Știri
Știri din categoria Apărare
Summitul NATO de la Ankara ar putea redesena rolul SUA în apărarea Europei, iar o eventuală „plecare” a trupelor americane de pe continent este puțin probabilă, susține fostul președinte Traian Băsescu, potrivit news.ro. În opinia sa, miza centrală a reuniunii este stabilirea „cât și cum” se vor implica Statele Unite în cadrul Alianței, inclusiv în situații de criză.
Băsescu a declarat la Digi 24 că summitul este „cel mai important” de la înființarea NATO, chiar dacă au existat și alte reuniuni relevante, precum cele de extindere. El a indicat că discuțiile vor urmări, între altele, dimensiunea și regulile intervenției SUA în cadrul organizației.
Fostul președinte a enumerat câteva dosare care ar urma să fie abordate la Ankara:
Băsescu afirmă că retragerea militarilor americani din Europa „nu este fezabilă”, argumentând că securitatea SUA depinde de prezența armatei americane pe continent. În schimb, el anticipează mai degrabă o redimensionare și o repoziționare a forțelor, pe fondul așteptării ca Europa să-și crească în anii următori capacitatea de apărare și reacție.
În această logică, accentul s-ar putea muta treptat de la capacitatea americană către capacitatea europeană de apărare, fără ca SUA să iasă din ecuația de securitate a Europei.
Recomandate
Summitul NATO de la Ankara riscă să fie dominat de condiționări politice din partea SUA, nu de bani , după ce Donald Trump a transmis că nu mai caută doar creșteri de bugete, ci „loialitate” din partea aliaților, potrivit news.ro . Pentru Mark Rutte , secretarul general al NATO, miza devine menținerea coeziunii alianței într-un moment în care Europa se teme de Rusia, iar Washingtonul transmite semnale amestecate despre angajamentul militar în Europa. În analiza citată, Associated Press arată că Rutte și-a petrecut o parte importantă din mandat încercând să țină SUA în alianță, inclusiv printr-o abordare personalizată față de Trump. Dacă până recent disputa principală era legată de nivelul cheltuielilor de apărare, anul trecut aliații s-au angajat să investească la fel de mult ca SUA raportat la PIB, iar discuția s-a mutat spre capacitatea de a transforma banii în capabilități militare. De la „împărțirea sarcinilor” la „loialitate” Rutte a încercat să reducă tensiunile după o întâlnire la Casa Albă, prezentând un grafic intitulat „The Trump Trillion”, care indică cheltuieli de 1,2 trilioane de dolari ale aliaților europeni și Canadei din 2017 încoace. Trump a rămas însă nemulțumit, invocând refuzul unor aliați de a se alătura războiului împotriva Iranului, declanșat împreună cu Israel fără consultarea prealabilă a partenerilor. „Nu avem nevoie de banii lor - nu avem nevoie de nimic. Vreau doar loialitate.” În același context, Trump a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi fost găzduit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, un lider pe care îl apreciază. Riscul operațional: semnale despre reducerea sprijinului militar american Dincolo de retorică, analiza notează că Pentagonul i-a surprins luna trecută pe aliați anunțând că va reduce numărul de soldați, nave de război, avioane și drone pe care le-ar pune la dispoziție dacă un aliat ar fi atacat. În paralel, Trump a transmis mesaje contradictorii despre posibilitatea reducerii sau majorării efectivelor americane din Europa. Pentru NATO, problema este structurală: alianța „nu poate funcționa” fără cel mai mare aliat al său, iar Europa este împinsă să se pregătească pentru scenarii în care trebuie să se descurce mai mult pe cont propriu, în timp ce Rusia rămâne amenințarea principală. Ce se joacă la Ankara Summitul are rolul de a demonstra angajamentul de securitate colectivă din articolul 5 („toți pentru unul, unul pentru toți”), invocat o singură dată, după atacurile din 11 septembrie. Rutte încearcă să argumenteze că majorarea cheltuielilor europene permite SUA să-și mute atenția către China, în timp ce europenii gestionează războiul din Ucraina. În acest cadru, cererea de „loialitate” ridică o dificultate practică: nu poate fi cuantificată ușor în angajamente bugetare sau grafice și riscă să transforme summitul într-o negociere politică despre aliniere, nu despre planificare militară și capabilități. [...]
