Știri
Tag: flancul estic

Președintele Nicușor Dan a discutat la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA despre apărare și oportunități economice , într-un demers care vizează consolidarea Parteneriatului Strategic SUA–România și a securității pe Flancul estic, potrivit Economica . Întâlnirea a avut loc înaintea Summitului NATO, iar șeful statului a transmis pe platformele X și Facebook că discuțiile au vizat „importanța legăturii transatlantice” și „prioritățile noastre comune” de pe agenda Alianței, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, „oportunitățile economice” și legăturile interumane. Din delegația Congresului SUA au făcut parte: senatoarea Jeanne Shaheen (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Mike Rounds (Comisia pentru Forțe Armate), senatorul Christopher Coons (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Dick Durbin (Comisia Juridică), Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. Președintele a mai precizat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul estic și în zona euroatlantică. La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu membrii Congresului american despre Parteneriatul Strategic și evoluțiile „NATO 3.0”. Nicușor Dan a aterizat la Ankara marți după-amiază, cu o zi înainte de Summitul NATO , iar el și Mirabela Grădinaru urmează să participe la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan. [...]

România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]

Summitul NATO de la Ankara ar putea redesena rolul SUA în apărarea Europei , iar o eventuală „plecare” a trupelor americane de pe continent este puțin probabilă, susține fostul președinte Traian Băsescu , potrivit news.ro . În opinia sa, miza centrală a reuniunii este stabilirea „cât și cum” se vor implica Statele Unite în cadrul Alianței, inclusiv în situații de criză. Băsescu a declarat la Digi 24 că summitul este „cel mai important” de la înființarea NATO, chiar dacă au existat și alte reuniuni relevante, precum cele de extindere. El a indicat că discuțiile vor urmări, între altele, dimensiunea și regulile intervenției SUA în cadrul organizației. Ce teme ar urma să fie pe agenda summitului Fostul președinte a enumerat câteva dosare care ar urma să fie abordate la Ankara: Ucraina și flancul estic , inclusiv susținerea financiară pentru Kiev; Băsescu spune că se prefigurează aprobarea unui sprijin de 70 de miliarde din partea NATO în acest an și încă 70 de miliarde anul viitor; respectarea condițiilor de finanțare a apărării , menționând ținta de 5% , din care 3,5% pentru armată și 1,5% pentru investiții în infrastructură militară și cercetare; dimensiunea prezenței trupelor americane în Europa . De ce nu vede realistă retragerea trupelor americane din Europa Băsescu afirmă că retragerea militarilor americani din Europa „nu este fezabilă”, argumentând că securitatea SUA depinde de prezența armatei americane pe continent. În schimb, el anticipează mai degrabă o redimensionare și o repoziționare a forțelor, pe fondul așteptării ca Europa să-și crească în anii următori capacitatea de apărare și reacție. În această logică, accentul s-ar putea muta treptat de la capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare , fără ca SUA să iasă din ecuația de securitate a Europei. [...]

România va cere la Summitul NATO de la Ankara întărirea apărării pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră , potrivit Economica , care citează Administrația Prezidențială . Președintele Nicușor Dan urmează să solicite continuarea sprijinului aliat pentru securitatea regională și consolidarea apărării aeriene și maritime, pe fondul efectelor acțiunilor Rusiei asupra zonei, inclusiv asupra României. Administrația Prezidențială indică faptul că liderul de la București va susține „întărirea descurajării și apărării în mod unitar” pe Flancul Estic, într-un context în care climatul de securitate „continuă să se degradeze” din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Ce se discută la Ankara și de ce contează pentru România Pe agenda Summitului sunt menționate, între temele principale, angajamentele privind creșterea bugetelor pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea operațională și industrială a Alianței, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, a producției și a inovării tehnologice. În acest cadru, România urmărește să mențină Marea Neagră ca prioritate de securitate pentru NATO și să obțină susținere pentru întărirea posturii de apărare, cu accent pe capabilități aeriene și maritime – un semnal cu relevanță directă pentru planificarea militară și pentru direcțiile de investiții din industria de apărare. Documente oficiale și componenta industrială Programul include o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la cel mai înalt nivel și evenimente conexe cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, inclusiv Declarația Summitului. În marja Summitului, pe 7 iulie, este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NATO Security and Defence Industry Forum – NSDIF), dedicat dimensiunii industriale a efortului aliat. Administrația Prezidențială mai precizează că acesta este al doilea Summit organizat în Turcia după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat, iar președintele României va avea și întâlniri bilaterale în marja evenimentului. [...]

