Știri
Știri din categoria Educație
„Năstrușnicie” înseamnă o ciudățenie concretă, cu efect în comportament, nu doar o idee „trăsnită”, potrivit definiției publicate de Dexonline la rubrica „Cuvântul zilei” din 7 iunie 2026.
În dicționar, „năstrușnicie” este substantiv feminin și desemnează „faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie”. Cu alte cuvinte, termenul acoperă atât gesturi, cât și decizii sau atitudini ieșite din tipar, cu accent pe caracterul lor neobișnuit.
Din punct de vedere al formării cuvântului, Dexonline indică derivarea din „năstrușnic” prin adăugarea sufixului „-ie”, mecanism frecvent în română pentru a transforma o însușire (adjectiv) într-o noțiune (substantiv) care numește manifestarea acelei însușiri.
În uz educațional, „năstrușnicie” poate fi util tocmai pentru precizia lui: nu descrie doar excentricitatea ca etichetă, ci „ciudățenia” ca fapt observabil – o nuanță care ajută la redactare și la înțelegerea textelor literare sau a comentariilor de limbă.
Recomandate
„Învălmășeală” descrie atât aglomerația dezordonată, cât și confuzia. În selecția „ Cuvântul zilei ” de sâmbătă, 30 mai 2026, Dexonline propune un termen util în educație și comunicare, pentru că acoperă, cu aceeași rădăcină, situații concrete (mulțimi, lucruri îngrămădite) și stări abstracte (zăpăceală, neorânduială). Potrivit definiției din dicționar, „învălmășeală” înseamnă, în primul rând, „îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe”, asociată cu „forfoteala unei mulțimi” și „neorânduială”. Prin extensie, termenul poate desemna „zgomot mare, zarvă”, iar în sens figurat se referă la „confuzie, zăpăceală”. Un al doilea sens indicat este cel de „luptă, încăierare”, sinonim cu „învălmășag”, ceea ce arată că termenul poate descrie nu doar dezordinea pasivă, ci și o situație tensionată, cu interacțiuni fizice. Cum se folosește corect, în contexte educaționale În practică, cuvântul e relevant pentru a diferenția între: dezordine și aglomerație (o mulțime care se îngrămădește, obiecte amestecate); zgomot și zarvă (o situație în care nivelul sonor devine dominant); confuzie (o „învălmășeală” de idei, informații sau mesaje); încăierare (când dezordinea escaladează într-un conflict). Din punct de vedere al formării, Dexonline notează că termenul provine din „învălmăși” + sufixul „-eală”, ceea ce îl plasează în familia de substantive care denumesc acțiuni sau stări. Într-un registru educațional, „învălmășeală” funcționează ca un instrument de precizie: poate descrie atât o situație observabilă (aglomerarea), cât și efectul ei asupra înțelegerii (confuzia), fără a recurge la formulări vagi. [...]
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze , sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online , în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică. DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic. Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu: când un elev repetă un gest sau o verificare „ca să se liniștească”, deși știe că nu e necesar; când o persoană descrie că „nu se poate opri”, iar oprirea ar crește anxietatea sau sentimentul de vinovăție. [...]
Definiția „disforiei” pune în prim-plan o problemă de sănătate cu efecte directe asupra funcționării la școală și la muncă , potrivit DEX Online , care descrie termenul ca o tulburare a dispoziției manifestată printr-o stare „(penibilă) de tristețe și frică”, uneori însoțită de iritabilitate extremă și agresivitate. În forma prezentată de dicționar, „disforie” este un termen medical (marcat „Med.”) și se referă la o modificare negativă a dispoziției, nu la o simplă „zi proastă”. În practică, o astfel de stare poate afecta concentrarea, relațiile cu colegii și capacitatea de a lua decizii, cu impact imediat asupra performanței în contexte educaționale și profesionale. „Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.” Ce înseamnă, pe scurt, pentru educație și mediul de lucru Din definiția DEX Online rezultă câteva elemente-cheie care contează în școli, universități și organizații: tristețe și frică : pot reduce participarea, inițiativa și disponibilitatea de a colabora; iritabilitate extremă : poate amplifica tensiunile în colective și poate duce la conflicte; agresivitate (uneori) : ridică probleme de siguranță și necesită intervenții adecvate, în limitele competențelor instituției. DEX Online notează și originea cuvântului: provine din franceză („dysphorie”). [...]
