Știri
Știri din categoria Diverse
O contestație la Bacalaureat 2026 a schimbat un rezultat de la 9,10 la 10, iar cazul readuce în discuție cât de mult poate influența recorectarea ierarhiile finale și, implicit, accesul la opțiuni educaționale competitive, potrivit Libertatea.
Este vorba despre Lorena Irimia, absolventă a Colegiului Național „Costache Negri” din Galați, care a ajuns la media 10 după soluționarea contestațiilor, devenind a treia elevă din județ cu media maximă, conform publicației Viața Liberă, citată de Libertatea.
Înainte de contestații, eleva avea media 9,10, cu următoarele note inițiale:
A depus contestație la ambele probe, iar după recorectare:
În urma acestor modificări, media finală a devenit 10.
Cazul arată că procedura de contestație nu are doar rol de „ajustare marginală”, ci poate produce schimbări majore, inclusiv transformarea unui rezultat foarte bun într-unul perfect și modificarea numărului de medii de 10 la nivel de județ.
Eleva a explicat că a considerat că notele inițiale nu reflectau nivelul lucrărilor și a invocat posibilitatea unei evaluări subiective la prima corectură.
„Am făcut contestație, pentru că nota la Limba şi literatura română era prea mică, și la Istorie la fel. M-am gândit că la prima corectură a intervenit subiectivitatea în corectare, așa că, fără să văd lucrările, am depus contestație.”
Lorena Irimia a urmat profilul Filologie, franceză intensiv. Potrivit informațiilor din articol, ea este deja studentă la Universitatea Catolică din Milano, unde va urma specializarea Economie și Management, motivând alegerea prin interesul pentru domeniu și legătura dintre economie și istorie.
Recomandate
Un prototip de rețea optică între cipuri promite inferență AI de peste 100 de ori mai rapidă, cu circa o nouă parte din resursele de calcul ale unui GPU comercial , potrivit Interesting Engineering — o direcție care, dacă se confirmă la scară, poate schimba costurile operaționale și consumul energetic pentru sarcini AI distribuite. Sistemul a fost dezvoltat de cercetători de la Peking University și vizează una dintre limitele tot mai apăsătoare în extinderea sarcinilor AI: mișcarea datelor între cipuri. În locul interconectărilor electrice convenționale, platforma folosește o rețea „all-optical” (integral optică) pe cip, pentru a reduce întârzierile și a crește eficiența comunicării între noduri de calcul. Ce au construit cercetătorii și unde apare câștigul Arhitectura are în centru un transceiver fotonic din siliciu de 400 Gbps, care convertește semnalele electrice în semnale optice și invers. Acesta funcționează împreună cu un cip de comutare optică 16×16, care rutează datele între unitățile de calcul și formează o rețea scalabilă, cu o lățime de bandă agregată de comutare de până la 6,4 Tbps. Ideea-cheie, conform descrierii, este mutarea accentului de la „mai mult hardware” la „comunicare mai bună între cipuri”, astfel încât mai multe procesoare să poată lucra mai eficient în inferență (etapa în care un model AI deja antrenat produce rezultate). Demonstrația: inferență în „pipeline”, fără opriri în memorie Pentru a demonstra arhitectura, echipa a rulat o rețea neuronală convoluțională cu cinci straturi pentru reducerea zgomotului din imagini. Fiecare strat a fost alocat unei unități de calcul separate, iar comutatorul optic a legat procesoarele într-un „pipeline” (lanț de procesare). În loc ca datele intermediare să fie stocate repetat în memorie înainte de a fi trimise mai departe, sistemul a transmis direct „feature maps” (reprezentări intermediare ale imaginii) prin rețeaua optică. Rezultatul raportat: inferență de peste 100 de ori mai rapidă decât pe un GPU comercial pentru aceeași sarcină, folosind aproximativ o nouă parte din resursele de calcul. De ce contează pentru costuri și energie în infrastructura AI Autorii susțin că această abordare poate „alina” utilizarea energetică considerată nesustenabilă în centrele de date și poate optimiza latența sau consumul în scenarii de tip edge computing (procesare la marginea rețelei, aproape de locul unde se generează datele). În viziunea lor, progresele în optică integrată (co-packaged optics), transceivere fotonice din siliciu și interfețe mai rapide pentru cipuri AI ar putea transforma astfel de „supernoduri” optice într-o bază practică pentru sisteme distribuite viitoare. Studiul a fost publicat în revista National Science Review . Publicația nu oferă detalii despre calendarul unei comercializări sau despre costurile de producție, astfel că impactul economic rămâne, deocamdată, la nivel de potențial tehnologic demonstrat în prototip. [...]
