Știri
Știri din categoria Apărare
UE anunță întărirea apărării aeriene pe Flancul Estic după drona rusească prăbușită la Galați, iar președintele Nicușor Dan cere ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcarea spațiului aerian european, potrivit Adevărul.
Șeful statului a transmis un mesaj de mulțumire către Uniunea Europeană și statele membre, după reacția oficială a Bruxelles-ului în urma incidentului în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a lovit un bloc de locuințe din Galați. Nicușor Dan a distribuit pe X declarația Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, subliniind importanța solidarității europene.
„O declarație fermă de solidaritate cu România din partea Uniunii Europene. Mulțumim Înaltului Reprezentant Kaja Kallas și tuturor statelor membre ale UE pentru acest angajament comun și fără echivoc față de securitatea noastră. Nu se poate permite Rusiei să încalce spațiul aerian european fără a fi trasă la răspundere”, a transmis Nicușor Dan.
În declarația oficială publicată de Consiliul Uniunii Europene, UE condamnă incidentul din 29 mai 2026, precizând că drona rusească făcea parte dintr-un atac asupra Ucrainei și s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Bruxelles-ul califică incidentul drept „un rezultat direct al războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei și avertizează că acțiunile Moscovei amenință securitatea cetățenilor europeni, stabilitatea regională și pacea internațională.
În acest context, UE anunță că își va intensifica măsurile pentru:
Totodată, Uniunea Europeană spune că va continua sprijinul pentru Ucraina și va crește presiunea asupra Moscovei prin noi sancțiuni și măsuri menite să afecteze capacitatea Rusiei de a continua războiul. Declarația oficială este disponibilă pe site-ul Consiliului UE, aici.
Nicușor Dan a fost vineri, 29 mai, la Galați, după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma atacului, o mamă și un copil au fost răniți și sunt internați în spital.
Președintele a descris evenimentul drept „mai mult decât un incident de securitate”, susținând că este o acțiune gravă atribuită Federației Ruse, care a pus în pericol cetățeni români pe teritoriul național.
În paralel, Nicușor Dan a anunțat că a avut o convorbire cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a transmis susținere persoanelor rănite și a afirmat că Ucraina este pregătită să sprijine România „în orice mod necesar” în astfel de situații.
NATO a confirmat vineri că drona prăbușită peste blocul din Galați este de proveniență rusească, fiind identificată ca model „Geran-2”, potrivit informațiilor citate de publicație.
Recomandate
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
România accelerează achizițiile antidrone după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor actuale de interceptare în zone urbane, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că Armata Română va semna „opt proiecte” pentru „cele mai avansate capabilități antidrone disponibile în acest moment în lume”, după ce o dronă rusească a lovit acoperișul unui bloc din Galați. Președintele Nicușor Dan a declarat, din fața blocului avariat, că din primele estimări ale criminaliștilor drona ar fi avut „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”, în timp ce poliția prelevează mostre pentru a stabili tipul de încărcătură. În timpul declarațiilor, un grup de cetățeni l-a huiduit. De ce nu a fost doborâtă drona: fereastră scurtă și risc în oraș Ministrul Apărării a susținut că incidentul nu indică un „eșec” al Armatei Române, argumentând că drona a evoluat în spațiul aerian românesc timp de patru minute, iar avioanele „nu au avut scenariu să o angajeze fără riscuri în Galați”. Miruță a adăugat că, deși a fost adus în zonă „un radar nou” care a detectat drona, nu au existat suficiente dispozitive pentru a o angaja în condițiile de la fața locului. În același context, președintele a explicat că solicitările de capabilități antidrone implică constrângeri tehnice, inclusiv riscul ca interceptarea să producă pagube la sol și necesitatea de a evita situații în care s-ar trage din România către teritoriul ucrainean. Traiectoria: lovită deasupra Ucrainei și deviată spre România, potrivit președintelui Nicușor Dan a afirmat că drona care a ajuns la Galați ar fi fost deviată după ce a fost lovită în zbor deasupra Ucrainei, „aparent de apărarea antiaeriană ucraineană”. Potrivit președintelui, ar fi fost vorba despre un grup de 43 de drone venite „dinspre est”, dintre care o parte au fost doborâte pe teritoriul ucrainean, iar una ar fi fost lovită deasupra orașului Reni, ceea ce i-ar fi modificat