România va cere la Summitul NATO de la Ankara întărirea apărării pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră , potrivit Economica , care citează Administrația Prezidențială . Președintele Nicușor Dan urmează să solicite continuarea sprijinului aliat pentru securitatea regională și consolidarea apărării aeriene și maritime, pe fondul efectelor acțiunilor Rusiei asupra zonei, inclusiv asupra României. Administrația Prezidențială indică faptul că liderul de la București va susține „întărirea descurajării și apărării în mod unitar” pe Flancul Estic, într-un context în care climatul de securitate „continuă să se degradeze” din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Ce se discută la Ankara și de ce contează pentru România Pe agenda Summitului sunt menționate, între temele principale, angajamentele privind creșterea bugetelor pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea operațională și industrială a Alianței, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, a producției și a inovării tehnologice. În acest cadru, România urmărește să mențină Marea Neagră ca prioritate de securitate pentru NATO și să obțină susținere pentru întărirea posturii de apărare, cu accent pe capabilități aeriene și maritime – un semnal cu relevanță directă pentru planificarea militară și pentru direcțiile de investiții din industria de apărare. Documente oficiale și componenta industrială Programul include o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la cel mai înalt nivel și evenimente conexe cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, inclusiv Declarația Summitului. În marja Summitului, pe 7 iulie, este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NATO Security and Defence Industry Forum – NSDIF), dedicat dimensiunii industriale a efortului aliat. Administrația Prezidențială mai precizează că acesta este al doilea Summit organizat în Turcia după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca aliat, iar președintele României va avea și întâlniri bilaterale în marja evenimentului. [...]
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor și de întărirea Flancului Estic , în contextul în care NATO discută atât angajamentele privind bugetele de apărare, cât și consolidarea capacităților operaționale și industriale ale Alianței, potrivit HotNews . Președintele Nicușor Dan va participa la summitul NATO de la Ankara, Turcia, în perioada 7–8 iulie, conform Administrației Prezidențiale . Reuniunea include o ședință la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic și evenimente conexe, inclusiv cu participarea partenerilor NATO, iar la final ar urma să fie adoptate mai multe documente oficiale, între care Declarația Summitului. Administrația Prezidențială plasează discuțiile într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu, cu accent pe unitatea transatlantică și apărarea colectivă. Ce teme cu impact pentru apărare sunt pe agenda summitului Potrivit Administrației Prezidențiale, liderii NATO vor discuta în principal despre: îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, al producției și al inovării tehnologice. Mesajul României: Marea Neagră, Flancul Estic și apărarea aeriană și maritimă În intervențiile sale, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de „aliat de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și pe întărirea posturii de descurajare și apărare „în mod unitar” pe Flancul Estic, mai arată Administrația Prezidențială. Totodată, președintele României va atrage atenția asupra consecințelor acțiunilor Rusiei la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale. Tot pe 7 iulie este programat Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), menționat în programul evenimentelor conexe. [...]
România va cere la Summitul NATO întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un moment în care pe agenda Alianței se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniu, potrivit Ziarul Financiar . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia, la Ankara. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată ca stat aliat. Programul include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii urmează să fie adoptată Declarația Summitului. Miza: cheltuieli mai mari și capacități industriale în apărare Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are loc într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află, între altele: creșterea cheltuielilor pentru apărare; asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Ce poziție va susține România la Ankara Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele NATO. Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. În marja summitului, Nicușor Dan va avea și întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care Nicușor Dan participă în calitate de președinte al României, într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare pe fondul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu. [...]
Ucraina vrea să mute apărarea aeriană „în larg” cu o linie de drone interceptoare pentru protejarea Odessei , într-o încercare de a reduce presiunea atacurilor rusești asupra principalului port de la Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Planul, prezentat de președintele Volodîmîr Zelenski la Odesa, mizează pe lansarea dronelor interceptoare de pe mai multe platforme navale, inclusiv de pe drone de suprafață, pentru a crea o „linie” de protecție deasupra mării. Ce schimbă planul: apărare aeriană proiectată dinspre mare Zelenski a spus, într-o întâlnire cu absolvenți și cadeți ai Institutului Forțelor Navale, că industria de apărare din Ucraina produce deja „sute de mii” de drone interceptoare, dar că provocarea este modul de utilizare în mediul maritim. „Cunoștințele de care avem nevoie sunt să avem o linie de apărare pe mare și să desfășurăm acolo drone interceptoare de pe diverse platforme, astfel încât să avem o linie care protejează Odesa în aer”, a declarat Zelenski. „Lansarea interceptoarelor de pe drone navale prezintă noi provocări tehnice.” Unghiul operațional este explicit: războiul a mutat accentul de la nave mari la sisteme fără echipaj, iar Ucraina încearcă să transforme acest avantaj într-o arhitectură de apărare care să intercepteze amenințările înainte să ajungă la oraș și infrastructura portuară. Capacitatea actuală invocată: operațiuni cu 100–200 de drone navale Președintele ucrainean a afirmat că armata are capacitatea operațională de a desfășura între 100 și 200 de drone navale într-o singură operațiune și că astfel de sisteme au fost folosite inclusiv împotriva elicopterelor inamice. În cadrul vizitei în regiunea Odesa, Zelenski a avut și o ședință cu comanda Marinei ucrainene pe tema securității maritime, cu accent pe contramăsuri la atacurile rusești cu rachete și cu muniții de tip „ Shahed ” (drone kamikaze de concepție iraniană, folosite pe scară largă de Rusia). Context tehnologic: „Sea Trident”, dronă subacvatică cu rază lungă Inițiativa „liniei” de interceptare vine pe fondul prezentării recente a „Sea Trident”, un vehicul subacvatic autonom (AUV – dronă subacvatică ce poate executa misiuni fără control permanent) dezvoltat de compania ucraineană Global Mark și expus la Eurosatory, la Paris. Specificațiile prezentate în material includ: lungime: 10 metri; sarcină utilă: până la 1.000 kg; rază maximă: 3.218 km; viteză maximă: 10 noduri (aprox. 18,5 km/h); adâncime maximă de scufundare: până la 60 metri. Potrivit producătorului, platforma ar putea fi folosită pentru lovituri, logistică și livrare de încărcături, precum și pentru neutralizarea vehiculelor subacvatice ostile. De ce contează: protecția Odessei și a coridorului maritim depinde tot mai mult de drone Pentru Odesa, miza este direct operațională: dacă Ucraina reușește să împingă interceptarea amenințărilor „în larg”, poate reduce riscul asupra portului și asupra infrastructurii critice conectate la exporturi și aprovizionare. Materialul nu oferă un calendar de implementare și nici detalii despre tipurile de interceptoare sau despre integrarea lor cu apărarea antiaeriană existentă, dar indică direcția: o apărare stratificată în care dronele navale devin platforme de lansare pentru interceptare aeriană deasupra mării. [...]
