Știri
Știri din categoria Diverse
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic, pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand. Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan.
În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare.
„Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.”
Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate:
În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă.
Recomandate
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
România a avut în mai 2026 cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din UE , un semnal direct de slăbire a consumului intern, într-un moment în care taxele mai mari și majorarea TVA apasă pe puterea de cumpărare, potrivit Știrile Pro TV . Datele Eurostat arată că volumul total al comerțului cu amănuntul din România a scăzut cu 4% în mai 2026 față de mai 2025, cel mai mare recul dintre statele membre pentru care există date. În același timp, la nivel agregat, indicele vânzărilor cu amănuntul ajustat în funcție de calendar a crescut cu 1,6% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană. România, la polul opus față de țările cu creșteri puternice În clasamentul Eurostat, cele mai mari creșteri anuale ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost raportate în Cipru (8,4%), Bulgaria (7,9%) și Luxemburg (7,8%). Pe partea de scăderi, după România (-4,0%) urmează Estonia (-0,5%) și Belgia (-0,4%). Ce se vede în structura vânzărilor la nivel european Pentru zona euro, în mai 2026 față de mai 2025, Eurostat indică: creștere de 2,4% la alimente, băuturi și tutun; creștere de 2,3% la produse nealimentare (fără carburanți); scădere de 4,6% la carburanți auto în magazine specializate. La nivelul UE, dinamica a fost similară, dar cu amplitudini diferite: +1,9% la alimente, băuturi și tutun, +2,8% la nealimentare (fără carburanți) și -2,9% la carburanți. Semnalul din România este confirmat și de datele INS Pe plan intern, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în primele cinci luni ale anului: -5,5% ca serie brută și -5,3% în termeni ajustați. Scăderea este plasată în contextul creșterii taxelor și al majorării TVA, măsuri care pun presiune pe consum și pe puterea de cumpărare. Potrivit Agerpres, declinul din perioada ianuarie–mai a fost determinat în principal de: vânzările de produse nealimentare: -7,9%; vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun: -3,7%; comerțul cu amănuntul al carburanților: -2,8%. Pe seria ajustată, scăderile au fost: -7,7% (nealimentare), -3,5% (alimente, băuturi și tutun) și -1,7% (carburanți). În mai 2026 față de aprilie 2026, INS consemnează o creștere lunară a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără auto și moto) de 1,2% ca serie brută, susținută de nealimentare (+3,2%) și de alimente, băuturi și tutun (+0,5%), în timp ce carburanții au scăzut cu 2,3%. Comparativ cu mai 2025, volumul a fost mai mic cu 4,5% (serie brută), pe fondul scăderilor la carburanți (-5,5%), nealimentare (-4,8%) și alimente, băuturi și tutun (-3,5%). Ce urmează de urmărit Divergența dintre România și media UE, în condițiile în care la nivel european vânzările sunt pe plus, mută atenția pe evoluția consumului intern în lunile următoare și pe cât de mult se va transmite presiunea fiscală în comportamentul de cumpărare, mai ales în segmentele nealimentare și la carburanți, unde scăderile sunt deja vizibile în datele naționale. [...]
Manevrele rusești lângă un portavion NATO cresc riscul operațional în Atlanticul de Nord , după ce un avion de patrulare maritimă al Rusiei a fost interceptat de avioane britanice în apropierea portavionului HMS Prince of Wales , aflat în misiune, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc pe 2 iulie, în Marea Norvegiei, în timpul unei misiuni NATO de descurajare în Atlanticul de Nord. Ministerul britanic al Apărării spune că aeronava rusă a făcut mai multe treceri în zonă și a lansat balize acustice în apropierea portavionului. Potrivit comunicatului citat, avionul rusesc – identificat ca „Bear-F” ( Tupolev Tu-142 ), folosit pentru supraveghere maritimă și luptă antisubmarin – „a trecut la joasă altitudine” și „inutil de aproape” de HMS Prince of Wales. Balizele acustice sunt sonare lansate pentru detectarea submarinelor, iar manevrele au fost descrise de partea britanică drept „periculoase și neprofesioniste”. În urma acțiunii, aeronava rusă a fost „interceptată și escortată” de două avioane de vânătoare F-35 britanice de pe portavion, până când a părăsit zona. De ce contează: presiune operațională într-o zonă cu miză strategică Episodul se înscrie într-un context de tensiuni crescute între NATO și Rusia, în care Alianța și-a întărit prezența și supravegherea în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Pentru grupurile navale aflate în misiune, astfel de apropieri cresc riscul de incident și obligă la reacții rapide, cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a resurselor alocate. Tot în acest context, Digi24 notează că, la începutul anului, Marea Britanie a mobilizat nave militare pentru a preveni eventuale atacuri asupra cablurilor și conductelor, pe fondul prezenței unor submarine rusești în apele teritoriale britanice și în zonele apropiate. Context politic: înaintea summitului NATO de la Ankara Incidentul are loc înaintea unui summit NATO la Ankara, programat pentru marți și miercuri, unde membrii Alianței ar urma să discute o propunere de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 70 miliarde de euro pentru 2026. Separat, autoritățile britanice au anunțat că ministrul apărării, Dan Jarvis, a vizitat recent forțele britanice de la bordul HMS Prince of Wales, în apele din apropierea Islandei. [...]