Bolt extinde accesul la ride-hailing pentru clienții fără smartphone sau internet , prin instalarea în București a unui terminal fizic de comandă, potrivit Libertatea . Dispozitivul, numit TapBox, permite rezervarea unei curse fără aplicație și fără folosirea datelor mobile, ceea ce poate lărgi baza de utilizatori în zone cu trafic mare, precum centrele comerciale. Terminalul self-service a fost instalat la mall-ul AFI Cotroceni , la intrarea Galaxy, și este descris ca primul astfel de dispozitiv al platformei de ride-hailing amplasat într-un centru comercial din România. Utilizatorii pot comanda o cursă „în doar câteva secunde”, conform informațiilor din comunicatul companiei citat de publicație. Cum funcționează TapBox, pas cu pas Procesul de comandă este gândit să înlocuiască aplicația de pe telefon: pasagerul introduce destinația; selectează categoria de transport: Standard, Comfort sau XL; completează numărul de telefon; achită cu cardul. După confirmare, terminalul emite un bon, iar detaliile cursei – inclusiv informațiile despre șofer și mașină – sunt trimise prin SMS. De ce contează operațional Soluția vizează explicit persoanele care nu folosesc aplicații mobile sau nu au acces la internet mobil în momentul rezervării. În același timp, poate fi utilă și turiștilor străini care tranzitează Bucureștiul, în special în puncte aglomerate precum un mall. În comunicatul citat, Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România, spune că obiectivul este ca mobilitatea să fie „accesibilă pentru toată lumea”, inclusiv pentru pasagerii fără smartphone, date mobile sau aplicația instalată. Context: dimensiunea platformei Bolt este prezentă în peste 50 de țări și 850 de orașe și oferă servicii de ride-hailing, închiriere de mașini, precum și trotinete și biciclete electrice. Compania are peste 200 de milioane de utilizatori în Europa și Africa, iar peste 4,5 milioane de șoferi folosesc aplicația Bolt la nivel mondial, conform datelor din articol. [...]
Satya Nadella cere reguli mai echilibrate pentru datele folosite de IA , avertizând că actualul model îi face pe clienți să plătească „de două ori” – cu bani și cu propriile informații, potrivit Digi24 . Mesajul are miză directă pentru companii: pe măsură ce adoptă soluții de inteligență artificială, riscul ca date sensibile să ajungă la furnizori devine un cost implicit al tehnologiei. Nadella scrie, într-o postare pe blogul oficial al Microsoft , că IA funcționează mai bine când are „un context bogat”, adică atunci când cunoaște mai multe despre utilizator. În mediul corporate, acest lucru înseamnă că sistemele pot învăța din fiecare comandă și feedback „cum funcționează fiecare firmă”, ceea ce ridică problema expunerii unor informații care pot ajunge să fie tratate drept secrete comerciale. „Prețul dublu” al IA, din perspectiva clienților Avertismentul șefului Microsoft pleacă de la ideea că utilizatorii suportă două tipuri de costuri: costul financiar al accesului la soluțiile de inteligență artificială; costul „în date”, prin furnizarea de informații personale sau de business care îmbogățesc contextul de funcționare al modelelor. În această logică, Nadella consideră problematic faptul că producătorii de IA pot câștiga atât din vânzarea tehnologiei, cât și din acumularea