Știri
Știri din categoria Diverse
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic, pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand. Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan.
În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare.
„Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.”
Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate:
În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Traian Băsescu pune sub semnul întrebării competența ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, pe fondul discuțiilor despre securitatea Neptun Deep , într-o intervenție la Digi 24 relatată de Libertatea . Miza depășește schimbul de replici: fostul președinte leagă direct comunicarea publică a ministrului de modul în care România își gestionează responsabilitățile de apărare în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Critica: „Apărarea este o chestiune complicată” Băsescu susține că ministrul Apărării ar trebui să fie mai rezervat când se pronunță pe teme pe care „nu le știe”, argumentând că domeniul apărării presupune complexitate și „extrem de multă diplomație”, inclusiv relații între șefii armatelor din state aliate și din afara NATO. În acest context, fostul președinte îl atacă direct pe Radu Miruță, afirmând că „nu pricepe mare lucru, dar vrea să ne dea impresia că le știe pe toate”, declarație făcută la Digi 24. Neptun Deep și limita Articolului 5: responsabilitatea revine României În discuțiile despre protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu afirmă că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu poate fi invocat pentru zona economică exclusivă, deoarece aceasta nu este teritoriu suveran. „Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale.” Din această premisă, el concluzionează că România trebuie să-și asigure resurse militare care să permită protejarea intereselor în zona economică exclusivă, iar „România este primul responsabil” pentru securitatea platformei Neptun Deep și a altor platforme de prospecțiune din zonă. Incidentul cu drona: comanda ar fi fost preluată de Armata Română, nu de NATO Referitor la incidentul recent în care Armata Română a distrus o dronă marină în apropierea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că acțiunea a fost coordonată de România, nu de NATO, tocmai din rațiuni legate de responsabilitatea națională în astfel de situații. Totodată, el cere prudență în comunicare și contestă unele afirmații vehiculate public despre incident, susținând că „cert este că drona era o dronă în derivă” și că nu ar fi fost „dirijată către platformă”, ci ar fi ajuns necontrolat în apropiere. [...]
România a intrat pe importuri masive de energie la vârful de seară , după ce consumul național a trecut de 7.000 MW, iar importurile au depășit 1.500 MW, într-un context în care producția internă nu a acoperit cererea, potrivit Libertatea . La ora 20:00, vineri, 21 august 2026, consumul a urcat la 7.121 MW, în timp ce producția era de 5.482 MW, ceea ce înseamnă că România acoperea intern 77% din necesar, iar restul de 23% venea din import. De ce a crescut dependența de importuri Un element-cheie al serii a fost absența energiei nucleare din mixul național: ambele reactoare de la Cernavodă erau oprite din cauza nivelului critic de scăzut al Dunării, conform articolului. În aceste condiții, România a importat 1.639 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, o creștere de aproape 800 MW față de ziua precedentă, potrivit monitorenergie.ro, citat de publicație. Cum a arătat producția internă la vârful de seară Odată cu apusul, producția fotovoltaică a coborât la 0,6% (31 MW), iar sistemul a fost susținut în principal de surse clasice și de vânt. Mixul intern indicat în analiză include: hidro: 29,1% (1.595 MW); gaze: 25% (1.368 MW); eolian: 18,3% (1.001 MW); cărbune: 17% (932 MW); stocare (baterii): 492 MW (9% din total). În același context, este menționat că Termocentrala Turceni a fost oprită joi, 20 august, din cauza unui cazan fisurat. Cine trage consumul și ce se așteaptă în weekend Deși vârful de seară este asociat consumului casnic, datele pe ultimele 24 de ore arată că industria a rămas principalul consumator: 58,1% (aprox. 3.428 MW) din energie a mers către sectorul industrial, iar consumul casnic și terțiar a reprezentat 41,9% (2.469 MW). Pentru sâmbătă și duminică, presiunea ar urma să scadă: consumul minim estimat este de sub 4.900 MW, iar importurile ar urma să coboare sâmbătă la o medie de 500 MW, potrivit prognozelor citate. Rămâne însă incert, din informațiile disponibile, când vor reintra în funcțiune reactoarele de la Cernavodă, un factor care ar influența direct dependența de importuri la orele de vârf. Măsura ANRE : plăți pentru reducerea voluntară a consumului În paralel, ANRE a aprobat regulamentul pentru „serviciul de flexibilitate a consumului”, un mecanism comercial prin care consumatorii pot primi recompense financiare dacă își reduc voluntar consumul în anumite intervale orare. Ideea, conform explicațiilor din articol, este ca energia economisită la un preț competitiv să înlocuiască resursele de echilibrare mai costisitoare și să reducă presiunea pe importuri în orele de vârf. [...]
