Știri
Știri din categoria Apărare
Armata României a integrat complet în apărarea aeriană sistemul anti-dronă Merops, pus la dispoziție de SUA, într-un moment în care neutralizarea dronelor cu avioane de luptă este descrisă ca dificil de aplicat în zone dens populate, din cauza riscurilor asociate folosirii muniției, potrivit G4Media.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că Merops a fost „operaționalizat și integrat” în dispozitivul de apărare al Armatei României, după ce a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Sistemul a fost furnizat în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral România–SUA.
Contextul anunțului este creșterea numărului de incursiuni ale dronelor ruse în România. Publicația amintește un incident recent în care o dronă a lovit un bloc în orașul Galați, iar două persoane au fost rănite.
MApN descrie Merops ca o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată:
Statul Major al Apărării afirmă că adaptează permanent sistemul de supraveghere și apărare a spațiului aerian pentru „consolidarea capacității de reacție” și creșterea nivelului de protecție a populației. Integrarea Merops ar urma să completeze măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național.
„Armata României continuă să dezvolte și să modernizeze capabilitățile de apărare aeriană și contra-UAS, în deplină coordonare cu aliații și partenerii săi, pentru a răspunde eficient provocărilor actuale de securitate și pentru a asigura protecția cetățenilor și a teritoriului național”, a transmis MApN.
În relatarea G4Media, România a folosit avioane F-16 pentru neutralizarea dronelor, însă astfel de operațiuni sunt prezentate ca „aproape imposibil de pus în practică” în zone dens populate, din cauza riscurilor generate de utilizarea proiectilelor. În acest context, un sistem dedicat țintelor mici, la joasă altitudine, devine o piesă operațională separată de aviația de vânătoare, cu rol de reacție rapidă și protecție a populației.
Recomandate
Sistemul anti-dronă Merops a devenit operațional în Armata României , după ce a fost integrat în dispozitivul de apărare, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Miza imediată este una operațională: România adaugă o capabilitate dedicată detectării și contracarării dronelor, într-un context în care astfel de incidente au devenit recurente în regiune. MApN precizează că sistemul Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite, în cadrul Parteneriatului strategic bilateral. Înainte de intrarea în serviciu, echipamentul a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Ce face Merops și unde se încadrează în apărarea aeriană Conform ministerului, Merops este o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată: detectării, urmăririi, neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse, care evoluează la altitudini joase — un profil asociat frecvent dronelor. MApN susține că integrarea sistemului contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot și completează măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. Context: presiune crescută pe răspunsul la amenințările cu drone În același context, Mediafax amintește că două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au fost discutate la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, iar președintele României, Nicușor Dan , declara la începutul lunii iunie că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone. Articolul nu oferă detalii despre numărul de sisteme Merops livrate, locațiile de dislocare sau calendarul extinderii capabilității, dincolo de faptul că sistemul este deja operațional. [...]
Italia a permis decolarea a 500 de avioane militare americane de pe baze din țară în timpul loviturilor SUA și Israelului asupra Iranului, potrivit declarațiilor secretarului general al NATO , Mark Rutte , relatate de Politico . Afirmația amplifică presiunea politică internă asupra guvernului Giorgiei Meloni și ridică miza asupra modului în care statele europene își pun infrastructura militară la dispoziția operațiunilor americane. Rutte a spus, într-un interviu la Fox News, că „țară după țară, aliat după aliat” și-au pus bazele la dispoziție, ceea ce ar fi însemnat „mii, între 4.000 și 5.000” de avioane care au decolat de pe baze europene pentru a sprijini „Epic Fury” — denumirea folosită pentru războiul SUA-Israel împotriva Iranului. În același context, el a caracterizat Europa drept „o platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite”. Contradicție cu poziția anterioară a guvernului Meloni Guvernul italian declarase anterior că doar zborurile logistice și tehnice, acoperite de tratatul bilateral care reglementează bazele militare americane din Italia, ar urma să fie permise pentru utilizarea aerodromurilor în direcția Orientului Mijlociu. Comentariile lui Rutte au fost interpretate la Roma ca o contrazicere a acestei linii. Reacția Ministerului italian al Apărării a fost dură. Potrivit unei declarații citate de Il Sole 24 Ore, ministrul Guido Crosetto a respins mesajul lui Rutte: „Doar zborurile conforme cu tratatele; mesajul lui Rutte este complet fals.” Miza operațională: bazele europene, capacitate cheie pentru SUA Dincolo de disputa politică, episodul indică dependența operațională a SUA de infrastructura din Europa pentru desfășurarea rapidă a operațiunilor militare. Rutte a oferit și un exemplu din România, pe care a lăudat-o pentru că aeroportul din București ar fi redus traficul comercial, întrucât operațiunile cu avioane-cisternă militare necesitau capacitate suplimentară. În același interviu, șeful NATO a descris contribuția financiară a statelor europene membre drept „uriașă” și „uimitoare”, fără să ofere cifre. Presiune politică și semnal pentru viitoarea repoziționare a SUA în Europa În Italia, opoziția a cerut explicații. Il Sole 24 Ore îl citează pe deputatul Verzilor Angelo Bonelli, care a acuzat că „Meloni i-a înșelat pe italieni și parlamentul” și a cerut ca premierul să clarifice imediat ce s-a întâmplat și să raporteze în parlament. Contextul mai larg este tensionat: Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru sprijinul considerat insuficient în conflictul cu Iranul. În paralel, administrația SUA este „pregătită să retragă” o parte din trupele din Europa, ca parte a unei mișcări menite să transfere mai multă responsabilitate de securitate către europeni, notează publicația. Rutte a comentat și rezultatul războiului și stadiul negocierilor, afirmând că Trump „a făcut exact ce trebuia” în privința Iranului și că „are dreptate” să meargă către un acord. [...]