NATO caută să reducă costul apărării aeriene împotriva dronelor , pe fondul creșterii incidentelor în Europa și al lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Euronews . Miza este una operațională și bugetară: Alianța încearcă să înlocuiască reacțiile scumpe, bazate pe avioane de luptă, cu soluții de interceptare mai rapide și mai ieftine. La reuniunea AIRCOM Industry Day, organizată la baza Ramstein din Germania, lideri militari și reprezentanți ai industriei de apărare au discutat dezvoltarea unor sisteme anti-drone mai eficiente și mai puțin costisitoare. Contextul este dat de incidente recente, precum prăbușirea unei drone în România, încălcarea spațiului aerian al Lituaniei sau suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul din München, episoade care au evidențiat presiunea tot mai mare asupra apărării aeriene NATO. De ce devine modelul actual prea scump În prezent, când o dronă pătrunde în spațiul aerian NATO, este activată operațiunea „Eastern Sentry ”, care presupune ridicarea de la sol a avioanelor de luptă pentru identificarea sau neutralizarea amenințării. Problema, arată materialul, este raportul cost-eficiență: unele drone pot costa sub 100.000 de euro, în timp ce o singură misiune de interceptare cu două avioane de luptă depășește 85.000 de euro, fără a include costul eventualelor rachete lansate. Locotenent-generalul Guillaume Thomas, comandant adjunct al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, a rezumat presiunea economică și industrială: „Războiul cu drone ne confruntă cu provocări colective. Trebuie să fim înaintea adversarului în ceea ce privește costurile, producția și inovația.” Lecțiile din Ucraina: volum, cost mic și detectare mai bună Experiența Ucrainei a fost un punct central al discuțiilor de la Ramstein. Potrivit experților citați, succesul împotriva dronelor depinde de sisteme ieftine, produse în număr mare, și de cooperare strânsă cu armata ucraineană. Ulrike Franke, expert în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe, punctează limitarea actuală a apărării aeriene: „Nu putem folosi echipamente extrem de scumpe pentru a doborî drone ieftine. Colaborarea cu Ucraina este o necesitate.” Din perspectiva operațională, una dintre cele mai mari dificultăți rămâne detectarea. Locotenentul Oleksandr Vorobiov, adjunct al apărării antiaeriene din cadrul Corpului 3 al Armatei Ucrainei, spune că radarele existente nu sunt adaptate pentru astfel de ținte: „Radarele pe care le folosim nu au fost proiectate pentru astfel de ținte și pierd frecvent contactul cu dronele. Din acest motiv, interceptoarele autonome nu pot funcționa complet fără intervenție umană.” Industria accelerează: rachete noi și interceptoare cu inteligență artificială Pe partea de soluții, companiile din apărare au prezentat tehnologii dedicate combaterii dronelor. Rheinmetall dezvoltă o nouă rachetă de interceptare pentru sistemul antiaerian Skyranger 30, destinat inclusiv brigăzii germane din Lituania; sistemul ar putea combate atât drone mari de tip Shahed, cât și drone comerciale mai mici. Compania franceză Alta Ares a prezentat interceptoare ghidate de inteligență artificială și a precizat că și-a dezvoltat tehnologia în colaborare cu unități ucrainene încă din primele luni ale războiului. Deși la eveniment au participat doar firme din state membre NATO, Ucraina a fost prezentă în aproape toate discuțiile, pe fondul unei cereri în creștere pentru tehnologii anti-drone și al nevoii de a adapta rapid apărarea aeriană la o amenințare ieftină, dar tot mai frecventă. [...]
