Știri
Știri din categoria Politică
România a cerut o reuniune NATO pe securitatea la Marea Neagră, care ar urma să aibă loc „pe parcursul următoarelor săptămâni”, într-un demers ce vizează atât coordonarea aliată, cât și resurse suplimentare pentru întărirea Flancului Estic, potrivit News.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că întâlnirea va fi dedicată securității la Marea Neagră și că discuțiile includ „evident” și Delta Dunării. Reuniunea a fost solicitată de România, conform declarațiilor făcute la Antena 3.
Miza reuniunii, a indicat ministrul, este să ofere un cadru în care aliații să discute „necesitatea de a asigura practic efortul comun aliat” și „resursele pentru a întări Flancul Estic”. În același timp, Oana Țoiu a precizat că aliații au fost informați în cursul zilei, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Declarațiile au venit în contextul unei întrebări legate de posibilitatea ca România să activeze Articolul 4 din Tratatul NATO, mecanismul de consultare între aliați atunci când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate, după un „incident cu drona”.
Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al reuniunii sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din aceasta.
Recomandate
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe accelerarea achizițiilor militare , după ce președintele Nicușor Dan a cerut grăbirea programelor de înzestrare și modernizare, indicând explicit planul de achiziții din SAFE , potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că instituțiile responsabile „au acționat corect și coordonat” și că riscurile au fost reduse prin detonarea controlată a fragmentelor provenite din drona rusească. În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a insistat că obiectivul prioritar rămâne siguranța cetățenilor și că realitatea războiului de la graniță generează „provocări și vulnerabilități” care trebuie tratate „cu maximă seriozitate”. În același timp, președintele a condamnat Rusia, afirmând că incidentul arată lipsa de respect față de dreptul internațional și pune în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru NATO. Nicușor Dan a subliniat că România „nu este parte la acest conflict”, dar că efectele lui se resimt direct, inclusiv prin avarii produse pe teritoriul național. „Condamn ferm comportamentul iresponsabil al Rusiei. Astfel de incidente, precum drona căzută azi noapte la Galați, demonstrează lipsa de respect față de normele de drept internațional, punând în pericol siguranța cetățenilor României, stat membru al NATO. România nu este parte la acest conflict.” De ce contează: prag operațional și argument pentru înzestrare Nicușor Dan a calificat situația drept „primul incident în care proprietăți românești au fost efectiv avariate”, ceea ce, în evaluarea sa, ridică miza și impune tratarea cazului „cu toată seriozitatea”. În acest context, președintele a legat direct incidentul de necesitatea accelerării programelor de înzestrare și modernizare a Armatei, indicând că planul de achiziții din SAFE este „esențial” pentru a răspunde adecvat riscurilor actuale. Mesaj politic: sprijinul pentru Ucraina rămâne „o decizie corectă” În declarația citată, Nicușor Dan a reafirmat că sprijinul acordat Ucrainei „încă din prima zi” a fost și rămâne „o decizie corectă”, în acord cu valorile și interesele României, și a cerut ca acest lucru să fie susținut „de la toate nivelurile statului”, pentru a reduce îndoielile din societate. Totodată, a mulțumit personalului MAI, MApN și SRI pentru intervenție, evacuarea în siguranță a cetățenilor și gestionarea situației. [...]
Dominic Fritz a reluat presiunea pentru o poziționare publică fermă față de Rusia , folosind incidentul de la Galați ca argument împotriva discursului pro-rus din zona „suveranistă”, potrivit Mediafax . Liderul USR susține că evitarea explicită a calificării Rusiei drept „agresor” nu mai poate fi tratată ca o nuanță politică, în contextul în care resturi de dronă rusească au ajuns pe teritoriul României. Într-o postare pe Facebook, Fritz a legat direct incidentul de la Galați de costuri concrete pentru populație, afirmând că „înțelepciunea rusească” s-a prăbușit „în curtea unui român”, care „nu a devenit mai înțelept, ci mai sărac”. Mesajul său vizează ideea că efectele războiului nu sunt doar geopolitice, ci se traduc în pagube și insecuritate la graniță. Atac la „suveraniști” și la retorica anti-UE Fritz îi acuză pe „suveraniști” de ipocrizie și întreabă retoric dacă România ar trebui „să cedăm Galațiul sau Tulcea Rusiei” pentru a nu mai fi atacată cu drone. În același mesaj, îl critică pe fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, pe care îl numește „propovăduitorul putinismului”, amintind o afirmație atribuită acestuia despre Vladimir Putin, descris ca fiind „dedicat țării lui”. Liderul USR atacă și linia antieuropeană, punând în opoziție sprijinul UE cu amenințările venite dinspre Rusia: „Suveraniștii strigă de ani de zile pe rețelele sociale că pericolul vine de la Bruxelles, de la «globaliști». Doar că Bruxelles a trimis 100 de miliarde de euro pentru a construi spitale și autostrăzi. Rusia a trimis 44 de drone peste granița noastră”. Context: incidentul de la Galați Poziția lui Fritz vine după ce, în noaptea de vineri spre sâmbătă, resturi de dronă s-au prăbușit în Galați, în zona Bariera Traian, eveniment descris în material drept „cel mai grav incident cu drone de la începutul Războiului din Ucraina”. În finalul mesajului, Fritz susține că cei care nu pot folosi „Rusia” și „agresor” în aceeași propoziție „nu sunt patrioți”, ci „oglinda în care Moscova se privește mulțumită”. [...]
