Știri
Știri din categoria Educație
Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc pot primi bani pentru școli, potrivit News.ro. Anunțul a fost făcut de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, care spune că finanțările ar urma să vină din bugetul județului și să fie condiționate de o decizie formală a consiliului local.
Mecanismul propus vizează comunele și orașele care încă au astfel de activități pe raza localității, inclusiv cele cu peste 15.000 de locuitori. Simonis afirmă că administrațiile locale care adoptă în termen de 30 de zile o hotărâre de consiliu local pentru eliminarea sălilor de jocuri ar putea primi finanțări pentru investiții în educație.
„Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc, păcănelele, cum le cunoaştem, vor primi bani pentru şcoli.”
Banii ar putea fi utilizați pentru construirea de școli și grădinițe sau pentru modernizarea spațiilor de învățământ existente. În mesajul său, Simonis a prezentat măsura ca un instrument de stimulare financiară pentru primari și ca o reacție la efectele sociale ale jocurilor de noroc.
În context, Alfred Simonis amintește că, în mandatul anterior, a inițiat o lege care interzice sălile de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori și impune mutarea acestora la periferia orașelor. Legea are ca obiectiv reducerea dependenței și prevede sancțiuni penale pentru eliberarea de adeverințe false necesare funcționării acestor săli.
Recomandate
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări , potrivit HotNews.ro , care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație. Conform World Population Review , astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive. În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care: teste standardizate de inteligență; evaluări educaționale la matematică, științe și înțelegerea textelor; studii reprezentative realizate în rândul elevilor sau al adulților; indicatori de context, precum alfabetizarea, anii de învățământ obligatoriu, accesul la servicii medicale și nivelul de dezvoltare economică. Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat. Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice. [...]
Ministerul Educației începe plata diferențelor salariale restante către personalul din învățământul preuniversitar, potrivit Mediafax , care citează un anunț al instituției bazat pe un ordin emis în februarie 2026. Ministerul Educației și Cercetării precizează că plățile vizează diferențe salariale și dobânzi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, în cazuri în care salariile au fost tăiate, înghețate sau calculate neuniform, inclusiv prin neacordarea la timp a unor sporuri ori acordarea lor incorectă. Calendarul plăților și sumele deja achitate Instituția arată că, în februarie 2026, au fost achitate tranșele aferente anului de plată 2025, în valoare totală de aproximativ 244 de milioane de lei. Începând cu salariile aferente lunii martie, autoritățile au demarat plata tranșelor corespunzătoare anului 2026, proces care, potrivit ministerului, urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2026. Tranșa din iunie și mecanismul de eșalonare pe cinci ani Un reper important este luna iunie 2026, când profesorii ar urma să primească a cincea tranșă, reprezentând 35% din totalul diferențelor salariale stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 48/2022. Valoarea acestei plăți este estimată la circa 326 de milioane de lei. „Plățile sunt eșalonate pe cinci ani”, precizează Ministerul Educației și Cercetării, cu tranșe de 5% în primul an de la rămânerea definitivă a hotărârii, 10% în al doilea, 25% în al treilea, 25% în al patrulea și 35% în al cincilea. De ce contează: impact bugetar și cauzele litigiilor Mediafax notează că aceste plăți includ și dobânzile aferente întârzierilor, ceea ce înseamnă un efort bugetar mai mare pentru stat, pe lângă sumele principale stabilite de instanțe. În același timp, contextul acestor litigii este legat, în principal, de interpretări diferite ale legislației salarizării și de aplicarea neuniformă a grilelor, precum și de tăieri sau înghețări salariale din trecut, care au dus la procese și la decizii definitive în favoarea angajaților din educație. [...]