traiectoria. Întrebat dacă a fost o modificare aleatorie sau intenționată, președintele a spus că a fost lovită „kinetic”. Ce urmează: discuții la NATO și cooperare cu Ucraina pentru producția de drone Miruță a declarat că, în februarie, România a trimis la NATO o solicitare privind capabilitățile necesare pentru lupta cu dronele în zona Dobrogei și că, în discuțiile din prezent, s-a luat decizia de a discuta în Consiliul Nord-Atlantic pentru ca solicitarea să fie îndeplinită, inclusiv prin livrări de capabilități din partea statelor membre. Separat, pe contul de Facebook al președintelui a fost publicat un mesaj după o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski , în care se arată că cei doi au convenit să accelereze cooperarea România–Ucraina privind producția în comun de drone. Sprijin pentru locatari: ajutoare de urgență și revenire în apartamente, cu o excepție Guvernul a anunțat ajutoare financiare de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost afectate de prăbușirea dronei: 10.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mică de 25%; 25.000 de lei pentru fiecare familie sau persoană singură, dacă locuința a fost afectată în proporție mai mare de 25%. Președintele a mai spus că locatarii pot reveni în apartamente, cu excepția apartamentului afectat, unde este necesar un proiect de reparații, estimat la „câteva săptămâni”. [...]
România accelerează programele antiaeriene și anti-dronă după incidentul din Galați , pe fondul unei vulnerabilități pe care președintele Nicușor Dan o descrie drept comună la nivel european, în condițiile în care războiul din Ucraina a schimbat rapid tehnologia folosită pe câmpul de luptă, potrivit Adevărul . Vineri, 29 mai, Nicușor Dan a ajuns la Galați după ce, în cursul nopții, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului. În urma exploziei, o femeie și un copil de 14 ani au fost răniți și internați. Președintele a spus că „mama și copilul sunt foarte bine” și că starea lor „nu este deloc gravă”, urmând să mai rămână „o săptămână, două” în spital. Presiune publică și mesaj politic: „Pentru această situație este responsabilă Rusia” La blocul afectat, șeful statului a fost huiduit de localnici, care au strigat „Demisia, demisia”, notează publicația. Întrebat cine consideră vinovat pentru incident, Nicușor Dan a răspuns: „Pentru această situație este responsabilă Rusia”. Președintele a susținut că investițiile în apărare din ultimii ani sunt „justificate” și a argumentat că lipsa unui sistem complet adaptat noilor amenințări nu este o problemă exclusiv românească, ci una europeană, din cauza ritmului în care s-au schimbat tehnologiile militare în războiul din Ucraina. Ce spun autoritățile despre traseul dronei: „un grup de 43 de drone” Nicușor Dan a descris și traiectoria care ar fi dus la incidentul din Galați, afirmând că a fost vorba despre „un grup de 43 de drone” venite „din partea estică”, care au traversat Ucraina la „20–30 de kilometri nord de Dunăre”, dinspre est spre vest. Potrivit declarațiilor sale, una dintre drone ar fi fost lovită „probabil deasupra orașului Reni”, iar modificarea traiectoriei ar fi dus-o spre Galați. Tot el a spus că autoritățile „au reacționat bine” și că trebuie continuată îmbunătățirea echipamentelor militare. Ancheta la fața locului și estimarea încărcăturii explozive Președintele a precizat că a fost în bloc împreună cu anchetatori ai Poliției Naționale – Investigații Criminale, care au început cercetările la fața locului, inclusiv recoltarea de probe pentru a stabili tipul de explozibil. Conform unor estimări preliminare menționate în articol, ar fi vorba despre aproximativ 30 de kilograme de material exploziv. Măsuri de sprijin și ajutoare financiare Șeful statului a declarat că există o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) prin care s-au dispus ajutoare financiare pentru locuințele afectate. Până la repararea blocului, familia rănită ar urma să locuiască într-o casă pusă la dispoziție de primărie. Nicușor Dan a fost însoțit de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și de ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu. Context: CSAT convocat și măsuri diplomatice anunțate Incidentul a determinat convocarea unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) vineri, de la ora 11.00, după ce o dronă de tip „Gheran-2” a lovit blocul și a rănit două persoane. În urma acestui episod, Nicușor Dan a cerut expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului, precum și accelerarea programelor de apărare antiaeriană și antidronă, în cooperare cu partenerii NATO, Statele Unite și Ucraina, conform articolului. [...]