România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor și de întărirea Flancului Estic , în contextul în care NATO discută atât angajamentele privind bugetele de apărare, cât și consolidarea capacităților operaționale și industriale ale Alianței, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan va participa la summitul NATO de la Ankara, Turcia, în perioada 7–8 iulie, conform Administrației Prezidențiale . Reuniunea include o ședință la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic și evenimente conexe, inclusiv cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, între care Declarația Summitului. Administrația Prezidențială plasează discuțiile într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cu accent pe unitatea transatlantică și apărarea colectivă. Ce teme cu impact pentru apărare sunt pe agenda summitului Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii NATO vor discuta în principal despre: îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, al producției și al inovării tehnologice. Mesajul României: Marea Neagră, Flancul Estic și apărarea aeriană și maritimă În intervențiile sale, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de „aliat de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și pe întărirea posturii de descurajare și apărare „în mod unitar” pe Flancul Estic, mai arată Administrația Prezidențială. Totodată, președintele României va atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor Rusiei la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale. Tot pe 7 iulie este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), menționat în programul evenimentelor conexe. [...]

România va cere la Summitul NATO întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un moment în care pe agenda Alianței se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniu, potrivit Ziarul Financiar . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia, la Ankara. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca stat aliat. Programul include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii urmează să fie adoptată Declarația Summitului. Miza: cheltuieli mai mari și capacități industriale în apărare Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are loc într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află, între altele: creșterea cheltuielilor pentru apărare; asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Ce poziție va susține România la Ankara Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele NATO. Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care Nicușor Dan participă în calitate de președinte al României, într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare pe fondul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu. [...]

Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]

Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea din Polonia pune pe agendă consolidarea apărării pe Flancul estic al NATO, inclusiv prin infrastructură cu uz dual și securitate energetică , potrivit Antena 3 . Președintele României va fi sâmbătă la Jurata, în Polonia, la o reuniune găzduită de omologul său, Karol Nawrocki , alături de președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei: Alar Karis, Edgars Rinkevics și Gitanas Nauseda. Informația este relatată de Agerpres, care citează Administrația Prezidențială . Ce se discută și de ce contează pentru regiune Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea este dedicată unor teme considerate „de importanță majoră” pentru regiune, în special întărirea securității europene în contextul amenințărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de transformările geopolitice actuale. Pe agenda discuțiilor intră și viitorul Uniunii Europene, în ideea că UE „trebuie să își adapteze eficient politicile” pentru a ține pasul cu evoluțiile globale, cu obiective legate de competitivitate, dezvoltare și securitate pentru statele membre. Mesajele anunțate: unitate în UE și întărirea Flancului estic Cu acest prilej, Nicușor Dan ar urma să insiste pe necesitatea menținerii unității Uniunii Europene și să reafirme angajamentul României față de unitatea aliaților și partenerilor în NATO și UE, prezentată drept fundament al „securității și prosperității comune”. Administrația Prezidențială mai arată că președintele României va accentua nevoia de consolidare a descurajării și apărării pe Flancul estic al NATO, atât militar, cât și prin combaterea amenințărilor hibride și cibernetice, precum și prin îmbunătățirea infrastructurii cu uz dual (civil și militar) și a securității energetice. [...]