de date, păstrând în același timp controlul complet asupra modelelor. Propunerea: dreptul clienților de a „distila” modelele În același text, Nadella susține că, dacă producătorii de IA au libertatea de a folosi conținutul disponibil pe internet pentru antrenarea modelelor, atunci și clienții ar trebui să aibă dreptul de a „distila” IA-ul. Publicația explică „distilarea” ca folosirea informațiilor generate de IA pentru a înțelege cum funcționează un model, cu scopul de a crea un model nou, mai ieftin, bazat pe cel „distilat”. „Nu este corect”, spune Nadella, referindu-se la situația în care producătorii de IA câștigă și bani, și date, în timp ce controlează complet modelele oferite. Context: Microsoft este și furnizor major de IA Digi24 notează că Microsoft este unul dintre marii producători de inteligență artificială și, în același timp, investitor în Anthropic, companie descrisă în articol ca având „cele mai performante modele la ora actuală”. Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă avertismentul va fi urmat de o schimbare concretă de politică comercială sau de produs; deocamdată, mesajul funcționează ca un semnal că disputa privind drepturile asupra datelor și asupra reutilizării modelelor ar putea deveni o temă centrală în relația dintre furnizorii de IA și clienții lor, mai ales în zona corporate. [...]
PSD ridică miza politică pe stabilitatea guvernării și îl acuză pe AUR că, prin refuzul de a vota „Guvernul Veștea”, îl menține pe Ilie Bolojan la Palatul Victoria, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul a inițiat o moțiune pentru „a încerca să schimbe direcția”, invocând „a 10-a lună de scădere a consumului” ca argument de fond. În același timp, el a susținut că Bolojan ar rămâne în funcție deoarece AUR „a ieșit din sală” și nu a votat noua formulă guvernamentală. Acuzația centrală: votul AUR ar fi blocat schimbarea guvernului Grindeanu a afirmat că nu există „altă explicație” pentru care Bolojan este încă premier decât faptul că AUR nu a votat „Guvernul Veștea”, iar această decizie ar fi avut efectul indirect de a-l menține pe Bolojan la conducerea executivului. „În continuare Bolojan este la Palatul Victoria fiindcă AUR n-a votat Guvernul Veștea. Nu există altă explicație.” Ruptură de încredere cu George Simion și excluderea unei alianțe În aceeași intervenție, liderul PSD a declarat că nu are încredere „deloc” în ceea ce spune președintele AUR, George Simion, și a indicat că o alianță guvernamentală cu AUR este exclusă, „în principal din cauza lui Simion”. „Dați-mi voie să n-am încredere deloc în ceea ce spune Simion. Dar deloc.” Întrebat dacă neîncrederea are legătură cu faptul că Simion ar fi promis votul pentru „Guvernul Veștea” și apoi s-ar fi răzgândit, Grindeanu a răspuns că au existat „diverse discuții”, dar „nu despre asta e vorba”. De ce contează Schimbul de acuzații mută disputa din zona retoricii în cea a responsabilității pentru formarea unei majorități: PSD încearcă să lege direct blocajul politic de decizia AUR la vot, în timp ce exclude explicit orice scenariu de coaliție cu acest partid. În lipsa unei clarificări rapide a majorității, mesajul PSD sugerează că presiunea politică va rămâne concentrată pe voturile care pot debloca sau prelungi actuala formulă de guvernare. [...]