Joburile tehnice și de coordonare urcă salariile adolescenților spre 24 dolari/oră , potrivit unei analize prezentate de Economica , pe baza unui raport Resume Genius realizat cu date ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA (BLS). Concluzia relevantă pentru piața muncii este că diferențele de plată apar mai ales acolo unde există competențe specifice (mecanică) sau responsabilități de supervizare, nu doar în joburile „clasice” pentru elevi. Raportul, relatat de Mediafax, indică drept cel mai bine plătit rol pentru adolescenți poziția de mecanic și tehnician auto, cu un salariu mediu de 23,88 dolari pe oră (aprox. 110 lei), pentru care sunt estimați 44.000 de adolescenți angajați. Expertul în carieră Nathan Soto (Resume Genius), citat de CNBC , spune că pentru astfel de roluri sunt necesare abilități mecanice și cunoștințe de bază despre vehicule, iar cei care le au „pot câștiga bani frumoși”. Top 10 joburi bine plătite pentru adolescenți și câți lucrează în fiecare Pe baza analizei Resume Genius (date BLS), lista include salariul orar mediu și numărul estimat de adolescenți angajați: Mecanic și tehnician auto – 23,88 dolari/oră (aprox. 110 lei); 44.000 Bonă – 23,08 dolari/oră (aprox. 106 lei); N/A Supervizor comerț cu amănuntul – 22,75 dolari/oră (aprox. 105 lei); 37.000 Antrenor și cercetaș – 22,08 dolari/oră (aprox. 102 lei); 60.000 Supervizor servicii alimentare – 20,20 dolari/oră (aprox. 93 lei); 25.000 Meditator – 19,27 dolari/oră (aprox. 89 lei); 19.000 Recepționer – 18,72 dolari/oră (aprox. 86 lei); 188.000 Grădinar – 18,31 dolari/oră (aprox. 84 lei); 74.000 Chelner și chelneriță – 16,23 dolari/oră (aprox. 75 lei); 360.000 Îngrijitor copii – 15,41 dolari/oră (aprox. 71 lei); 101.000 De ce contează: salariu versus volum de angajare Deși mecanica auto și rolurile de supervizare sunt în vârful clasamentului salarial, cele mai răspândite joburi rămân în zona serviciilor. Chelnerii și chelnerițele sunt descriși drept cele mai populare locuri de muncă în rândul adolescenților, parțial din cauza „numărului mare de oportunități” și pentru că se potrivesc mai ușor cu programul școlar, potrivit lui Soto. În același timp, roluri precum antrenor sau meditator sunt considerate „ideale pentru studenți” fiind legate de școală; în cazul meditațiilor, avantajul vine din performanța academică și posibilitatea de a monetiza o competență într-o materie. Ce urmăresc angajatorii și ce riscuri apar pentru elevi Analiza mai notează că, deși majoritatea adolescenților tratează aceste roluri ca pe joburi „convenabile” pentru venit suplimentar, experiența de muncă poate conta ulterior la angajare (interviuri, relația cu un șef, disciplină). Pentru avansare, Soto indică nevoia de abilități de comunicare, fiabilitate, maturitate și adaptabilitate. La nivel practic, el recomandă verificarea cerințelor de calificare și certificare (de exemplu, pentru îngrijirea copiilor pot fi cerute certificări de prim ajutor și resuscitare cardiopulmonară) și evaluarea impactului asupra energiei și somnului, astfel încât munca part-time să rămână compatibilă cu școala. [...]
