Un fost comandant NATO spune că Armata Română a rămas în urmă la adaptarea la războiul cu drone, iar semnalele transmise către București ar fi fost ignorate, cu efect direct asupra interoperabilității în exercițiile cu aliații, potrivit Adevărul.

Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, afirmă că, deși misiunea sa a inclus implementarea pe Flancul Estic a lecțiilor din războiul din Ucraina, „testul real al interoperabilității” a scos la iveală „un decalaj periculos”: comunicare slabă cu autoritățile de la București, rapoarte rămase fără răspuns și o atitudine „opacă” la vârful Armatei Române față de utilizarea noilor tehnologii.

În discuția cu publicația, Toma leagă problema de obligațiile din Articolul 3 al NATO, care vizează consolidarea capacității naționale de apărare și integrarea ei în planurile Alianței, inclusiv prin tranziția către „noile tehnologii” și „noile sisteme”.

Ce reclamă generalul: dotare și tactici neschimbate la exerciții

Punctul central al acuzațiilor este că, în exercițiile militare comune, militarii români ar fi venit repetat fără capabilități considerate esențiale în contextul actual, în timp ce structurile și modul de operare ar fi rămas neschimbate.

„Adică soldații veneau la exercițiile militare tot fără drone, tot fără sisteme antidronă, organizați în aceeași structură învechită, din punct de vedere tactic acționau în același mod, deși existau tactici noi cu care îi țineam la curent”, susține generalul Toma.

El spune că observațiile proveneau din monitorizarea atentă a conflictului din Ucraina și din experiența acumulată de aliați, iar recomandările vizau echipamentele folosite, reorganizarea structurilor, achizițiile și instruirea.

Blocaj de comunicare cu Bucureștiul, în contrast cu aliații

Generalul afirmă că a „raportat” în mod repetat către autoritatea națională problemele identificate, însă fără răspuns și fără schimbări vizibile la exercițiile următoare. În același timp, descrie o diferență de reacție în relația cu armatele aliate (Franța, Belgia, Italia), unde feedbackul ar fi fost urmat rapid de adaptări în organizare, dotare și mod de operare.

„Diferența era că la ceilalți se observa imediat o transformare, se observa o schimbare a modului de operare, o adaptare și receptivitate la ceea ce li se transmitea. Doar la noi nu se întâmpla nimic”, spune el.

Toma precizează că nu a urmărit „politețuri” sau răspunsuri formale, ci măsuri concrete: reorganizare, achiziții și regândirea instruirii, pe care le consideră „o responsabilitate națională”.

De ce contează: interoperabilitatea depinde de modernizare, nu doar de efective

Miza relatată de fostul comandant NATO este operațională: exercițiile comune și interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a lucra împreună cu proceduri și echipamente compatibile) ar fi afectate atunci când o parte rămâne în urmă cu dotarea și adaptarea tacticilor. În relatarea sa, decalajul devine vizibil tocmai în exercițiile mari, unde aliații ar fi venit cu „echipamente noi” și „sisteme noi”, în timp ce partea română ar fi arătat „de fiecare dată la fel”.

Generalul subliniază că nu critică „militarul român în general”, ci factorii de decizie care ar fi trebuit să fie receptivi la nevoia de transformare și adaptare.