După valul de caniculă , începutul săptămânii viitoare aduce răcorire și ploi în unele zone , potrivit prognozei Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 24 august–21 septembrie 2026, prezentată de Libertatea . Pentru activitățile economice sensibile la vreme (agricultură, construcții, transport), schimbarea de regim meteo înseamnă o probabilitate mai mare de întreruperi punctuale și o planificare mai atentă la nivel regional. 24–31 august: ploi peste normal la munte, deficit în vest și nord-vest În săptămâna 24–31 august, ANM estimează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în regiunile vestice, ușor mai coborâtă în est și sud-est și apropiată de mediile perioadei în restul țării. La precipitații, prognoza indică: cantități excedentare în zona Carpaților Orientali și Meridionali; cantități deficitare în vestul și nord-vestul țării; valori aproape de normal în rest. 31 august–7 septembrie: temperaturi mai ridicate în mai multe regiuni, ploi mai puține în sud-vest Pentru intervalul 31 august–7 septembrie, mediile termice sunt prognozate peste normal în vest, sud-vest, nord și centru, în timp ce în restul teritoriului regimul termic ar urma să fie în limite normale. Regimul pluviometric este estimat deficitar în sud-vest , iar în restul țării apropiat de normal . 7–14 septembrie: deficit de ploi în sud, temperaturi ușor peste medie în vest și centru În săptămâna 7–14 septembrie, mediile valorilor termice ar urma să fie ușor mai ridicate decât cele specifice perioadei în vest, sud-vest, nord și centru, iar în restul țării în jurul mediilor multianuale, potrivit reprezentanților ANM. Precipitațiile sunt prognozate în general deficitare în regiunile sudice , cu valori apropiate de mediile multianuale în rest. 14–21 septembrie: mai cald decât normal în cea mai mare parte a țării Pentru intervalul 14–21 septembrie, ANM anticipează o temperatură medie a aerului mai ridicată decât normalul climatologic în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații ar urma să fie în general apropiate de normal în majoritatea regiunilor, cu posibil un ușor deficit în vest și nord-vest. De ce contează După episoadele de caniculă, trecerea la un regim cu răcorire și ploi în unele zone poate influența direct ritmul lucrărilor în aer liber și al activităților sezoniere, mai ales acolo unde prognoza indică excedent de precipitații (zona montană) sau, dimpotrivă, deficit (vest și nord-vest). ANM a publicat prognoza vineri, pentru perioada 24 august–21 septembrie 2026. [...]
YouTube Premium se scumpește în România la 32 de lei/lună , iar majorarea se va vedea în facturare începând cu finalul lui septembrie pentru unii abonați, potrivit Mobilissimo . Pentru planul Individual, prețul urcă de la 29 la 32 de lei pe lună, iar în cazul contului notificat prin e-mail prima facturare la tariful actualizat este pe 28 septembrie 2026. Creșterea de 3 lei/lună înseamnă un cost suplimentar de 36 de lei pe an, dacă prețul rămâne neschimbat. Pachetul de beneficii rămâne același: vizionare fără reclame, redare în fundal, descărcare pentru offline și acces la YouTube Music. Ce se schimbă pentru abonații facturați prin Google Play Un detaliu operațional important vizează utilizatorii care plătesc prin Google Play: aceștia ar urma să primească o notificare separată și să fie nevoiți să accepte noul preț pentru a continua abonamentul. Publicația notează că pagina oficială YouTube despre modificările de preț confirmă că, în anumite țări și regiuni, acceptarea tarifului actualizat poate fi necesară pentru păstrarea abonamentului. Când intră în vigoare și cum verifici tariful Data aplicării poate varia în funcție de ciclul de facturare al fiecărui cont. YouTube indică secțiunea „Achiziții și abonamente” ca locul unde utilizatorii pot verifica prețul curent și data următoarei facturări. În context, Mobilissimo amintește că scumpirea vine după alte ajustări de preț în 2026, inclusiv în SUA, însă pentru utilizatorii din România schimbarea anunțată acum afectează strict costul recurent, nu și funcțiile incluse în planul Individual. [...]
România a activat canalele NATO după incidentul cu drona de la Neptun Deep , într-un demers cu miză de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, potrivit Digi24 . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că aliații au fost informați despre incidentele legate de drone și că România, împreună cu partenerii, va continua măsurile de protecție „în aer, pe apă și pe teritoriul nostru”. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, parte a proiectului Neptun Deep. Conform relatării, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost mobilizate de urgență după detectarea unei drone maritime. „Locaţia se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine la est de oraşul Constanţa. Un avion F-16 al Forţelor Aeriene Române a atacat ţinta cu tunul de bord, lovind-o cu succes. Drona, care transporta explozivi, a fost ulterior distrusă complet de o echipă EOD a Pazei de Coastă a României.” MAE arată că, prin canalul de consultare de urgență cu Ucraina, s-a stabilit că nu a fost vorba despre „o navă fără pilot ucraineană”. În același mesaj, ministerul reiterează importanța protejării infrastructurii maritime în Marea Neagră și leagă riscurile de „războiul ilegal de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, despre care afirmă că afectează securitatea regională și încalcă obligații din dreptul internațional și convenții privind Marea Neagră. Ce s-a întâmplat operațional, potrivit autorităților Din informațiile prezentate: două avioane F-16 au fost trimise către zona în care a fost detectată drona maritimă; un F-16 a lovit ținta cu tunul de bord; distrugerea completă a fost realizată ulterior de o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Pazei de Coastă; Ministerul Apărării a indicat că drona era „în derivă”. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis că a primit „confirmarea oficială” că drona nu este de proveniență ucraineană. Digi24 notează și o nuanță importantă: Miruță a eliminat inițial dintr-o postare informația că drona era încărcată cu explozibil, apoi a revenit cu un „update” în care a afirmat că a fost o singură dronă și că aceasta avea explozibil. De ce contează: protecția infrastructurii și extinderea cooperării în Marea Neagră Din perspectiva MAE, incidentul întărește argumentul pentru măsuri suplimentare de securitate în regiune. Oana Țoiu afirmă că, pe fondul „riscurilor crescânde”, România și partenerii aliați din regiune și-au extins cooperarea în Marea Neagră, inclusiv pentru operațiuni de deminare și pentru protecția infrastructurii maritime. În plan politic, președintele Nicușor Dan a felicitat Armata Română și piloții celor două avioane F-16 pentru intervenție și a condamnat intensificarea unor astfel de incidente, atribuite Federației Ruse. Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o „campanie de amenințări din ce în ce mai intensă”, care ar urmări să divizeze Uniunea, conform aceleiași surse. [...]