USR vrea să introducă în Codul rutier obligația de a forma „ culoarul de salvare ” , o regulă care ar standardiza comportamentul șoferilor în ambuteiaje și ar permite intervenții mai rapide ale echipajelor de urgență, potrivit Mediafax . Inițiativa legislativă, semnată de deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, urmărește modificarea Codului rutier astfel încât obligațiile șoferilor în trafic intens să fie prevăzute explicit, în condițiile în care legislația actuală „nu oferă prevederi clare”, conform articolului. „Mulți șoferi țin deja cont de această practică, dar lipsa unui temei legal creează confuzie și întârzieri. Proiectul elimină ambiguitatea și stabilește reguli clare pentru toți participanții la trafic, precum și sancțiuni pentru nerespectarea lor”, a declarat deputatul USR Dumitru Văduva. Ce reguli ar deveni obligatorii Proiectul definește formarea culoarului de salvare ca obligație în trafic aglomerat, cu reguli diferite în funcție de tipul drumului: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga. Drumuri cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar ceilalți cât mai spre dreapta. Nerespectarea obligației de a forma culoarul de salvare ar urma să fie contravenție , la fel și circulația prin culoar de către șoferii care nu au acest drept, potrivit inițiativei citate. Argumentul de reglementare: sancțiuni și aliniere la practici europene USR susține că proiectul ar transforma o practică deja folosită de unii șoferi într-o obligație legală , cu sancțiuni, pentru a reduce întârzierile în intervențiile de urgență și pentru a alinia România la „standardele europene”. În motivarea publică, USR invocă exemple din Europa: în Germania, unde culoarul de salvare este reglementat din anii ’80, analizele ar indica reducerea timpilor de intervenție, iar în Austria, unde măsura a fost introdusă în 2012, studiile operatorului de autostrăzi ar arăta o creștere cu peste 25% a vitezei de deplasare a ambulanțelor în trafic blocat, conform articolului. „Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute”, a afirmat deputatul USR Ovidiu Paraschivescu. Ce urmează Materialul nu precizează calendarul parlamentar al proiectului sau pozițiile altor partide. În forma prezentată, inițiativa ar introduce în Codul rutier o obligație explicită și un regim de sancțiuni pentru nerespectarea culoarului de salvare, cu impact direct asupra regulilor de circulație în ambuteiaje. [...]
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , spune că vor urma evaluări în instituțiile din subordine dacă apar concursuri „pe ultima sută de metri” pentru permanentizarea unor posturi , pe fondul unei „forfote” pe care o pune pe seama unor reprezentanți PSD, potrivit Mediafax . Buzoianu a fost întrebată despre riscul ca persoane din instituțiile subordonate ministerului să încerce să blocheze decizii sau reforme, discuția vizând și posibile concursuri organizate în această perioadă pentru ocuparea unor funcții-cheie. Acuzația: concursuri pregătite în criză politică pentru „permanentizarea” unor oameni Ministra afirmă că a aflat „pe surse” despre o „foarte mare forfotă” în instituții din subordinea Ministerului Mediului , unde s-ar pregăti concursuri pentru ocuparea unor posturi-cheie, cu scopul de a permanentiza persoane aflate temporar în funcții. „Zilele acestea am aflat despre autoritățile din subordine a Ministerului Mediului, că este o foarte mare forfotă, că se pregătesc să fie date concursuri de către reprezentanții PSD ca să fie ocupate anumite posturi-cheie din instituție.” Ea susține că, dacă va constata că „pe linie politică” se încearcă permanentizarea unor posturi „acum, pe ultima sută de metri”, vor exista evaluări, iar cei pe care îi consideră că „sabotează” instituțiile nu vor mai fi nominalizați de Ministerul Mediului, „cât sunt ministru”. Ce spune despre amploarea situației în subordine Întrebată dacă se referă la instituții conduse interimar, Buzoianu a indicat că situația ar fi mai largă, arătând că „peste tot” există posturi ocupate fie prin concurs, fie prin interimari numiți de directorii instituțiilor din subordine. În acest context, ea a afirmat că, în „zilele de criză politică”, s-ar pregăti dosare pentru lansarea rapidă a unor concursuri, astfel încât persoane numite interimar să fie confirmate pe posturi prin proceduri de concurs. „Noi nu vom permite un astfel de teatru de prost gust pe banii și pe nervii românilor. Deci în niciun caz nu se vor permanentiza posturi politice pentru niște oameni care nu vor putea să demonstreze că au competența necesară (…) și nu în plină criză politică când nimeni nu se uită pe subiectul acesta, repede, rapid, lansăm niște concursuri și punem acolo niște oameni care să fie permanent acolo.” Ministra nu indică în material nume de instituții sau persoane și își bazează afirmațiile pe informații despre care spune că le-a aflat „pe surse”. [...]