România este la un pas să bifeze jalonul PNRR de 4.500 de locuri noi în creșe , pe fondul accelerării inaugurărilor din programul guvernamental „Sfânta Ana”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că ținta ar urma să fie atinsă „în aproximativ o săptămână”, ceea ce contează direct pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută joi, la inaugurarea celei de-a 71-a creșe construite prin programul „Sfânta Ana”, în comuna Bălăușeri (județul Mureș). Cseke Attila a indicat și un calendar de inaugurări în zilele următoare (Agnita, Simeria și apoi în zona Moldovei) și a susținut că, dacă „ritmul de lucru și procedurile se respectă”, numărul creșelor finalizate ar urma să ajungă la 100 până la sfârșitul lunii august. Cum arată programul „Sfânta Ana” și ce se schimbă în operare Programul guvernamental „Sfânta Ana” prevede construirea a 247 de creșe la nivel național, dintre care 71 sunt deja finalizate, conform ministrului. În județul Mureș, patru creșe sunt deja gata (Târnăveni, Vânători, Fântânele și Bălăușeri), iar în total ar urma să fie construite 12, cu „cel puțin 670” de locuri noi. Un element cu impact operațional este modul de finanțare a funcționării: ministrul a precizat că, din 2022, „cheltuielile de funcționare sunt în sarcina Ministerului Educației”. Tot în acest context, el a arătat că Guvernul a aprobat „acum două săptămâni” cele 18 posturi necesare funcționării creșei inaugurate la Bălăușeri. Exemplu de investiție locală: creșa din Bălăușeri Primarul comunei Bălăușeri, Varga András Adorján, a declarat că noua creșă este prima unitate construită special pentru copiii de vârstă antepreșcolară din localitate și are o capacitate de 40 de locuri. Proiectul a avut o finanțare de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) prin Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții , iar clădirea include, între altele, săli de joacă, dormitoare, bucătărie, spălătorie, cabinete medicale și spații administrative, fiind realizată conform standardelor europene de eficiență energetică și siguranță. La inaugurare a participat și președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că programul pentru creșe este unul dintre proiectele de la care formațiunea „nu abdică”, inclusiv în perioade dificile bugetar. [...]
„ Anost ” înseamnă plicticos și fad , iar definirea nuanțelor acestui adjectiv poate ajuta elevii și profesorii să evite formulările plate în compuneri și prezentări, potrivit Dex Online , care a ales termenul drept „cuvântul zilei” pentru 5 iunie 2026. În dicționar, „anost, -ă” este explicat ca „plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform”, cu mențiunea că există și forma de acuzativ „anost”. Dex Online indică și originea: din neogreacă („ngr. ánostos”). Cum se folosește „anost” în contexte educaționale În practica școlară, adjectivul e util mai ales pentru evaluarea stilului și a expresivității. „Anost” descrie: un text fără relief (de exemplu, o compunere care repetă aceleași idei); o prezentare „uniformă”, fără exemple sau variație; o expunere „monotonă”, cu ritm și vocabular previzibile. Prin sinonimele din definiție („searbăd”, „fad”, „monoton”), termenul oferă și o „scară” de nuanțe care poate fi discutată la clasă, în funcție de context. De ce contează: vocabular mai precis, evaluări mai corecte Pentru elevi, diferența dintre „plicticos” și „anost” ține de precizie: al doilea e mai potrivit în registru formal (eseu, analiză literară, feedback la o lucrare). Pentru profesori, folosirea unui termen bine definit reduce ambiguitatea în aprecierea unei lucrări: nu e vorba doar că „nu place”, ci că este „fad” sau „uniform” ca structură și expresie. În pagina cuvântului zilei, Dex Online include și o notă separată despre faptul că nu oferă cuvântul zilei direct prin e-mail; această informație nu schimbă însă definiția sau utilizarea termenului „anost” în limba română. [...]
