Știri
Tag: flancul estic

Guvernul mizează pe întărirea apărării la granița de est, dar cu întârzieri de până la doi ani , după incidentul cu drona din Portul Constanța, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că deciziile luate în contextul exploziei au fost „corecte”, însă avertizează că astfel de situații se pot repeta cât timp războiul din Ucraina rămâne aproape de granițele României. Bolojan a legat explicit riscurile de invazia Rusiei în Ucraina, care, în evaluarea sa, „generează riscuri în zona bazinului Mării Negre și în estul României”. El a amintit că România a mai avut episoade cu resturi de drone sau drone intrate pe teritoriul național și a inclus incidentul de la Constanța în aceeași categorie de riscuri. „Am avut situația din Constanța, cu dronele marine și această situație ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de granițele noastre.” Echipamentele vin în timp, nu „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a spus că, la solicitarea ministerelor cu atribuții în apărare și a altor instituții, a fost identificată „formula finanțărilor” pentru apărarea granițelor. În același timp, a atras atenția asupra decalajului dintre decizie și livrare: unele echipamente ar urma să fie furnizate peste șase luni, altele peste un an sau chiar peste doi ani. În acest interval, a indicat ca soluție de creștere a siguranței dislocarea de echipamente NATO în zona de frontieră, dând ca exemple radare și sisteme anti-dronă, inclusiv pentru litoral. Ce urmează: analiză instituțională și consolidarea flancului estic Bolojan a susținut că orice analiză menită să îmbunătățească funcționarea instituțiilor este „un lucru bun” și a reiterat direcția generală: creșterea capacității Armatei Române, parteneriate „serioase” cu NATO și întărirea flancului estic prin colaborare cu țările europene. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în județul Hunedoara, citată de news.ro. [...]

NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]

UE anunță întărirea apărării aeriene pe Flancul Estic după drona rusească prăbușită la Galați , iar președintele Nicușor Dan cere ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcarea spațiului aerian european, potrivit Adevărul . Șeful statului a transmis un mesaj de mulțumire către Uniunea Europeană și statele membre, după reacția oficială a Bruxelles-ului în urma incidentului în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit un bloc de locuințe din Galați. Nicușor Dan a distribuit pe X declarația Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas , subliniind importanța solidarității europene. „O declarație fermă de solidaritate cu România din partea Uniunii Europene. Mulțumim Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și tuturor statelor membre ale UE pentru acest angajament comun și fără echivoc față de securitatea noastră. Nu se poate permite Rusiei să încalce spațiul aerian european fără a fi trasă la răspundere”, a transmis Nicușor Dan. Ce măsuri anunță UE și de ce contează În declarația oficială publicată de Consiliul Uniunii Europene , UE condamnă incidentul din 29 mai 2026, precizând că drona rusească făcea parte dintr-un atac asupra Ucrainei și s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Bruxelles-ul califică incidentul drept „un rezultat direct al războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei și avertizează că acțiunile Moscovei amenință securitatea cetățenilor europeni, stabilitatea regională și pacea internațională. În acest context, UE anunță că își va intensifica măsurile pentru: consolidarea securității pe Flancul Estic; întărirea capacităților de apărare aeriană; protecția frontierelor europene. Totodată, Uniunea Europeană spune că va continua sprijinul pentru Ucraina și va crește presiunea asupra Moscovei prin noi sancțiuni și măsuri menite să afecteze capacitatea Rusiei de a continua războiul. Declarația oficială este disponibilă pe site-ul Consiliului UE, aici . Contextul incidentului de la Galați Nicușor Dan a fost vineri, 29 mai, la Galați, după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma atacului, o mamă și un copil au fost răniți și sunt internați în spital. Președintele a descris evenimentul drept „mai mult decât un incident de securitate”, susținând că este o acțiune gravă atribuită Federației Ruse, care a pus în pericol cetățeni români pe teritoriul național. În paralel, Nicușor Dan a anunțat că a avut o convorbire cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a transmis susținere persoanelor rănite și a afirmat că Ucraina este pregătită să sprijine România „în orice mod necesar” în astfel de situații. NATO a confirmat vineri că drona prăbușită peste blocul din Galați este de proveniență rusească, fiind identificată ca model „Geran-2 ”, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]

