Știri
Știri din categoria Apărare
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat, după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3, care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles.
Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”.
Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”.
Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor:
Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO.
Recomandate
UE finanțează cu 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) adaptarea portului Klaipeda pentru nave NATO , un proiect care mută investițiile de infrastructură din zona civilă în cea de logistică militară pe Flancul Estic, potrivit Mediafax . Împrumutul a fost aprobat de Banca Europeană de Investiții (BEI) , descrisă ca „brațul financiar” al Uniunii Europene, și vizează pregătirea portului lituanian Klaipeda, la Marea Baltică, pentru a găzdui nave NATO. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Kyiv Independent. Portul Klaipeda este prezentat ca având o poziție strategică: la aproximativ 50 de kilometri nord de exclava rusă Kaliningrad și la circa trei ore și jumătate de mers cu mașina de frontiera estică a UE și NATO. Ce se modernizează și de ce contează operațional Proiectul vizează modernizarea terminalului civil pentru nave de croazieră, astfel încât să permită acostarea navelor NATO. Miza indicată este îmbunătățirea logisticii de apărare pentru Flancul Estic, adică partea estică a alianței, unde presiunea de securitate este mai ridicată. Vicepreședintele BEI, Karl Nehammer, a declarat: „Puține proiecte ilustrează prioritățile Europei la fel de clar precum Portul Klaipeda”. Încadrarea în rețeaua TEN-T și legătura cu „mobilitatea militară” Klaipeda este inclus în rețeaua de transport TEN-T (Trans-European Transport Network) a UE, un set de coridoare considerate strategice, care includ proiecte pentru îmbunătățirea transportului civil și militar până în 2030. În paralel, la Bruxelles, Parlamentul European și statele membre negociază o nouă lege privind „mobilitatea militară” – inițiativă care urmărește eliminarea obstacolelor naționale pentru deplasarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor în Europa. În dezbateri intră și întrebarea în ce măsură ar trebui inclusă Ucraina, atât ca beneficiar de sprijin, cât și ca posibil viitor stat membru. Costul total și sursele de finanțare Finanțarea BEI de 100 de milioane de euro (aprox. 500 mil. lei) acoperă aproape jumătate din costul total al proiectului, estimat la 201 milioane de euro. Restul fondurilor ar urma să vină din contribuții ale UE și ale țărilor membre, conform informațiilor din articol. În contextul calendarului de infrastructură al regiunii, Mediafax notează și că unele proiecte nu vor fi finalizate la timp, dând ca exemplu Rail Baltica, care se confruntă cu întârzieri. [...]
Ținta NATO de 3,5% din PIB până în 2035 ridică o problemă bugetară majoră pentru guvernele europene , iar presiunea se vede deja în Marea Britanie, unde atingerea pragului ar însemna încă aproximativ 30 de miliarde de lire sterline anual, bani care ar trebui găsiți prin taxe mai mari, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut „mai multă implicare” din partea Marii Britanii și a Europei, pe fondul a ceea ce a numit „cel mai periculos și complex mediu de securitate dintr-o generație”. Mesajul a fost transmis în timpul unei vizite în Regatul Unit, după o întâlnire cu premierul Andy Burnham , la Oxford, în contextul în care Alianța urmărește creșterea cheltuielilor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035. Costul politic și fiscal al noii ținte de cheltuieli Publicația notează că obiectivul de 3,5% din PIB a fost stabilit la nivelul NATO „la presiunea lui Donald Trump”. Pentru Marea Britanie, un astfel de nivel ar însemna un efort bugetar suplimentar de circa 30 de miliarde de lire sterline, finanțabil doar printr-o combinație de: taxe mai mari, împrumuturi, reduceri ale altor cheltuieli publice. În prezent, Londra a bugetat