Ucraina își mută o parte din apărarea antiaeriană în producție locală după un acord politic privind licențele pentru sistemele Patriot, anunțat de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Libertatea . Zelenski a transmis că a ajuns la „un acord important” cu președintele american Donald Trump, care ar urma să permită Ucrainei să producă sub licență sisteme de apărare aeriană Patriot. Mesajul a fost publicat pe contul său de X. „Președintele Trump și cu mine am ajuns la un acord important asupra licențelor de producție a sistemelor Patriot. Echipele noastre lucrează acum la implementarea acestui acord politic cu adevărat istoric.” De ce contează: efect operațional, nu doar livrări Miza principală a acordului este trecerea de la dependența de livrări externe la o capacitate internă de producție (sub licență), ceea ce poate accelera dotarea și mentenanța pe termen mediu. În material nu sunt precizate volume, termene sau condiții comerciale ale licențelor, iar implementarea este descrisă ca fiind în lucru. În același mesaj, Zelenski a cerut diversificarea rapidă a apărării aeriene, enumerând mai multe sisteme: Patriot, SAMP/T, IRIS-T, NASAMS și proiectul ucrainean FREYJA, argumentând că o apărare mai diversificată este mai greu de „subminat” de către adversari. Context: „Coaliția de Voință” și o inițiativă antibalistică Anunțul a fost făcut cu ocazia unei noi reuniuni a „ Coaliției de Voință ”. Un rezultat al reuniunii este crearea unei „coaliții antibalistice”, formată din Ucraina și nouă țări europene membre NATO, conform aceleiași surse. Scopul este dezvoltarea unei apărări capabile să intercepteze rachete balistice rusești. Alte acorduri anunțate la Paris: Rafale și producție sub licență pentru muniții Separat, Franța și Ucraina au încheiat o „foaie de parcurs” care prevede achiziția de către Kiev a 16 avioane de luptă Rafale, cu armamentul aferent. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că primele aparate achiziționate vor zbura „pe cerul ucrainean” începând din 2028–2029. Macron a mai declarat că acordul include: o „primă serie” de baterii SAMP/T de nouă generație, plus rachetele aferente ce ar urma să fie livrate „în săptămânile următoare”; furnizarea de radare; producție sub licență în Ucraina pentru bombe AASM, rachete antiaeriene Aster 30 și rachete de croazieră Scalp. Ce urmează În paralel, Macron a anunțat că forța multinațională destinată unei eventuale desfășurări în Ucraina după încetarea războiului va începe antrenamentele în „țările vecine” în lunile următoare, pentru validarea planurilor de desfășurare. Materialul nu oferă detalii despre calendarul concret al producției Patriot în Ucraina sau despre capacitățile industriale implicate. [...]
Renegocierea PNRR a fost aprobată de Comisia Europeană , dar banii depind acum de votarea reformelor restante , iar aici apare riscul major: blocajul politic intern poate întârzia sau compromite jaloanele asumate, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , care susține că România a obținut acordul Comisiei pentru renegociere, însă urmează etapa de livrare a reformelor. Din punct de vedere procedural, după aprobarea Comisiei Europene ar mai fi necesară o validare formală la nivelul Consiliului Uniunii Europene, dată indicată în spațiul public ca fiind 7 august (informație prezentă și în relatările preluate de alte publicații). Miza economică: investițiile și plățile depind de „jaloane” și legi Unghiul central al declarațiilor lui Pîslaru este că renegocierea nu rezolvă, de una singură, problema implementării: România trebuie să adopte reformele asumate în PNRR pentru a putea accesa fondurile. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și condiții (de regulă legislative sau administrative) care trebuie îndeplinite pentru ca tranșele de bani să fie deblocate. Ministrul avertizează că, deși la Bruxelles s-a obținut aprobarea renegocierii, „filmul se rupe” la București, unde votul pe reforme poate deveni o temă de confruntare politică. Ce reforme sunt invocate și unde apare blocajul În mesajele publice citate de presa care a relatat subiectul, Pîslaru indică mai multe reforme pe care le consideră restante și sensibile politic, între care: legea salarizării unitare; reforma privind integritatea în funcția publică; reforma urbanismului; decarbonizarea. În același context, Pîslaru face un apel către PSD, pe fondul declarațiilor atribuite liderului Sorin Grindeanu privind lipsa susținerii pentru unele dintre aceste proiecte. Ce urmează În perioada următoare, presiunea se mută de la negocierile cu instituțiile europene la calendarul intern de adoptare a reformelor. Dacă proiectele legislative și măsurile administrative nu trec, România riscă întârzieri în îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra ritmului de accesare a fondurilor din PNRR. [...]
