Știri
Știri din categoria Apărare
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor și de întărirea Flancului Estic, în contextul în care NATO discută atât angajamentele privind bugetele de apărare, cât și consolidarea capacităților operaționale și industriale ale Alianței, potrivit HotNews. Președintele Nicușor Dan va participa la summitul NATO de la Ankara, Turcia, în perioada 7–8 iulie, conform Administrației Prezidențiale.
Reuniunea include o ședință la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic și evenimente conexe, inclusiv cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, între care Declarația Summitului. Administrația Prezidențială plasează discuțiile într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cu accent pe unitatea transatlantică și apărarea colectivă.
Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii NATO vor discuta în principal despre:
În intervențiile sale, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de „aliat de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și pe întărirea posturii de descurajare și apărare „în mod unitar” pe Flancul Estic, mai arată Administrația Prezidențială.
Totodată, președintele României va atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor Rusiei la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime.
În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale. Tot pe 7 iulie este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), menționat în programul evenimentelor conexe.
Recomandate
România va cere la Summitul NATO întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un moment în care pe agenda Alianței se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniu, potrivit Ziarul Financiar . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia, la Ankara. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca stat aliat. Programul include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii urmează să fie adoptată Declarația Summitului. Miza: cheltuieli mai mari și capacități industriale în apărare Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are loc într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află, între altele: creșterea cheltuielilor pentru apărare; asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Ce poziție va susține România la Ankara Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele NATO. Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care Nicușor Dan participă în calitate de președinte al României, într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare pe fondul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu. [...]
Germania își accelerează creșterea bugetului de apărare pentru a atinge mai devreme ținta NATO , pe fondul presiunilor politice venite dinspre Washington și al tensiunilor transatlantice care riscă să influențeze postura de securitate a Europei, relatează Al Jazeera . Cancelarul Friedrich Merz a apărat nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei după ce președintele SUA, Donald Trump, a reluat criticile la adresa aliaților NATO, numind distribuția efortului financiar „ridicolă” și „unilaterală” în postări pe Truth Social. Reacția lui Merz vine înaintea reuniunii liderilor NATO programate săptămâna viitoare la Ankara . Întrebat despre comentariile lui Trump, Merz a spus că Germania își va dubla bugetul de apărare în următorii patru ani și a prezentat demersul drept „cel mai mare efort” făcut până acum pentru întărirea capacităților de apărare. „Acesta este cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne consolida capacitățile de apărare. Din acest punct de vedere, nu avem niciun motiv să ne ferim de nimeni.” Merz a adăugat că Germania își asumă această poziționare și prin prisma rolului său în Uniunea Europeană. Ținta de 3,5% din PIB și calendarul anunțat de Berlin În contextul în care, la solicitarea SUA, liderii NATO au convenit o țintă de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare de bază (precum armament și trupe) până în 2035, Merz a susținut că Germania va ajunge mai repede la acest prag. Potrivit declarațiilor sale, Berlinul ar urma să atingă ținta de 3,5% „deja în 2029”, înaintea termenului agreat. De ce contează: presiunea SUA și riscul de fricțiuni operaționale în NATO Schimbul de replici are loc pe fondul unei relații SUA–Europa descrise ca tensionate în actualul mandat al lui Trump, început în ianuarie 2025. Al Jazeera notează că, deși în primul mandat (2017–2021) mai mulți lideri europeni au fost mai degrabă distanți față de Trump, de această dată există încercări de a adopta o abordare mai conciliantă. În paralel, relațiile s-au deteriorat din mai multe motive menționate în material, inclusiv: promisiunile lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei (teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO); divergențele legate de războiul SUA–Israel cu Iranul, declanșat de Trump fără consultarea aliaților europeni, pe fondul consecințelor în regiune, inclusiv închiderea Strâmtorii Hormuz; criticile repetate ale lui Trump la adresa europenilor pentru neimplicarea în efortul de război. În acest context, Al Jazeera mai consemnează că Merz l-a iritat pe Trump în aprilie, când a spus că SUA ar fi fost „umilită” de Iran, iar Trump a răspuns afirmând că SUA ar retrage 5.000 de militari staționați în Germania. [...]
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune , pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews . Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.” Ce tip de risc indică relatările din presă Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării. Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului. Ce a confirmat Tusk și ce urmează la NATO Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile. „Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.” Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina. În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia. [...]