SUA se pregătesc să finalizeze o vânzare de peste 700 de milioane de dolari către Turcia , un pachet de motoare pentru avioane de vânătoare care a întâmpinat obiecții în Congres, potrivit Agerpres . Mișcarea are un impact operațional direct: accelerează programul Kaan, primul avion de vânătoare produs de Turcia, și indică o relaxare practică a blocajelor politico-instituționale din relația bilaterală. Motoarele sunt produse de compania americană General Electric și sunt destinate primelor aparate Kaan. Programul a fost lansat în 2016, în cadrul eforturilor Ankarei de a-și crește autosuficiența în apărare. De ce contează: depășirea obiecțiilor din Congres și calendarul „în zilele următoare” Patru surse Reuters citate de Agerpres spun că tranzacția, evaluată la „sute de milioane de dolari”, ar urma să fie dusă la bun sfârșit, iar una dintre surse indică o valoare de peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Două surse Reuters, dintre care una oficial american, afirmă că Gregory Meeks, congresman democrat din New York și principalul democrat din comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, a ridicat obiecții în procedura neoficială de examinare și nu a aprobat vânzarea. Totuși, finalizarea este așteptată „în zilele următoare”, după notificarea oficială a Congresului de către Departamentul de Stat, care a refuzat să comenteze. Context: relația SUA–Turcia și miza industrială a programului Kaan Relațiile dintre Ankara și Washington au fost tensionate după ce SUA au exclus Turcia din programul F-35 și au impus sancțiuni ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, considerate de americani un risc de securitate. În al doilea mandat al președintelui Donald Trump, legăturile s-au ameliorat, iar liderul de la Casa Albă îl apreciază frecvent în public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Decizia de a merge mai departe cu vânzarea survine la aproape un an după ce ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a reclamat public existența unui blocaj. Turcia urmează să găzduiască summitul NATO din 7–8 iulie , cu teme precum distribuția eforturilor financiare și militare între aliați și plângerile SUA privind rolul aliaților în menținerea traficului prin Strâmtoarea Ormuz în timpul războiului cu Iranul. [...]
România este invocată la NATO ca exemplu de sprijin operațional pentru SUA , într-un moment în care Washingtonul reia presiunea asupra aliaților europeni să contribuie mai mult la apărarea colectivă, potrivit G4Media . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că înțelege criticile președintelui american Donald Trump la adresa Alianței, dar a insistat că statele europene au sprijinit operațiunile militare conduse de SUA, inclusiv prin utilizarea bazelor de pe continent pentru misiuni legate de acțiunile militare împotriva Iranului. Declarațiile au fost făcute la Fox News, informație preluată de Agerpres . Ce înseamnă „sprijin” în termeni operaționali Rutte a indicat că sprijinul european s-a tradus în volume mari de misiuni aeriene și în utilizarea infrastructurii militare din Europa. El a dat exemplul Italiei, de unde „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a susține operațiunea. Tot el a afirmat că, la nivelul întregii Europe, ar fi fost „între 4.000 și 5.000 de misiuni”. De ce apare România în acest context În același cadru, șeful NATO a menționat România ca exemplu de țară care ar fi fost nevoită să reducă traficul aerian comercial în București, deoarece aeroportul era folosit pentru instalații destinate avioanelor-cisternă (aeronave de realimentare în aer). Context: presiunea SUA pentru creșterea contribuțiilor la apărare Remarcile vin după ce Trump a reînnoit presiunea asupra aliaților NATO pentru a crește contribuțiile la apărarea colectivă și pentru a sprijini misiunile Alianței. Rutte a spus că îl susține pe Trump „în această privință când vine vorba de NATO”, adăugând că, deși există „dezamăgire”, ar fi vorba de „cazuri izolate”. [...]
