amenințarea a devenit mai serioasă în ultimii ani. Potrivit Ukrainska Pravda , președintele a menționat că în ultimii doi ani ar fi fost „poate 20 sau 30 de incidente”, iar într-un caz recent ar fi fost vorba despre o dronă încărcată cu explozibili care „din fericire, nu a explodat”. Cum a fost interpretat mesajul în regiune Publicația ucraineană notează că declarațiile au fost interpretate ca o solicitare către Moscova de a continua atacurile asupra Ucrainei, dar fără efecte pe teritoriul românesc. Jurnaliștii ucraineni mai arată că, în acel interviu, președintele României nu ar fi insistat pe caracterul ilegal al agresiunii ruse și nici pe necesitatea încetării bombardamentelor. În același timp, Ukrainska Pravda amintește că, într-o convorbire telefonică din 29 mai cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Nicușor Dan ar fi spus că „Rusia trebuie să își înceteze atacurile asupra Ucrainei”. Critica: vulnerabilitate exploatată propagandistic Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, a criticat formularea, susținând că aceasta a fost exploatată de presa și propaganda rusă și a ajuns pe primele pagini ale publicațiilor din regiune. „Totodată, mesajul președintelui prin care le transmitea rușilor să aibă grijă să nu rănească români atunci când se duc să omoare ucraineni, ca și cum e acceptabil să omori ucraineni, a fost pe prima pagină a tuturor publicațiilor din regiune și a fost folosit pe scară largă de propaganda rusească.” Ghincea a apreciat însă că reacția diplomatică ulterioară a autorităților române ar fi fost „mai bine calibrată” decât mesajele inițiale din spațiul public, indicând o diferență între comunicarea strategică și răspunsul diplomatic propriu-zis. Context: incidente cu drone și efecte pe teritoriul României În contextul riscurilor de securitate de la graniță, Adevărul reamintește un incident recent în care o dronă de origine rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați , iar în urma exploziei și a incendiului dintr-un apartament de la etajul 10 o femeie și un adolescent de 14 ani au fost răniți ușor și transportați la spital. Detaliile incidentului sunt prezentate și în acest material: Adevărul . [...]

Kremlinul susține că nu a primit nicio reacție de la București după declarațiile lui Vladimir Putin despre disponibilitatea Moscovei de a examina epava dronei prăbușite în România, un mesaj care mută discuția în zona de responsabilitate și probatoriu, cu potențiale consecințe de politică externă și securitate. Informațiile sunt relatate de Mediafax . Potrivit materialului, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru agenția TASS că nu a existat „nicio reacție” din partea României, întrebat fiind despre comentariile făcute anterior de Putin. „Nu. Nu am primit [o reacție]”, a spus el. Ce a spus Putin și ce urmărește Moscova Într-o conferință de presă din 29 mai, Putin a afirmat că Rusia ar putea face „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi „date obiective”, inclusiv resturi de drone, pentru a evalua ce s-a întâmplat, conform relatării. Din perspectiva impactului de reglementare și securitate, mesajul Kremlinului introduce o linie de comunicare în care accentul cade pe accesul la probe și pe cadrul în care ar fi analizate, în timp ce incidentul s-a produs pe teritoriul României. Poziția României: drona ar fi fost „ Geran-2 ”, de proveniență rusească Mediafax redă declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, care a prezentat concluziile unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român privind drona prăbușită la Galați. „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.” În același text sunt enumerate elemente invocate în raport: identificarea inscripției în chirilică „ГЕРАН-2” pe fragmente recuperate, similitudini ale componentelor (electronice, navigație, module de comandă, motor, elemente constructive) cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și analize fizico-chimice care ar confirma tipuri de materiale și combustibili asociate acestei serii. Președintele a mai afirmat, potrivit Mediafax, că incidentul a provocat răniți și pagube materiale și că „singurul responsabil este Rusia”, adăugând că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și Uniunea Europeană. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns oficial transmis Moscovei, rămâne neclar dacă Bucureștiul intenționează să răspundă public solicitării implicite de „date obiective” sau dacă va gestiona exclusiv incidentul prin canale aliate (NATO/UE), așa cum indică declarațiile președintelui citate de publicație. [...]

Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]

România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]

Republica Moldova introduce „planul B” al unirii cu România dacă aderarea la UE se blochează după 2028 , pe fondul riscului ca procesul de extindere să intre în impas și al presiunilor crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul, formulat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu , mută discuția din zona simbolică în cea a costurilor și a opțiunilor de politică publică, inclusiv pentru România și Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Euractiv , unde Osmochescu a spus că unirea ar deveni un scenariu posibil dacă parcursul european al Chișinăului ar fi „îngreunat sau blocat”. El a descris această variantă drept „planul B”, subliniind însă că obiectivul oficial rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la finalul lui 2028. Miza: semnal politic intern și presiune pentru progrese la Bruxelles În același interviu, vicepremierul a argumentat că Republica Moldova are nevoie de „progrese tangibile” din partea UE, inclusiv pentru a menține sprijinul public pentru integrare în contextul „operațiunilor hibride rusești” care ar viza subminarea acestui sprijin. Tot în acest cadru, el a susținut că extinderea UE ar trebui să rămână „bazată pe merite”, întrebat fiind despre riscul ca dosarul Moldovei să fie încetinit de legarea cererii sale de cea a Ucrainei. Calendarul negocierilor și opțiuni intermediare Potrivit materialului, Euractiv a relatat că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE ar putea avea loc pe 16 iunie. Osmochescu a spus că deschiderea negocierilor ar reprezenta un „semnal clar” și „obiectivul” Chișinăului. Vicepremierul a susținut și ideea unor formule de integrare treptată, inclusiv conceptul de „membru asociat” propus recent de cancelarul german Friedrich Merz , care ar permite participarea la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot. În viziunea sa, astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar putea „liniști electoratul”. „Există un preț”: costuri și sprijin public Osmochescu a recunoscut explicit că o eventuală unificare ar avea costuri: „Există un preț.” El a spus că acest cost „va trebui suportat de România și de UE”, adăugând că, în opinia sa, nu ar fi comparabil cu cel al reunificării Germaniei de Est cu Germania de Vest. În plan social și politic, vicepremierul a invocat legăturile culturale și familiale cu România și faptul că mulți cetățeni moldoveni au cetățenie română. Conform datelor citate în articol, aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, iar sprijinul pentru reunificare ar fi în jur de 40% în Republica Moldova, față de aproximativ 70% în România. Context de securitate: vulnerabilități și presiune regională Declarațiile sunt plasate și în contextul presiunilor din partea Rusiei și al vulnerabilităților Republicii Moldova. Osmochescu a afirmat că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare prelungite, invocând lipsa unei industrii și producții militare și a unei armate comparabile. Articolul menționează și un incident din martie, când un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru ar fi provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, sursă de apă importantă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei. Ce urmează În logica prezentată de viceprim-ministru, anul 2028 ar putea deveni un moment de „reevaluare” a opțiunilor, dacă obiectivul semnării tratatului de aderare nu se materializează și procesul intră în impas. Până atunci, miza imediată rămâne deschiderea negocierilor și obținerea unor pași vizibili în relația cu UE. [...]

Votul din Parlament pentru conducerea ICR a scos la iveală o majoritate de conjunctură PSD–AUR , după ce cele două partide și-au susținut reciproc candidații la numirile din fruntea Institutului Cultural Român, potrivit Digi24 . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a afirmat marți seară că PSD și AUR „au confirmat, încă o dată, că parteneriatul lor funcționează în Parlament”, invocând rezultatul votului pentru noua conducere a ICR. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean a susținut că PSD și AUR „lucrează împreună când e vorba de propriile interese”, dar „nu au venit cu nicio soluție pentru guvernarea țării”, în contextul crizei politice declanșate „de o lună”. Ce s-a votat și cum s-au împărțit funcțiile În plen, Senatul a numit marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar, conform informațiilor prezentate, funcțiile au fost ocupate astfel: Corina Încrosnatu (propusă de PSD) – președinte al ICR; Adriana Gae (propusă de AUR) – vicepreședinte ; Attila Weinberger (propus de UDMR) – vicepreședinte ; au fost numiți și 14 membri în Consiliul de conducere al instituției. Miza: controlul asupra unei instituții cu rol extern Abrudean a argumentat că ICR „nu este o instituție oarecare”, deoarece reprezintă România în plan cultural și contribuie la promovarea imaginii țării în străinătate. În acest context, el a prezentat votul ca pe un exemplu în care „relațiile dintre partide se văd mai bine în rezultatele din Parlament decât în declarațiile publice”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă PSD și AUR au formalizat un acord politic; este vorba despre interpretarea președintelui Senatului asupra modului în care s-a conturat majoritatea la acest vot. [...]