Germania își accelerează reînarmarea printr-un buget federal mai îndatorat , cu o creștere de o treime a cheltuielilor de apărare în 2027, mișcare care ar putea aduce Berlinul la ținta NATO cu șase ani mai devreme decât termenul agreat, potrivit Digi24 . Proiectul de buget consultat de Euractiv indică alocări de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei) pentru Armată în 2027, pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara . Acolo, liderii aliați urmează să evalueze progresele privind angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate până în 2035. Ce înseamnă bugetul propus: ținta NATO mai devreme și un salt al cheltuielilor Conform proiectului, nivelul propus pentru 2027 ar plasa Germania pe traiectoria de a îndeplini obiectivul alianței până în 2029, cu șase ani înainte de termenul-limită convenit de NATO. Pe lângă bugetul de bază de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei), ar urma să fie disponibile și celelalte 30 de miliarde de euro (aprox. 151,5 miliarde lei) din fondul special pentru forțele armate. Documentul mai prevede creșteri succesive ale bugetului total pentru anii următori: 153,9 miliarde de euro în 2028 (aprox. 777,2 miliarde lei) 162,9 miliarde de euro în 2029 (aprox. 822,6 miliarde lei) 183,7 miliarde de euro în 2030 (aprox. 927,7 miliarde lei) Pentru comparație, anul acesta Berlinul ar urma să cheltuiască 83 de miliarde de euro (aprox. 419,2 miliarde lei), la care s-ar adăuga 25,5 miliarde de euro (aprox. 128,8 miliarde lei) din fondul special. Nota de plată: buget federal mai mare, finanțat masiv din datorie În ansamblu, bugetul federal este așteptat să ajungă la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.804,8 miliarde lei), finanțat cu aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.010 miliarde lei) reprezentând datorii, potrivit proiectului consultat de Euractiv. Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil , a justificat abordarea într-un interviu pentru postul public ARD: „Nu te poți apăra împotriva lui Putin pur și simplu respectând un buget echilibrat.” Contextul fiscal contează: în 2025, Germania a exceptat majoritatea cheltuielilor pentru apărare de la „frâna constituțională a datoriei”, care limitează deficitul structural la 0,35% din PIB. Context european și sprijin pentru Ucraina La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare a raportat că cheltuielile de apărare au crescut cu 20% în 2025 față de anul precedent, până la 418 miliarde de euro (aprox. 2.110,9 miliarde lei). În bugetul total al Germaniei pentru 2027, aproximativ 11,6 miliarde de euro (aprox. 58,6 miliarde lei) sunt alocate pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Ce urmează: votul din parlament și posibile modificări Proiectul de buget are nevoie de aprobarea parlamentară și poate fi modificat de parlamentari înainte de votul final, programat pentru sfârșitul acestui an. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat recent obiectivul Germaniei de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, pe care l-a numit „o realizare extraordinară”. [...]