o creștere a cheltuielilor de apărare până la aproximativ 2,7% din PIB. Pe termen scurt, presiunile financiare au ajuns să afecteze inclusiv armata, care a primit ordin să renunțe până la finalul anului la unele activități de instruire considerate neesențiale, mai arată materialul. Semnale de incertitudine la Londra, pe fondul schimbării de guvern Antena 3 relatează că actualul ministru de Finanțe, John Healey, a demisionat în iunie din funcția de ministru al Apărării în guvernul condus atunci de Keir Starmer, după ce fostul premier nu a acceptat un angajament de creștere a cheltuielilor militare la 3% din PIB până în 2030. Ulterior, după ce Andy Burnham a devenit premier și l-a numit pe Healey la conducerea Trezoreriei, acesta nu și-a mai reafirmat ținta intermediară de 3% până în 2030, alimentând întrebări dacă noul guvern nu încearcă să împingă o parte importantă a creșterilor de cheltuieli după următoarele alegeri. Burnham a recunoscut că schimbarea de premier a ridicat întrebări despre politica de apărare, dar a insistat că nu s-a schimbat angajamentul Marii Britanii față de NATO. De ce insistă Rutte: credibilitatea apărării colective Rutte a argumentat că, mult timp, în Europa a existat presupunerea că SUA vor furniza „întotdeauna cea mai mare parte a forței și vor plăti nota”, însă această abordare s-a schimbat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. La summitul NATO de la Haga din 2025, Marea Britanie și ceilalți aliați au acceptat să-și majoreze cheltuielile și să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea continentului. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Marii Britanii și de mai multă implicare europeană în Alianță.” În sprijinul mesajului, Rutte a invocat revenirea războaielor în Europa și Orientul Mijlociu și a enumerat amenințări precum „Rusia și războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul” și schimbările din competiția geopolitică globală. În lipsa investițiilor suplimentare, a avertizat el, „apărarea noastră colectivă nu va fi credibilă”. Materialul mai notează că Regatul Unit cheltuiește aproximativ 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu armament și că, deși își modernizează forțele convenționale, cheltuielile militare totale ale Marii Britanii au fost depășite de cele ale Germaniei, iar până în 2029 bugetul militar al Berlinului ar urma să ajungă la aproximativ dublul celui britanic. [...]
Germania va desfășura temporar patru avioane Eurofighter în Letonia pentru a întări supravegherea aeriană NATO în perioada alegerilor parlamentare , pe fondul creșterii riscului de incidente cu drone în zona Mării Baltice, potrivit HotNews . Misiunea vizează securitatea spațiului aerian leton în jurul scrutinului din 3 octombrie, după ce guvernul de la Riga a cerut sprijin aliaților din NATO. Solicitarea vine în contextul „intruziunilor frecvente” ale dronelor rusești și ale dronelor ucrainene deviate, semnalate în ultimele luni în regiunea Mării Baltice, conform unui comunicat al Ministerului Apărării german, citat de Agerpres. Desfășurare pe termen scurt, în cadrul misiunii NATO Cele patru avioane de vânătoare vor fi operate în cadrul misiunii NATO de supraveghere aeriană a regiunii și vor staționa aproximativ o săptămână la baza aeriană Lielvarde, în centrul Letoniei. Aparatele vor fi însoțite de un contingent de „câteva zeci” de soldați. Ministerul Apărării de la Berlin a precizat că desfășurarea este planificată „de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie”, ca măsură de sprijin pentru aliații considerați expuși pe flancul estic al NATO. Continuarea angajamentului german în regiune Separat de această misiune punctuală, Ministerul german al Apărării a reamintit că la sfârșitul anului este prevăzută o nouă participare a Forțelor aeriene germane la supravegherea aeriană NATO, cu cinci avioane Eurofighter și aproximativ 120 de soldați. Pentru acea rotație, personalul militar german ar urma să fie dislocat până în martie 2027 la baza Amari din Estonia . [...]