Târgul de carieră Angajatori de TOP are loc joi și vineri la Sala Palatului , potrivit AGERPRES , care citează organizatorii evenimentului din București. Conform acestora, la târg participă zeci de companii din domenii precum IT, inginerie, financiar-bancar, vânzări, customer support, construcții și retail, cu „mii de oportunități de carieră”. Organizatorii susțin că sectorul tehnologic generează peste 37% din joburile disponibile în cadrul evenimentului. Evenimentul reunește peste 400 de reprezentanți ai unor companii importante din România, indică organizatorii. Târgul este gândit ca un punct de întâlnire între angajatori și candidați, într-un context în care cererea de specialiști rămâne ridicată în special în zona tehnologică. În paralel cu zona de recrutare, sunt programate conferințele Inspiration 4U și I Love Tech, dedicate orientării în carieră și profesioniștilor din IT&C, mai notează organizatorii. Pentru candidați, miza este accesul direct la recrutori și la o ofertă concentrată de posturi din mai multe industrii; pentru companii, evenimentul funcționează ca un canal de atragere rapidă de talente, într-o piață a muncii competitivă, în special pe segmentul digital. [...]
Un elev din București câștigă ASUS Learn and Compete 2026 , după trei ani consecutivi pe podium Competiția regională organizată de ASUS a reunit 944 de participanți, iar finala desfășurată la sediul Microsoft România a adus în prim-plan elevi cu rezultate constante în domeniul TIC. Câștigătorul ediției din 2026 este Pop Rareș Gabriel , elev la Colegiul Economic „A. D. Xenopol” din București, care a obținut punctaj maxim în finală, răspunzând corect la toate cele 35 de întrebări. Performanța vine după clasări anterioare pe locurile doi și trei, în edițiile precedente. Premiul acordat a fost un laptop ASUS ExpertBook B5. Pe locul al doilea s-a clasat Lăzărescu Mihnea-Luca-Stelian , elev la Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”, cu 33 de răspunsuri corecte și 31.875 de puncte. Podiumul a fost completat de Cojocariu Laura Alexandra, elevă la Colegiul Național „Ion Creangă”, care a obținut 30.922 de puncte. Primele 10 locuri din clasamentul final: Pop Rareș Gabriel (Colegiul Economic „A. D. Xenopol”) – 33.432 puncte Lăzărescu Mihnea-Luca-Stelian (Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”) – 31.875 puncte Cojocariu Laura Alexandra (Colegiul Național „Ion Creangă”) – 30.922 puncte Mavrodin Ianis-Alin (Liceul Teoretic „C-tin Brâncoveanu”) – 30.198 puncte Georgescu Vlad-Gabriel (Colegiul Național „Aurel Vlaicu”) – 30.093 puncte Ciocîltan Aurelian (Colegiul Național „Ion Neculce”) – 29.887 puncte Cojocaru Bogdan-Gabriel (Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”) – 29.490 puncte Albu Matei Gabriel (Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja”) – 29.019 puncte Tincu Ianis-Andrei (Colegiul Național „Elena Cuza”) – 28.946 puncte Țigănescu Matei Ioan (Liceul Teoretic „Benjamin Franklin”) – 28.741 puncte Competiția a avut două etape online și o finală fizică, unde 34 de elevi au concurat pe baza unui sistem de punctaj care a ținut cont atât de corectitudinea, cât și de rapiditatea răspunsurilor. Evenimentul s-a desfășurat pe laptopuri puse la dispoziție de organizatori, iar profesorii coordonatori au fost, la rândul lor, premiați. Distribuția finaliștilor pe licee: Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia” – 9 finaliști Colegiul Național „Elena Cuza” – 3 finaliști Liceul Teoretic „Ștefan Odobleja” – 3 finaliști Colegiul Național „Aurel Vlaicu” – 2 finaliști Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – 2 finaliști Colegiul Național „Ion Neculce” – 2 finaliști Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” – 2 finaliști Liceul Teoretic „C-tin Brâncoveanu” – 2 finaliști Colegiul Economic „A. D. Xenopol” – 1 finalist Colegiul Național „Ion Creangă” – 1 finalist Colegiul Național „Iulia Hașdeu” – 1 finalist Colegiul Național „Sfântul Sava” – 1 finalist Colegiul Național „Victor Babeș” – 1 finalist Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” – 1 finalist Colegiul Tehnic „Petru Maior” – 1 finalist Liceul Teoretic „Benjamin Franklin” – 1 finalist Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” – 1 finalist În total, ediția din 2026 a adunat participanți din 60 de instituții de învățământ și mai multe județe, competiția fiind inclusă în calendarul proiectelor educaționale extrașcolare. [...]