Cuba a intrat din nou în blackout național , iar repetarea avariilor ridică presiunea pe o economie deja afectată de lipsa de carburant și de infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit Știrile Pro TV . Compania națională de electricitate Union Electrica (UNE) a anunțat luni „o deconectare totală a sistemului electro-energetic național” și a precizat că încearcă să stabilească „cauzele” penei de curent care a afectat întreaga insulă, cu 9,6 milioane de locuitori. Este a treia pană generală în mai puțin de șase luni și a opta de la sfârșitul lui 2024, relatează AFP, citată de publicație. De ce contează: infrastructură veche și combustibil insuficient Rețeaua electrică a Cubei se confruntă frecvent cu întreruperi generale sau parțiale, pe fondul vechimii infrastructurii și al penuriei de carburant. În material se arată că penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei „blocade petroliere” care ar împiedica livrările de combustibil necesare funcționării grupurilor electrogene care completează producția centralelor termice. Din ianuarie, Washingtonul ar fi autorizat doar sosirea pe insulă a unui petrolier rusesc cu 100.000 de tone de petrol, potrivit aceleiași surse. Cum arată mixul energetic și ce încearcă autoritățile Producția de electricitate se bazează în principal pe: șapte centrale termice învechite, unele exploatate de peste 40 de ani, cu opriri frecvente pentru mentenanță sau din cauza avariilor; o rețea de grupuri electrogene alimentate cu motorină din import. Pentru a reduce dependența de petrol, guvernul cubanez a accelerat investițiile în energie solară , inclusiv cu sprijinul Chinei. Între 2025 și 2026 au fost instalate 56 de parcuri solare fotovoltaice, care ar aduce peste 1.000 MW, echivalentul a 10% din producția totală de electricitate, față de 3% la sfârșitul lui 2024. Autoritățile spun că ținta este 15% până la finalul lui 2026. În articol nu sunt oferite detalii despre durata estimată a întreruperii sau despre un calendar de restabilire completă a alimentării cu energie. [...]
Decizia ANI în cazul viceprimarului Paula Romocean redeschide disputa despre sancțiuni și interpretări care pot duce la pierderea mandatelor , într-un context în care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cere schimbarea legislației privind incompatibilitățile și conflictele de interese, potrivit Știrile Pro TV . Fritz afirmă că regimul actual „a scăpat de sub control” după ce viceprimarul Paula Romocean (USR) a pierdut în primă instanță procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), care a declarat-o incompatibilă. El spune că Romocean va face recurs și susține că situații similare ar viza „peste o sută de consilieri locali” din țară. Ce a decis instanța și ce urmează Paula-Ana Romocean, declarată în incompatibilitate de ANI, a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara, care i-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia nu este definitivă, iar viceprimarul urmează să formuleze recurs, conform declarațiilor lui Dominic Fritz. Miza de reglementare: interpretarea sancțiunilor și proporționalitatea În mesajul său, Fritz contestă modul în care ANI ar interpreta o prevedere introdusă în 2020 în Legea Sănătății, care vizează depolitizarea conducerii spitalelor. El susține că instituția ar extinde aplicarea acesteia și la Consiliile de Administrație ale spitalelor, inclusiv pentru poziții neremunerate, și că ar aplica sancțiuni mai dure din legea incompatibilităților: încetarea mandatului de ales local și interdicție de 3 ani pentru ocuparea oricărei funcții publice. Fritz invocă și o decizie din 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene , despre care afirmă că impune României respectarea principiului proporționalității la stabilirea unor astfel de sancțiuni. Context: Fritz, în propriul litigiu cu ANI Mesajul vine la scurt timp după ce Dominic Fritz a pierdut definitiv, luna trecută, un proces cu ANI, în care agenția îl găsise în conflict de interese. Potrivit materialului, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara favorabilă ANI. Ce spune ANI despre cazul Romocean Potrivit Agenției Naționale de Integritate, în perioada 2021–2023, Paula Romocean a fost membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal, în timp ce avea și o funcție de conducere în partid. Fritz susține că există „zeci de cazuri similare” și acuză selectivitate în controale, afirmând că, într-o verificare „prin sondaj” în jumătate dintre județe, ar fi identificat numeroase situații comparabile, inclusiv în PSD și PNL. În acest context, el cere modificarea legii astfel încât ANI „să nu mai aibă puterea să aleagă” cine poate reprezenta cetățenii, iar instituția să se concentreze pe averi ilicite și abuzuri grave de putere. [...]