Germania riscă să nu-și poată acoperi cu voluntari brigada planificată în Lituania, iar Berlinul ia în calcul completarea recrutării cu „măsuri obligatorii”, inclusiv serviciu militar obligatoriu , pe fondul unui deficit de personal calificat, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: forțele terestre germane vor să atingă „anul viitor” capacitatea completă de intervenție a brigăzii din Lituania, a spus inspectorul general al forțelor terestre, general-locotenent Christian Freuding , citat de Welt. El a indicat că principiul voluntariatului ar urma să fie păstrat, dar „acolo unde este necesar” completat cu serviciu obligatoriu, într-un proces care ar urma să se facă „în dialog” cu cei vizați. De ce se schimbă abordarea: deficit de personal și specializări greu de acoperit Germania are dificultăți în a recruta suficienți militari pentru brigada planificată în Lituania, iar publicația Der Spiegel (citată de Antena 3) notează că lipsurile persistă mai ales în rândul soldaților bine pregătiți. Sunt menționate, în special, zone precum: IT; apărare chimică, biologică sau radiologică; recunoaștere; unități de sprijin. Cifrele exacte privind voluntarii pentru Lituania sunt secrete, însă, potrivit aceleiași surse, dacă deficitul nu este acoperit până în toamnă, armata germană intenționează să renunțe la principiul voluntariatului. Context: promisiunea din 2023 și presiunea de a livra pe flancul estic Pentru ministrul apărării Boris Pistorius și inspectorul general Carsten Breuer, o astfel de schimbare ar însemna o recul politic, după ce în 2023 au anunțat dislocarea permanentă în Lituania a aproximativ 5.000 de soldați și au susținut că vor găsi suficienți voluntari pentru misiune. În paralel, forțele terestre au lansat una dintre cele mai mari campanii de recrutare de până acum, inclusiv prin trimiterea unor militari cu experiență în Lituania într-un „turneu” prin cazărmi, pentru a prezenta misiunea într-o lumină favorabilă. Antena 3 mai relatează că armata germană a transportat cu avioane militare sute de soldați și familiile acestora în țările baltice, pentru a vedea noile facilități, inclusiv cazărmi și o școală construită special. În esență, discuția despre obligativitate indică faptul că, în lipsa unei baze suficiente de voluntari, Germania ar putea fi nevoită să schimbe regulile de personal pentru a-și respecta calendarul de operaționalizare a brigăzii din Lituania. [...]

România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]

Deși criza politică internă rămâne nerezolvată, președintele Nicușor Dan a ales să comunice joi seară de la Bruxelles în principal despre bugetul UE și apărare , potrivit HotNews . Mesajele vin în contextul reuniunii Consiliului European , dar și pe fondul unor decizii recente ale instanțelor și al unei anchete DNA care au amplificat tensiunile din politica românească. Miza externă: bugetul UE 2028–2034 și apărarea Flancului Estic Într-o postare publicată după ora 22:00, Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a organizat „prima reuniune de coordonare” a grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. Președintele spune că va continua să susțină un buget UE „ambițios”, cu resurse pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dar și pentru „consolidarea competitivității” în UE. Cu aproximativ o oră mai devreme, șeful statului a transmis un alt mesaj despre consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu accent pe Flancul Estic și pe operaționalizarea proiectului „Eastern Flank Watch”. În același mesaj, el a insistat pe „complementaritatea” dintre eforturile UE și cele ale NATO. Dronele rusești, pe agenda Consiliului European; sprijin aliat invocat de președinte Într-un al treilea mesaj, publicat în jurul orei 20:00, Nicușor Dan a salutat faptul că în concluziile Consiliului European „va fi menționat” subiectul dronelor rusești care au pătruns pe teritoriul României, ceea ce – în interpretarea sa – ar aduce „o atenție suplimentară” pentru Flancul Estic și ar întări proiecte precum „Eastern Flank Watch”. Totodată, președintele a afirmat că Slovacia și Portugalia „ar fi dispuse” să disloce echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor, adăugând că acestea s-ar alătura Statelor Unite, Franței, Italiei și Spaniei, care „contribuie sau au anunțat deja contribuții” cu echipamente și expertiză. În plan intern: promisiunea unui guvern „atent cu finanțele”, fără detalii despre majoritate În declarații de presă făcute mai devreme în cursul zilei, Nicușor Dan a spus că la Palatul Victoria „va fi un guvern pro-occidental” și „foarte atent cu finanțele și cu reformele”. Întrebat dacă ia în calcul voturile AUR pentru învestirea viitorului Guvern, președintele a răspuns că discuția îl vizează pe primul ministru. El a evitat să detalieze soluțiile pentru o majoritate stabilă, afirmând că vrea să se întoarcă în țară „ca să înțeleagă” realitățile și cerând ca evaluările să fie făcute „după momentul votului guvernului”. Contextul care amplifică presiunea politică Potrivit publicației, mesajele de joi seară au venit după o serie de evoluții interne care au alimentat reacții puternice în spațiul public: Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Dominic Fritz, președinte al USR, este în conflict de interes ca primar al Timișoarei; acesta a anunțat că va contesta decizia la CEDO. Tribunalul Ilfov a decis să suspende două decizii luate luni în Biroul Permanent Național al PNL: de a nu vota Guvernul Veștea și de a-i exclude din partid pe membrii care ar face acest lucru. DNA a dispus punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, într-un dosar de luare de mită (conform trimiterii din articol). În acest context, comunicarea președintelui a rămas concentrată pe dosarele europene și de securitate, în timp ce, pe criza politică internă, a păstrat un mesaj general despre direcția viitorului guvern și disciplina fiscală, fără a intra în detalii privind aritmetica parlamentară. [...]

