Știri
Știri din categoria Apărare
România își pregătește rolul în răspunsul NATO la amenințările hibride, după ce ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a avertizat că numărul și intensitatea acestora – „în special venite dinspre Rusia” – vor crește în perioada următoare în spațiul aliat, potrivit Digi24, care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Declarațiile au fost făcute în marja reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurate la Helsingborg, în Suedia, întâlnire dedicată pregătirii Summitului NATO de la Ankara. Pe agenda summitului ar urma să fie implementarea angajamentelor asumate la Haga, consolidarea apărării colective și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
În acest context, Oana Țoiu a anunțat că România va găzdui, în luna octombrie, la București, un simpozion aliat dedicat combaterii amenințărilor hibride, cu participarea unor experți din toate statele aliate. Potrivit ministrului, obiectivul este construirea unui răspuns comun, pe fondul evaluării că aceste amenințări se vor intensifica.
„Experți din toate statele aliate se vor reuni la București pentru a construi un răspuns comun, deoarece evaluăm că numărul și intensitatea amenințărilor hibride, în special venite dinspre Rusia, vor crește în spațiul aliat în viitor.”
MAE arată că discuțiile dintre miniștrii de externe s-au concentrat pe:
În intervenția sa, ministrul interimar a susținut consolidarea relației transatlantice și întărirea contribuției europene la securitatea colectivă, inclusiv prin atingerea obiectivelor NATO. Totodată, a prezentat prioritățile României privind modernizarea forțelor armate și dezvoltarea industriei de apărare.
„Summitul de la Ankara trebuie să reprezinte o reconfirmare a unității și solidarității transatlantice și a angajamentelor comune pentru consolidarea apărării colective și o descurajare eficientă, pe baza unei împărțiri echitabile a responsabilităților între statele membre.”
Oana Țoiu a reiterat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, argumentând că securitatea acesteia este esențială pentru stabilitatea euroatlantică.
„Securitatea Ucrainei este cel mai puternic indicator al menținerii și consolidării securității euroatlantice.”
Ministrul a mai pledat pentru reluarea eforturilor de pace și pentru intensificarea presiunilor asupra Rusiei în vederea revenirii la masa negocierilor, atrăgând atenția și asupra implicațiilor războiului din Ucraina pentru regiunea Mării Negre și asupra vulnerabilităților Republicii Moldova.
Recomandate
Contestarea la CCR a ordonanței pentru programul SAFE riscă să blocheze accesul României la peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care finanțarea este legată direct de securitatea regională și de proiecte majore de conectivitate, potrivit Economedia . Ministra de Externe Oana Țoiu a spus, de la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia, că atacarea la Curtea Constituțională a ordonanței privind SAFE este „un joc periculos”, în contextul războiului dus de Rusia la granița României. Declarațiile vin după semnarea acordului prin care România urmează să primească peste 16 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică. Miza economică: finanțare mare, cu componentă directă de infrastructură Țoiu a arătat că alocarea prin SAFE este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană și a prezentat programul ca pe o confirmare a poziției României în alianța occidentală. În același timp, ministra a indicat explicit dimensiunea de infrastructură a pachetului: România ar urma să beneficieze de 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, din care 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei. Context NATO: Flancul Estic și industria de apărare Reuniunea din Suedia este prima ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit ministrului român, agenda include pregătirea summitului NATO programat în iulie, la Ankara, consolidarea securității pe Flancul Estic și dezvoltarea industriei de apărare. Reacții din Guvern: „investiție în securitate și reziliență” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că SAFE „nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a legat programul de o oportunitate majoră pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că impactul acordului depășește zona strict militară și are implicații importante pentru dezvoltarea infrastructurii strategice a României. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]