Doborârea dronei deasupra Lituaniei ridică miza operațională a poliției aeriene NATO în statele baltice , într-un context de intruziuni repetate și de presiune regională legată de războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Președintele lituanian Gitanas Nauseda a anunțat că o dronă care a încălcat spațiul aerian al Lituaniei „a fost doborâtă rapid” în cursul nopții de avioane de vânătoare ale NATO. Nauseda nu a precizat cui aparținea drona. În mesajul publicat pe rețeaua socială X, liderul de la Vilnius a legat incidentul de deteriorarea mediului de securitate din regiune, pe fondul intensificării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și a susținut că pregătirea NATO este „vitală” pentru statele din zonă. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a transmis la rândul său mulțumiri aliaților, afirmând că prezența acestora contribuie la protejarea spațiului aerian și la consolidarea securității, adăugând că NATO „rămâne vigilentă, angajată și pregătită”. Unde a căzut drona și ce se știe despre incident Postul public de radio lituanian LRT, citând Centrul național de gestionare a crizelor (NKVC), a relatat că drona a căzut într-o zonă rurală din apropierea lacului Kaunas, în centrul țării. Agerpres notează că Lituania, Letonia și Estonia — state care au frontieră cu Rusia și au fost republici sovietice — înregistrează în mod regulat intruziuni de drone pe teritoriile lor. Context: un tipar de interceptări și acuzații privind devierea dronelor Incidentul vine după un caz din 19 mai, când un avion de vânătoare al NATO a doborât deasupra Estoniei o dronă ucraineană, descrisă ca prima interceptare a unei drone străine pe cerul unui stat baltic de către poliția aeriană a NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. În același context, europenii susțin că Rusia ar devia deliberat de la traiectorie dronele ucrainene care au ca țintă instalații industriale și terminale petroliere din regiunea Sankt Petersburg, în Golful Finlandei. [...]
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
Serbia își extinde capacitatea de producție militară printr-o fabrică de drone cu partener israelian , într-un demers care vizează atât dotarea armatei proprii, cât și exportul, potrivit Agerpres . Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat inaugurarea pe Instagram, fără să precizeze localizarea unității și fără să numească partenerul israelian. Jurnaliștii nu au fost invitați la eveniment, Vucic invocând „confidențialitatea procesului de producție”. Producție pentru armată și pentru export În mesajul public, Vucic a descris noua unitate drept o „fabrică de asamblare de drone avansate de fabricație israeliană” și a susținut că aceasta va produce echipamente „destinate forțelor armate sârbe și celor din alte țări”. Președintele a mai afirmat că autoritățile de la Belgrad ar avea în plan deschiderea a „cel puțin încă trei fabrici” în Serbia, împreună cu partenerii israelieni. La vizită a participat și ambasadoarea Israelului, Avivit Bar-Ilan, conform materialului. Cine ar fi partenerul și cum ar arăta structura joint-venture-ului Deși numele companiei nu a fost comunicat oficial, investigații publicate de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) și de cotidianul israelian Haaretz indică drept partener Elbit Systems . Potrivit acelorași surse, Elbit Systems ar deține 51% din societatea mixtă, iar grupul sârb de stat din industria de armament Yugoimport-SDPR ar deține 49%. Conform BIRN și Haaretz, fabrica ar urma să producă drone cu rază scurtă și lungă de acțiune. Niciuna dintre părți nu a comentat aceste informații, notează Agerpres, care citează AFP. Context: exporturi de armament către Israel și reînarmare regională Serbia a intrat în atenție în legătură cu exporturile de arme către Israel, care, potrivit anchetelor jurnalistice menționate în material, ar fi crescut de la 1,4 milioane de euro (aprox. 7 milioane lei) în 2023 la 42,3 milioane de euro (aprox. 212 milioane lei) în 2024. În același context, raportoarea specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, a apreciat în timpul unei vizite în Serbia din acest an că Belgradul rămâne unul dintre aliații „cei mai constanți și hotărâți” ai Israelului, în pofida apelurilor de restricționare a exporturilor de arme din cauza războiului din Gaza. Belgradul a anunțat în ultimele luni și noi achiziții și proiecte de producție de armament, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. Serbia, una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu este membră NATO, afirmă că investește masiv în armată pentru a-și „păstra neutralitatea”, menținând totodată legături strânse cu Moscova după invazia rusă în Ucraina, potrivit AFP. [...]