Aliații europeni din NATO au acoperit rapid aproape toate golurile operaționale apărute după reducerea unor resurse militare americane, într-un test practic de „autonomie” pe termen scurt înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Declarațiile îi aparțin generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), și vin în contextul în care Washingtonul a decis, la 3 iunie, să reducă o parte din resursele pe care le pune la dispoziția Alianței în situații de criză. Miza, dincolo de mesajul politic, este una operațională: cât de repede pot statele europene să umple goluri critice dacă SUA își reorientează temporar capacitățile. Ce a retras Pentagonul și de ce contează Decizia Pentagonului a inclus retragerea unor capabilități precum un portavion și navele sale de sprijin, avioane de realimentare în zbor și zeci de avioane de luptă. Potrivit materialului, mișcarea are legătură cu reorientarea atenției strategice a SUA către Indo-Pacific, în special către provocările asociate Chinei. Pentru NATO, impactul imediat ține de disponibilitatea rapidă a unor mijloace care, în scenarii de criză, pot fi decisive pentru mobilitate, superioritate aeriană și prezență navală. Unde încă nu există echivalente europene Generalul Grynkewich a indicat că, acolo unde aliații europeni nu au încă echipamente similare celor retrase de SUA, NATO analizează alternative care să ofere „același efect operațional” — adică rezultate comparabile în teren, chiar dacă mijloacele diferă. Nu au fost oferite detalii despre capabilitățile exacte vizate. În paralel, comandantul suprem al NATO a cerut statelor europene să pună la dispoziția Alianței mai multe echipamente și a început să analizeze variante de rezervă pentru scenariul în care Europa ar fi atacată. Context: ce este Modelul de Forțe al NATO Reducerea contribuției americane vizează Modelul de Forțe al NATO, mecanismul prin care Alianța stabilește ce forțe și echipamente pot fi mobilizate de cele 32 de state membre în timp de pace, în criză sau în cazul unui conflict. Planul prevede ce resurse pot fi puse la dispoziția comandanților NATO, etapizat, în primele șase luni ale unui eventual război — un orizont care face ca „golurile” de capabilități să fie o problemă de planificare, nu doar de inventar. Cum au reacționat aliații și ce spune conducerea NATO O parte dintre aliați au fost surprinși de decizia Pentagonului și au început să își verifice stocurile și capabilitățile pentru a identifica resurse suplimentare utilizabile în cazul unui atac asupra unui stat membru. Exemplul dat este Marea Britanie, care a ridicat nivelul de pregătire pentru un al doilea portavion și pentru avioanele de luptă F-35, astfel încât acestea să poată fi folosite rapid în situații de urgență. La nivel politic, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat impactul reducerii contribuției americane și a susținut că esențială este repartizarea responsabilităților între aliați în cazul activării planurilor de apărare. El și-a exprimat convingerea că SUA ar transfera din nou resurse importante către Europa dacă ar izbucni un conflict, invocând precedentul operațiunilor legate de războiul cu Iranul. Rutte a făcut trimitere și la articolul 5 al Tratatului NATO, care stabilește principiul apărării colective: un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, chiar dacă tratatul nu obligă explicit la sprijin militar, iar în practică se așteaptă intervenția majorității aliaților. Ce urmează Subiectul intră direct pe agenda summitului NATO din 7-8 iulie din Turcia , unde planificarea militară este indicată ca temă majoră. Din perspectiva operațională, mesajul central este că Europa poate compensa rapid o parte semnificativă din retragerile americane, dar pentru capabilitățile greu de înlocuit NATO caută încă soluții care să mențină același nivel de eficiență în scenarii de criză. [...]
NATO își recalibrează planurile de apărare după reducerea contribuției SUA , iar aliații europeni au reușit „în mare măsură” să acopere golurile apărute, potrivit news.ro . Miza este una operațională: capacități concrete (avioane, drone, nave) care intră în „Modelul de Forțe” al Alianței pentru scenarii de criză și care vor fi discutate la summitul NATO de la Ankara , din 7-8 iulie. Comandantul suprem al NATO (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich , a transmis că, „în doar câteva săptămâni”, europenii au compensat majoritatea lacunelor apărute după ce SUA au redus fondul de capacități militare angajate în cadrul Alianței. Pentru domeniile rămase descoperite, NATO analizează „capacități alternative cu efect echivalent”, a mai spus Grynkewich într-o declarație furnizată agenției Reuters. Ce a redus SUA și unde rămâne principala vulnerabilitate Decizia Washingtonului, comunicată aliaților în luna mai, urmărește să reducă treptat ceea ce Grynkewich a numit o „co-dependență nesănătoasă” față de forțele americane, pe fondul riscului de conflicte simultane în mai multe teatre de operațiuni. Potrivit unei surse NATO citate de Reuters, NATO ar urma să anunțe la summitul de la Ankara că europenii au acoperit „aproape toate” lacunele lăsate de SUA. Totuși, principala lacună rămasă este la bombardiere strategice : SUA ar pune la dispoziție un singur avion în loc de două , conform aceleiași surse. Reduceri punctuale: de la avioane de vânătoare la nave SUA nu au publicat detaliile, însă, conform unor cifre furnizate Reuters de o sursă militară, reducerile includ: Avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99 ; Drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12 ; Avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63 ; Bombardiere strategice: 1 (în loc de 2); Portavioane: 1 (în loc de 2); Avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15 ; Distrugătoare: de la 17 la 9 ; Submarin echipat cu rachete de croazieră: eliminat din angajamente. De ce contează pentru Europa și ce urmează Schimbarea mută presiunea pe europeni să asigure rapid capacități critice pentru planurile de apărare ale NATO, într-un moment în care Alianța este descrisă ca fiind sub „o presiune fără precedent”, pe fondul îngrijorărilor că Washingtonul ar putea pune în aplicare amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind retragerea. Următorul test este summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), unde Alianța va discuta ajustările și modul în care sunt acoperite deficiențele rămase, inclusiv în zona bombardierelor strategice. [...]