Serbia intră într-un exercițiu direct cu NATO , o mișcare cu impact operațional și de securitate regională într-un moment geopolitic sensibil în Balcanii de Vest, potrivit Mediafax . Aproximativ 600 de militari din Serbia, România, Italia și Turcia participă la exercițiul comun NATO–Serbia organizat în poligonul Borovac, lângă Bujanovac, în sudul Serbiei. Manevrele sunt prezentate ca o premieră: primul exercițiu desfășurat direct între Serbia și Alianța Nord-Atlantică, notează AlJazeera, citată de publicație. Exercițiile au început marți și se derulează până la 23 mai, cu militari, planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Activitățile au loc în cadrul programului NATO „ Parteneriatul pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape două decenii. Ce urmărește exercițiul și cine îl justifică Ministerul Apărării din Serbia afirmă că obiectivul este consolidarea cooperării regionale și menținerea păcii în Balcani, iar scenariile de antrenament sunt inspirate din misiuni reale de menținere a păcii, cu accent pe coordonare între trupele participante. Comandantul Marinei Regale Britanice, Ian Kewley, a descris planificarea exercițiului drept un exemplu de colaborare eficientă între NATO și Forțele Armate Sârbe. „Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă tradiție în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel încât echipele au putut colabora și acționa fără probleme, împărtășind idei și experiență.” Contextul politic: neutralitate declarată, subiect încă sensibil Exercițiul are loc la 26 de ani de la campania de bombardamente NATO din 1999 împotriva fostei Iugoslavii, în timpul conflictului din Kosovo, un episod care rămâne sensibil în societatea sârbă. Serbia nu recunoaște independența Kosovo, iar o forță de menținere a păcii condusă de NATO este staționată în regiune de la finalul războiului. În același timp, Belgradul își menține politica de neutralitate militară și încearcă să păstreze relații atât cu NATO, cât și cu Rusia. În ultimul deceniu, Serbia și-a modernizat armata prin achiziții de armament din state membre NATO, dar și din Rusia și China, potrivit informațiilor citate. Un oficial NATO a precizat pentru AFP că exercițiul se desfășoară „cu respectarea deplină a politicii declarate de neutralitate militară a Serbiei”.” [...]
Statele baltice cer NATO să treacă de la „poliția aeriană” la o misiune extinsă de apărare aeriană, o schimbare care ar putea redesena și modul în care este protejat spațiul aerian al României , în cadrul programului Eastern Sentry , potrivit Digi24 . Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut consolidarea misiunii aliate în regiune, invocând o serie de incursiuni ale dronelor asociate războiului din Ucraina și nevoia de desfășurări mai puternice pe flancul estic, inclusiv pentru îmbunătățirea „capacităților de combatere a dronelor”. De ce contează pentru România: Eastern Sentry include și teritoriul românesc În analiza publicată, miza nu este doar întărirea apărării aeriene în nordul Europei, ci efectul de „precedent” operațional: dacă NATO acceptă trecerea la o „misiune de apărare aeriană” mai amplă în statele baltice, acest tip de ajustare ar putea fi extins și în alte zone acoperite de aceleași programe. Digi24 notează explicit că, dacă modificările propuse vor fi luate în considerare, „este posibilă chiar o schimbare a tipului de apărare aeriană deasupra României”, deoarece programul Eastern Sentry cuprinde și teritoriul țării noastre. Contextul imediat: drone, încălcări ale spațiului aerian și o interceptare cu participare românească Liderii baltici spun că este nevoie de o „apărare aeriană solidă și credibilă”, după ce drone au pătruns în spațiul aerian al celor trei țări dinspre Rusia și Belarus, în timpul atacurilor ucrainene asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, în cursul acestei săptămâni, un avion de vânătoare NATO din România a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian estonian, prima interceptare de acest tip în cadrul misiunii de poliție aeriană din zona baltică, conform aceleiași surse. Ce mai cer statele baltice: întărirea misiunilor și accelerarea proiectelor regionale În declarația comună, cei trei președinți au cerut și consolidarea unor misiuni existente și accelerarea proiectelor de apărare regională, între care: Eastern Sentry și Baltic Sentry; Linia de Apărare Baltică; inițiativa Eastern Flank Watch a Uniunii Europene . Liderii au condamnat încălcările spațiului aerian și au respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora statele baltice ar fi susținut atacuri cu drone asupra Rusiei, afirmând că teritoriile și spațiul lor aerian nu au fost folosite pentru astfel de atacuri. [...]