Pensionarea anticipată a comandantului trupelor SUA din Europa și Africa ridică semne de întrebare despre continuitatea comenzii NATO pe flancul estic , într-un moment în care Washingtonul își reevaluează postura militară în Europa, potrivit Mediafax . Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth , a forțat retragerea anticipată a generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa din toamna lui 2024 și, simultan, comandant terestru al NATO. Conform Armatei SUA, Donahue va părăsi funcția la 2 iulie, după 18 luni de mandat, notează TVPWorld. Ce se schimbă, concret, în lanțul de comandă Decizia vine pe fondul unui proces mai amplu de reorganizare a prezenței militare americane în Europa, derulat de administrația președintelui Donald Trump. Surse din Pentagon indică faptul că este analizată inclusiv retrogradarea comenzii pentru Europa și Africa de la nivelul de general cu patru stele la unul cu trei stele, ceea ce ar reduce prestigiul și greutatea instituțională a postului. În același timp, Donahue este prezentat drept unul dintre cei mai importanți ofițeri care au ieșit din sistem de la preluarea mandatului de către Hegseth, fost prezentator Fox News, care a inițiat o reformă controversată la nivelul rangurilor superioare. În această perioadă, „aproape douăzeci și patru” de lideri militari de top s-au pensionat, au fost demiși sau au plecat anticipat din funcții, potrivit informațiilor din articol. De ce contează pentru Europa și pentru NATO Donahue, ofițer de carieră provenit din forțele speciale, a avut un rol în adaptarea strategiei Armatei SUA folosind lecțiile războiului din Ucraina împotriva Rusiei și era considerat un comandant cu experiență în zona forțelor terestre americane. Articolul amintește și că Donahue a fost ultimul soldat american care a părăsit Afganistanul în august 2021, în timpul retragerii SUA – operațiune criticată în mod repetat de Trump și Hegseth și care este, în prezent, reevaluată la nivelul Pentagonului. Ce urmează Până la 2 iulie, Donahue rămâne în funcție, însă materialul nu precizează cine îi va succeda și nici dacă retrogradarea comenzii (de la patru la trei stele) va fi decisă. Informațiile disponibile indică doar că această opțiune este „analizată” în Pentagon. [...]
Rusia își extinde capacitatea de lovire la distanță de pe mare prin începerea construcției submarinului nuclear „Murmansk ”, un nou exemplar din clasa modernizată Jasen-M, proiectat să poată lansa rachete cu rază mare și, potențial, arme hipersonice, potrivit Focus . Noul submarin ar urma să fie al nouălea din seria Jasen-M, conform portalului ucrainean United24, citat de publicație. Navele din această clasă sunt descrise ca fiind multirol: pot ataca ținte la mare distanță, pot combate nave inamice și pot opera la adâncimi de până la 600 de metri. De ce contează: platformă pentru rachete moderne, inclusiv hipersonice Miza principală este integrarea unor rachete mai noi pe aceste platforme. Focus notează că patru submarine Jasen-M sunt deja în serviciu, iar al cincilea, „Perm”, este în testare și ar urma să intre în serviciu până la finalul lui 2026. Potrivit publicației de specialitate Interesting Engineering, „Perm” ar putea deveni primul submarin din această clasă echipat cu rachete hipersonice Zirkon , considerate dificil de interceptat; aceeași sursă indică faptul că și „Murmansk” ar putea primi acest tip de armament. În paralel, „Uljanovsk” este pregătit pentru lansare la apă, iar „Woronej” și „Wladiwostok” sunt încă în construcție, conform articolului. Date tehnice: dimensiuni, autonomie și armament Focus prezintă câteva caracteristici ale clasei Jasen-M: aproximativ 130 metri lungime și circa 13 metri lățime; deplasament în imersiune de aproximativ 13.800 tone; propulsie cu reactor nuclear de tip OK-650V; viteză de până la 31 de noduri în imersiune și aproximativ 16 noduri la suprafață; autonomie de misiune de până la 100 de zile; echipaj de 64 de persoane. La capitolul armament, clasa are 10 lansatoare verticale pentru rachete, unde pot fi încărcate Oniks, Kalibr și, pe unitățile mai noi, Zirkon. Potrivit Interesting Engineering, ar fi posibilă încărcarea a până la 32 de rachete Oniks sau Zirkon ori până la 40 de rachete de croazieră Kalibr. În plus, sunt menționate 10 tuburi lans-torpilă și o sonară mare în prova, iar construcția corpului ar urmări reducerea detectabilității. În lipsa unor detalii despre calendarul exact al „Murmansk” sau despre confirmarea echipării cu Zirkon, articolul indică mai degrabă direcția programului: creșterea numărului de platforme capabile să lanseze rachete moderne, cu accent pe lovituri la distanță și supraviețuire în misiuni lungi. [...]