România își pregătește rolul în răspunsul NATO la amenințările hibride , după ce ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a avertizat că numărul și intensitatea acestora – „în special venite dinspre Rusia” – vor crește în perioada următoare în spațiul aliat, potrivit Digi24 , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Declarațiile au fost făcute în marja reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurate la Helsingborg, în Suedia, întâlnire dedicată pregătirii Summitului NATO de la Ankara. Pe agenda summitului ar urma să fie implementarea angajamentelor asumate la Haga, consolidarea apărării colective și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Ce înseamnă pentru România: simpozion NATO la București, în octombrie În acest context, Oana Țoiu a anunțat că România va găzdui, în luna octombrie, la București, un simpozion aliat dedicat combaterii amenințărilor hibride, cu participarea unor experți din toate statele aliate. Potrivit ministrului, obiectivul este construirea unui răspuns comun, pe fondul evaluării că aceste amenințări se vor intensifica. „Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun, deoarece evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.” Contextul discuțiilor din NATO: cheltuieli de apărare, industrie și Flancul estic MAE arată că discuțiile dintre miniștrii de externe s-au concentrat pe: consolidarea descurajării și apărării pe întreg Flancul estic; creșterea cheltuielilor pentru apărare; dezvoltarea industriei de apărare transatlantice. În intervenția sa, ministrul interimar a susținut consolidarea relației transatlantice și întărirea contribuției europene la securitatea colectivă, inclusiv prin atingerea obiectivelor NATO. Totodată, a prezentat prioritățile României privind modernizarea forțelor armate și dezvoltarea industriei de apărare. „Summitul de la Ankara trebuie să reprezinte o reconfirmare a unității și solidarității transatlantice și a angajamentelor comune pentru consolidarea apărării colective și o descurajare eficientă, pe baza unei împărțiri echitabile a responsabilităților între statele membre.” Ucraina și Marea Neagră, în ecuația de securitate Oana Țoiu a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, argumentând că securitatea acesteia este esențială pentru stabilitatea euroatlantică. „Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euroatlantice.” Ministrul a mai pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru intensificarea presiunilor asupra Rusiei în vederea revenirii la masa negocierilor, atrăgând atenția și asupra implicațiilor războiului din Ucraina pentru regiunea Mării Negre și asupra vulnerabilităților Republicii Moldova. [...]

Contestarea la CCR a ordonanței pentru programul SAFE riscă să blocheze accesul României la peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care finanțarea este legată direct de securitatea regională și de proiecte majore de conectivitate, potrivit Economedia . Ministra de Externe Oana Țoiu a spus, de la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia, că atacarea la Curtea Constituțională a ordonanței privind SAFE este „un joc periculos”, în contextul războiului dus de Rusia la granița României. Declarațiile vin după semnarea acordului prin care România urmează să primească peste 16 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică. Miza economică: finanțare mare, cu componentă directă de infrastructură Țoiu a arătat că alocarea prin SAFE este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană și a prezentat programul ca pe o confirmare a poziției României în alianța occidentală. În același timp, ministra a indicat explicit dimensiunea de infrastructură a pachetului: România ar urma să beneficieze de 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, din care 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei. Context NATO: Flancul Estic și industria de apărare Reuniunea din Suedia este prima ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit ministrului român, agenda include pregătirea summitului NATO programat în iulie, la Ankara, consolidarea securității pe Flancul Estic și dezvoltarea industriei de apărare. Reacții din Guvern: „investiție în securitate și reziliență” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că SAFE „nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a legat programul de o oportunitate majoră pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că impactul acordului depășește zona strict militară și are implicații importante pentru dezvoltarea infrastructurii strategice a României. [...]

Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]

Președintele Poloniei avertizează că securitatea flancului estic depinde de coeziunea NATO și de SUA , pe fondul unei Rusii care „reconstruiește” capabilități militare și își extinde infrastructura în proximitatea Alianței, inclusiv în Belarus, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Karol Nawrocki la summitul B9 desfășurat la București. În intervenția sa, liderul polonez a descris Rusia drept „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” pentru statele NATO și a susținut că agresiunea împotriva Ucrainei nu poate fi tratată ca un conflict izolat, ci ca o provocare directă la adresa arhitecturii de securitate euroatlantice. Miza pentru NATO: unitate internă și descurajare pe flancul estic Nawrocki a acuzat Kremlinul că urmărește să refacă sfere de influență în regiune și să slăbească din interior alianța, prin subminarea coeziunii, suveranității și democrației statelor din Europa Centrală și de Est. În acest context, el a indicat solidaritatea între aliați drept răspunsul necesar. „Kremlinul vrea să reconstruiască sferele sale de influență, vrea să strice coeziunea NATO, vrea să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră.” Președintele Poloniei a mai afirmat că, „în ciuda războiului din Ucraina”, Rusia își păstrează capacitatea de a-și reconstrui și dezvolta armamentul, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Extinderea infrastructurii militare ruse și rolul formatului B9 Un alt punct al avertismentului a vizat „extinderea infrastructurii militare” ruse de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus. În acest cadru, Nawrocki a insistat asupra unității formatului B9, pe care a descris-o nu doar ca angajament formal, ci ca „îndatorire” a statelor participante. „Observăm cu îngrijorare și o extindere a infrastructurii militare de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus.” „Nu există NATO fără SUA”: mesaj transatlantic cu implicații de capacitate În același discurs, liderul polonez a pus accent pe relația transatlantică și a susținut că „nu există NATO fără SUA”, argumentând că rolul american se vede atât în potențialul militar, cât și în cel financiar și de informații. „Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA… Avem nevoie clară de o relație transatlantică puternică.” Declarațiile vin în contextul summitului B9 de la București, unde tema centrală a fost securitatea regională și răspunsul aliat la riscurile de pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al evoluțiilor militare atribuite Rusiei. [...]

NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare , iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news . În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București , Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” Ce înseamnă mesajul pentru bugete și capacități militare Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra. Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene. Flancul Estic și rolul Europei în arhitectura NATO În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională. Ucraina rămâne prioritate la următorul summit Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților. În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței: „Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.” [...]

Liderii B9 și ai aliaților nordici își asumă creșterea investițiilor în apărare spre 5% din PIB , potrivit declarației comune adoptate la București și publicate de Digi24 . Mesajul are o miză directă de politici publice: mută accentul de la angajamente generale la ținte bugetare și la cerințe de finanțare pentru planurile NATO, inclusiv pe Flancul Estic. În text, liderii condamnă războiul declanșat de Rusia și descriu Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității aliaților. Declarația leagă explicit această evaluare de nevoia de „partajare sporită a sarcinilor” și de creșterea investițiilor în apărare, pe fondul obiectivului de 5% din PIB menționat în document. Ce presupune, în termeni operaționali, angajamentul de finanțare Declarația indică faptul că NATO ar trebui să se concentreze pe „apărarea colectivă” și pe o „postură robustă de apărare avansată”, iar planurile de apărare să fie „complet dotate cu resurse”. În același cadru, sunt menționate câteva direcții concrete: îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară; extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic; consolidarea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv în raport cu amenințările UAS (vehicule aeriene fără pilot, adică drone); protejarea infrastructurii maritime critice și susținerea libertății de navigație, în conformitate cu dreptul internațional. Documentul salută și inițiativele „ Baltic Sentry ”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, prezentate ca elemente care întăresc postura NATO, inclusiv în Arctica. Industria de apărare și lanțurile de aprovizionare, puse în centrul discuției Un alt punct cu implicații economice este accentul pe „extinderea bazei industriale de apărare transatlantice”. Liderii enumeră explicit componentele urmărite: creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare, precum și valorificarea lecțiilor din cooperarea cu Ucraina. În paralel, declarația menționează și inițiative ale Uniunii Europene, inclusiv „Eastern Flank Watch”, descrisă ca vizând creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, „în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile”. Ucraina, presiune sporită asupra Rusiei și alte teme de securitate Liderii își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și menționează că acesta este „o investiție în propria noastră securitate”. Declarația include referiri la satisfacerea „celor mai urgente nevoi de apărare” ale Ucrainei, inclusiv prin inițiativa NATO privind „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, și cere intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a se angaja în negocieri de pace. Textul mai notează îngrijorări legate de Orientul Mijlociu și sprijin pentru eforturile de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz , precum și intenția de a aprofunda cooperarea NATO–UE și de a consolida angajamentul cu parteneri-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”. Declarația se încheie cu anunțul că următoarea reuniune este așteptată în Republica Polonă. [...]

România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]

România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]

România a cerut o reuniune NATO pe securitatea la Marea Neagră , care ar urma să aibă loc „pe parcursul următoarelor săptămâni”, într-un demers ce vizează atât coordonarea aliată, cât și resurse suplimentare pentru întărirea Flancului Estic, potrivit News . Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea va fi dedicată securității la Marea Neagră și că discuțiile includ „evident” și Delta Dunării. Reuniunea a fost solicitată de România, conform declarațiilor făcute la Antena 3. De ce contează: consultări și resurse pentru Flancul Estic Miza reuniunii, a indicat ministrul, este să ofere un cadru în care aliații să discute „necesitatea de a asigura practic efortul comun aliat” și „resursele pentru a întări Flancul Estic”. În același timp, Oana Țoiu a precizat că aliații au fost informați în cursul zilei, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte . Context: întrebări despre Articolul 4 după „incidentul cu drona” Declarațiile au venit în contextul unei întrebări legate de posibilitatea ca România să activeze Articolul 4 din Tratatul NATO , mecanismul de consultare între aliați atunci când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate, după un „incident cu drona”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al reuniunii sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din aceasta. [...]