NATO a testat activarea Articolului 5 pentru România într-un scenariu de atac , un exercițiu care pune accent pe capacitatea operațională de reacție rapidă și pe cooperarea dintre forțele speciale aliate, potrivit Știrile Pro TV . În scenariul descris, o termocentrală dezafectată din Comănești (județul Bacău) a fost „luată cu asalt” de comandouri române și italiene, într-un exercițiu tactic al forțelor pentru operații speciale din NATO. Clădirea ar fi fost ocupată de trupe ale unui stat inamic și folosită pentru fabricarea unor drone utilizate în atacuri hibride. Exercițiul a simulat pătrunderea unor forțe militare ostile pe teritoriul național, ceea ce a dus, în cadrul scenariului, la activarea Articolului 5 – clauza de apărare colectivă a NATO – și la sprijin aliat pentru România. Publicația notează că NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din forțele speciale italiene, cu misiunea de a se infiltra în clădire și de a neutraliza inamicii. „Potrivit scenariului, NATO a dislocat operatori din Batalionul de Comando de la Bacău și din Forțele speciale italiene, iar misiunea lor a fost de a se infiltra în clădire, de a neutraliza inamicii” „Violența în acțiune este cea care ne cartacterizează, misiunea noastră este cea de a avea acele acțiuni chirurgicale, scurte, dar cu efect strategic” Miza operațională: interoperabilitate și descurajare pe flancul estic Intervenția forțelor speciale române și italiene este prezentată ca parte din „ Trojan Footprint 2026 ”, descris drept cel mai mare exercițiu al aliaților de pe flancul estic al NATO. Miza principală, conform materialului, este descurajarea amenințărilor externe și garantarea securității teritoriului național, prin antrenarea cooperării între unități din state diferite (interoperabilitate). „Vorbim despre interoperabilitate cu partenerii străini și de a efectua acțiuni defensive la granița estică a NATO, în vederea creșterii de descurajare a potențialilor agresori” Potrivit scenariului, după neutralizarea inamicilor din clădirea-țintă, forțele pentru operații speciale au distrus și dronele considerate o amenințare la adresa teritoriului național. [...]
Sosirea primelor F-35 în Polonia ridică nivelul de descurajare pe flancul estic al NATO , într-un moment în care securitatea în Europa de Est rămâne tensionată după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Avioanele au plecat din SUA și se îndreaptă spre Polonia, a anunțat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk , informație preluată de publicația poloneză TVP World . Tomczyk a spus că aparatele vor ajunge „în următoarele câteva ore” și le-a descris drept „primele F-35 din această parte a lumii”. Și ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a salutat online momentul, afirmând că F-35 „apără cerul polonez”. Ce înseamnă operațional: livrări până în 2029 și instruire deja în SUA Polonia a semnat în 2020 un acord de 4,6 miliarde de dolari (aprox. 21,2 miliarde lei) pentru achiziția a 32 de avioane F-35 fabricate în SUA. Contractul – al doilea ca mărime din istoria achizițiilor de armament ale Poloniei, conform materialului – a inclus instruire și sprijin logistic. Concret, planul de livrare indicat în articol este etapizat: inițial sunt așteptate trei avioane să ajungă în Polonia; livrările ar urma să continue până în 2029 ; opt avioane destinate Poloniei se află deja în SUA, la Baza Ebbing (Arkansas), unde sunt folosite pentru instruirea piloților polonezi. De ce contează: capabilități „stealth” și efect de descurajare F-35 este prezentat ca unul dintre cele mai avansate avioane de luptă, iar elementul central pentru impactul militar este tehnologia „stealth” (capacitatea de a reduce detectarea de către radare). În analiza citată de Digi24, această caracteristică ar întări semnificativ postura de descurajare a Poloniei în raport cu Rusia. Michał Stela, expert al site-ului militar polonez Defence24, a rezumat miza astfel, într-un interviu pentru postul privat TVN24: „Începând de mâine, vom avea pe teritoriul nostru avioane de vânătoare care se pot strecura neobservate spre est, printre radarele rusești. Anterior, avioanele noastre de vânătoare erau vizibile. Acum vor fi invizibile.” În aceeași intervenție, el a mai spus că Rusia „nu dispune de nimic asemănător cu F-35”, sugerând un avantaj tehnologic care, cel puțin pe termen scurt, schimbă raportul de capabilități în regiune. [...]