Dronele Geran-2 pun presiune pe apărarea antiaeriană printr-un raport cost–efect favorabil atacatorului , iar incidentul de la Galați arată că riscul operațional nu mai este doar „la graniță”, ci poate ajunge direct în zone locuite, potrivit G4Media . Aparatele sunt descrise ca fiind zgomotoase, relativ lente și construite ieftin, fiind folosite aproape zilnic de Rusia pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane din Ucraina. Publicația notează că „Geran-2” nu este un proiect rusesc original, ci redenumirea și adaptarea modelului iranian „Shahed-136”, exportat către Rusia. De ce contează: cost mic la lansare, cost mare la interceptare Un element central este asimetria de costuri. Estimările occidentale citate indică un preț de 20.000–70.000 de dolari (aprox. 92.000–322.000 lei ) pentru o dronă Shahed/Geran, în timp ce interceptarea cu sisteme antiaeriene moderne poate costa „de zeci sau chiar sute de ori mai mult”. În plus, Rusia folosește frecvent tactici de tip „roi” – lansarea simultană a zeci sau sute de drone – pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană. Dronele sunt lansate de pe rampe multiple montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă; chiar dacă multe sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare. Ce este Geran-2 și ce poate face G4Media descrie Geran-2 ca „muniție rătăcitoare” (o armă care poate zbura autonom spre țintă și explodează la impact), fiind o combinație între dronă și rachetă de croazieră; este o armă de unică folosință, motiv pentru care este numită și „dronă kamikaze”, conform Army Recognition (citată de publicație). Caracteristici menționate în articol: configurație „delta wing” (corp triunghiular), cu elice în spate; 3,5 metri lungime, anvergură de circa 2,5 metri , greutate totală de 200 kg ; viteză estimată de aprox. 180–185 km/h ; autonomie între 1.000 și 2.500 km și timp de zbor de până la cinci ore , potrivit GlobalSecurity.org (citată de publicație); navigație prin GPS, GLONASS și sisteme inerțiale; unele versiuni noi ar include sisteme anti-bruiere și chiar modemuri 4G sau terminale de comunicații pentru ghidaj mai precis. Încărcătura explozivă este prezentată ca variind, în funcție de versiune, între 20 și 50 kg , iar unele variante rusești modernizate „ar putea” transporta focoase de până la 90 kg (formulare care indică o estimare, nu o confirmare). Producție și lanț de aprovizionare: de la livrări iraniene la fabricare locală Cooperarea militară Iran–Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022, iar primele drone Shahed-136 ar fi fost livrate direct de Iran, după care Moscova le-a redenumit „Geran-2”, mai arată articolul. Ulterior, Rusia ar fi început producția locală, „în special” într-o fabrică din Alabuga (Tatarstan). Potrivit analizelor occidentale citate, Moscova produce acum mii de astfel de drone lunar și a modificat designul original; unele variante ar folosi componente chinezești, sisteme de navigație îmbunătățite și focoase mai puternice. Incidentul de la Galați: semnal operațional pentru România Publicația leagă explicațiile tehnice de incidentul în care o dronă de acest tip s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați, subliniind că prăbușirea pe teritoriul României arată cât de aproape a ajuns războiul din Ucraina de granițele NATO. În acest context, G4Media notează că, deși în ultimii ani au fost descoperite fragmente de drone rusești în apropierea Dunării, cazul din Galați este „printre cele mai grave”, deoarece a lovit direct o zonă locuită. [...]