Europa trebuie să se pregătească să se apere fără SUA , inclusiv după plecarea lui Donald Trump , avertizează fostul președinte francez François Hollande , într-o intervenție relatată de HotNews . Mesajul are o miză directă pentru politicile publice și pentru economie: dacă garanția americană nu mai poate fi presupusă, Europa trebuie să accelereze investițiile și coordonarea în apărare și industrii strategice. Hollande susține că europenii trebuie să învețe să „trăiască singuri”, pentru că o revenire a SUA la rolul tradițional în Europa nu ar trebui considerată automată nici în scenariul în care Trump nu mai este la Casa Albă. „Dar să nu credem că, atunci când Donald Trump nu va mai fi preşedinte, Statele Unite vor reveni în Europa, ca înainte. S-a terminat.” „Europa Apărării”, într-un format mai restrâns Fostul președinte francez pledează pentru construirea rapidă a unei „Europe a Apărării”, dar într-un format mai mic decât UE în ansamblu, pe motiv că nu există timp pentru modificări de tratate în actualul context internațional. În viziunea sa, UE „în 27” rămâne funcțională pentru dosare economice, monetare și bugetare, însă pentru apărare și proiecte industriale majore ar fi nevoie de un nucleu de state care vor și pot să avanseze mai repede. „Europa în Șase sau Opt”: apărare și industrii strategice Hollande propune o arhitectură cu două niveluri: păstrarea UE-27, dar și o formulă de cooperare între „Șase sau Opt” state, în funcție de voința politică, pentru a dezvolta: „industriile viitorului”; sectorul digital; inteligența artificială; apărarea. Pe componenta militară, el spune că proiectele ar trebui făcute „cu cei care sunt cei mai convinși” și indică drept exemple statele din prima linie în contextul războiului din Ucraina (țările scandinave și baltice), precum și țări cu capacități industriale mari, precum Germania și Italia. Declarațiile au fost făcute la o conferință în Liffré (Ille-et-Vilaine), în cadrul unui eveniment politic regional din Bretagne. Hollande, predecesorul lui Emmanuel Macron, nu își ascunde ambițiile pentru alegerile prezidențiale din 2027, potrivit informațiilor din articol. [...]
Creșterea AfD la 28% în sondajele INSA complică formarea unei majorități în Germania , pentru că, în condițiile izolării politice a partidului, guvernarea ar putea ajunge să depindă de coaliții cu cel puțin trei formațiuni, potrivit HotNews . Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la un nivel record de 28% în intenția de vot, conform sondajului săptămânal realizat de INSA, în creștere cu un punct procentual față de săptămâna anterioară. AfD se află cu patru puncte peste CDU, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz, care a rămas la 24%. În același sondaj, SPD este cotat la 14%, Verzii la 12% (în scădere cu un punct), iar Die Linke la 11%. De ce contează: majoritățile „simple” devin greu de construit Datele indică o fragmentare care face improbabile guvernele monocolore sau bicolore. Potrivit sondajului, 11% dintre voturi ar merge către partide care nu trec pragul electoral, ceea ce ridică pragul practic pentru o majoritate: ar fi nevoie de cel puțin 45% din voturile partidelor care intră în parlament. Dacă restul partidelor continuă să excludă cooperarea cu AfD, coalițiile viabile ar putea necesita minimum trei partide. Sondajul sugerează, ca exemple de aritmetică parlamentară, următoarele variante: o coaliție CDU–SPD–Verzi ar ajunge la 50%; o coaliție CDU–SPD–Die Linke ar ajunge la 49%. Sondajul INSA a fost realizat între 20 și 24 aprilie, pe un eșantion de 1.203 persoane. Context: avantaj politic după o decizie în instanță HotNews amintește că, la finalul lunii februarie, un tribunal din Köln a decis că serviciul de informații interne (BfV) nu trebuie, „pentru moment”, să se refere la AfD ca fiind de extremă dreapta, o măsură provizorie cerută de partid și valabilă până la soluționarea cauzei pe fond (fără un termen clar). Instanța a motivat decizia astfel: „În urma examinării în cadrul procedurii sumare, nu se poate stabili în prezent că solicitantul, în ansamblu, este dominat de pozițiile discutate mai sus”. În mai 2025, agenția de contraspionaj clasificase AfD drept „extremist”, ceea ce i-a permis să intensifice monitorizarea partidului. Pentru context suplimentar, HotNews trimite la un material anterior despre această dispută: HotNews . [...]