Un fost comandant NATO spune că Armata Română a rămas în urmă la adaptarea la războiul cu drone , iar semnalele transmise către București ar fi fost ignorate, cu efect direct asupra interoperabilității în exercițiile cu aliații, potrivit Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, afirmă că, deși misiunea sa a inclus implementarea pe Flancul Estic a lecțiilor din războiul din Ucraina, „testul real al interoperabilității” a scos la iveală „un decalaj periculos”: comunicare slabă cu autoritățile de la București, rapoarte rămase fără răspuns și o atitudine „opacă” la vârful Armatei Române față de utilizarea noilor tehnologii. În discuția cu publicația, Toma leagă problema de obligațiile din Articolul 3 al NATO , care vizează consolidarea capacității naționale de apărare și integrarea ei în planurile Alianței, inclusiv prin tranziția către „noile tehnologii” și „noile sisteme”. Ce reclamă generalul: dotare și tactici neschimbate la exerciții Punctul central al acuzațiilor este că, în exercițiile militare comune, militarii români ar fi venit repetat fără capabilități considerate esențiale în contextul actual, în timp ce structurile și modul de operare ar fi rămas neschimbate. „Adică soldații veneau la exercițiile militare tot fără drone, tot fără sisteme antidronă, organizați în aceeași structură învechită, din punct de vedere tactic acționau în același mod, deși existau tactici noi cu care îi țineam la curent”, susține generalul Toma. El spune că observațiile proveneau din monitorizarea atentă a conflictului din Ucraina și din experiența acumulată de aliați, iar recomandările vizau echipamentele folosite, reorganizarea structurilor, achizițiile și instruirea. Blocaj de comunicare cu Bucureștiul, în contrast cu aliații Generalul afirmă că a „raportat” în mod repetat către autoritatea națională problemele identificate, însă fără răspuns și fără schimbări vizibile la exercițiile următoare. În același timp, descrie o diferență de reacție în relația cu armatele aliate (Franța, Belgia, Italia), unde feedbackul ar fi fost urmat rapid de adaptări în organizare, dotare și mod de operare. „Diferența era că la ceilalți se observa imediat o transformare, se observa o schimbare a modului de operare, o adaptare și receptivitate la ceea ce li se transmitea. Doar la noi nu se întâmpla nimic”, spune el. Toma precizează că nu a urmărit „politețuri” sau răspunsuri formale, ci măsuri concrete: reorganizare, achiziții și regândirea instruirii, pe care le consideră „o responsabilitate națională”. De ce contează: interoperabilitatea depinde de modernizare, nu doar de efective Miza relatată de fostul comandant NATO este operațională: exercițiile comune și interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a lucra împreună cu proceduri și echipamente compatibile) ar fi afectate atunci când o parte rămâne în urmă cu dotarea și adaptarea tacticilor. În relatarea sa, decalajul devine vizibil tocmai în exercițiile mari, unde aliații ar fi venit cu „echipamente noi” și „sisteme noi”, în timp ce partea română ar fi arătat „de fiecare dată la fel”. Generalul subliniază că nu critică „militarul român în general”, ci factorii de decizie care ar fi trebuit să fie receptivi la nevoia de transformare și adaptare. [...]