ROMDEF cere scurtarea achizițiilor militare de la ani la luni , după ce incidentul cu o dronă căzută la Galați a scos în evidență limitele actuale de intervenție, potrivit Economica . Unghiul principal al patronatului este unul de reglementare și capacitate: procedurile de achiziții, așa cum funcționează acum, ar bloca operaționalizarea rapidă a sistemelor de apărare aeriană de joasă altitudine, inclusiv acolo unde avioanele de vânătoare nu pot fi folosite fără riscuri majore pentru populație. În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut și a explodat pe un bloc de zece etaje din Galați, rănind două persoane și determinând evacuarea a aproximativ 70 de locatari. În același interval, două aeronave F-16 au decolat la ora 01:19 de la Baza Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții aveau autorizarea de a angaja ținta. Totuși, intervenția nu a fost posibilă, deoarece deschiderea focului deasupra unei zone urbane dens populate ar fi creat un risc mai mare decât impactul în sine, în condițiile în care orașul este la doar câțiva kilometri de graniță. De ce contează: avioanele nu rezolvă „joasa altitudine” în zone urbane Patronatul Industriei Române de Apărare (ROMDEF) susține că această limitare nu se rezolvă prin avioane de vânătoare, ci prin sisteme dedicate de apărare împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine, amplasate în teritoriu. Mesajul central este că România are nevoie „urgentă de o capacitate reală” pentru acest tip de amenințări, iar problema imediată nu este lipsa tehnologiei, ci viteza cu care statul poate contracta și pune în operare capabilitățile. Ce schimbări cere ROMDEF în achiziții și coordonare ROMDEF propune un pachet de măsuri punctuale, cu accent pe accelerarea deciziei și a contractării: Constituirea imediată a unui Consiliu Consultativ Permanent , un mecanism instituționalizat care să reunească structurile de forță, CSAT , Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, împreună cu operatorii privați din domeniul apărării. Patronatul argumentează că, în prezent, întâlnirile dintre autorități și companii sunt sporadice și informale, fără rigoare, rezoluții și pași de urmat. Revizuirea urgentă a procedurilor de achiziții , pe motiv că, în prezent, de la identificarea nevoii până la achiziția efectivă durează între 2 și 5 ani , un interval considerat depășit de ritmul amenințărilor de la frontiera estică a NATO. ROMDEF indică faptul că state europene partenere, în special de pe flancul estic, au accelerat în ultimii ani ciclurile de achiziție pentru capabilități defensive fără să își compromită rigoarea procedurală. Unde ar trebui prioritizate sistemele Soluția avansată de ROMDEF vizează urgentarea achiziției și amplasării sistemelor în zonele de graniță și în jurul obiectivelor strategice , de la județele din proximitatea frontierei până la infrastructură critică, precum centrala de la Cernavodă . Patronatul mai susține că astfel de capabilități există, inclusiv în industria românească privată, însă „ritmul în care statul le poate contracta și opera” rămâne obstacolul principal. ROMDEF reprezintă interesele companiilor active în industria de apărare, tehnologii cu utilizare duală, infrastructură critică și logistică strategică, precum și securitate cibernetică și sisteme integrate. [...]
NATO își reafirmă angajamentul de apărare pentru România după incidentul cu dronă de la Galați , într-un mesaj care ridică miza pe componenta de descurajare și pe adaptarea apărării aeriene la amenințarea dronelor. Potrivit G4Media , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat cu președintele Nicușor Dan după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Rutte a transmis solidaritatea NATO cu România și a spus că alianța este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, în contextul incidentului soldat cu răniți. Mesajul NATO: descurajare și pregătire inclusiv împotriva dronelor În comunicatul redat de publicație, șeful NATO afirmă că alianța va continua să își crească nivelul de pregătire pentru a descuraja și a se apăra „împotriva oricărei amenințări, inclusiv din partea dronelor”. Totodată, Rutte califică drept „nesăbuit” comportamentul Rusiei și susține că acesta reprezintă „un pericol pentru noi toți”, indicând că efectele războiului „nu se opresc la graniță”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe gestionarea riscului la frontieră Dincolo de dimensiunea politică, mesajul pune accent pe o problemă operațională: amenințarea dronelor, cu implicații directe pentru modul în care România și aliații își calibrează măsurile de supraveghere, alertare și apărare pe flancul estic. Rutte mai afirmă că NATO va continua să își întărească descurajarea și apărarea „acasă” și să sprijine Ucraina „în timp ce se apără împotriva agresiunii Rusiei”. [...]