La Washington D.C. a început summitul inaugural pentru educația digitală a copiilor , organizat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, potrivit TVR Info . La reuniune participă și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care a susținut un discurs. „Misiunea coaliției noastre este de a îi împuternici pe copii, prin oferirea unui acces mai bun la tehnologie și educație. Este un moment istoric.” În debutul evenimentului, Melania Trump le-a mulțumit țărilor participante, enumerând inclusiv România. TVR Info notează că este primul summit de acest tip organizat de Melania Trump, la care au răspuns prezent parteneri sau partenere ale șefilor de stat din zeci de țări, alături de delegațiile și experții lor, precum și conducerile unor companii IT americane. Administrația Prezidențială a anunțat că delegația României a participat la Washington D.C. în perioada 24–25 martie 2026, la invitația adresată Mirabelei Grădinaru, în cadrul unui demers internațional la care au fost invitate și alte Prime Doamne. Delegația României este formată din: Vlad Ionescu, consilier de stat pentru politică externă Diana Punga, consilier de stat pentru relația cu societatea civilă Mirabela Grădinaru Potrivit informării citate, summitul promovează cooperarea internațională pentru creșterea bunăstării copiilor prin educație, inovație și tehnologie. Inițiativa vizează accesul la instrumente moderne, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială (IA), pentru sprijinirea elevilor, profesorilor și părinților, precum și consolidarea siguranței în mediul online. Agenda include o sesiune de lucru la Departamentul de Stat al SUA (24 martie) și o reuniune la nivel înalt la Casa Albă (25 martie), axate pe educație digitală, utilizarea tehnologiei și protecția copiilor în mediul online. În marja vizitei, delegația României ar urma să aibă o întâlnire cu Lisa Choate, președintele American Councils for International Education, și să participe la o masă rotundă cu medici români din SUA specializați în problematica adicției, precum și la o vizită la The Thrive Center for Children, Families, and Communities de la Georgetown University, unde este programată o întâlnire cu directorul Matthew Biel, MD, și echipa sa. [...]
Premierul Ilie Bolojan a criticat sporul de doctorat și a susținut că „nu de diplome ducem lipsă” , potrivit HotNews.ro , după ce profesorul universitar Cristian Preda și-a rupt în direct la TV diploma de doctor, ca protest față de reducerea indemnizației acordate bugetarilor cu acest titlu. Declarațiile premierului au fost făcute marți seară, 24 februarie 2026, la Palatul Victoria, într-o conferință de presă organizată după adoptarea a două ordonanțe de urgență: una privind reforma administrației publice locale și centrale și alta cu măsuri de relansare economică. În acest context, Bolojan a vorbit și despre reducerile de cheltuieli din zona universităților, care ar urma să fie aplicate din toamnă. „Este o practică pe care nu o veți găsi în vestul Europei. Dacă ar fi să fim corecți și cinstiți, nu de diplome ducem lipsă, ci de mai multă competență, dedicare, determinare. Ești deja remunerat în funcție de gradul universitar, care include și diploma de doctorat”, a comentat premierul în conferința de presă de marți seară. Reacția vine după un gest de protest al lui Cristian Preda , fost decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, care și-a rupt la Digi24 diploma de doctor obținută în Franța. Preda a criticat decizia Guvernului de a reduce „cu aproape jumătate” sporul acordat bugetarilor care au titlul de doctor și activează în domeniul în care și-au susținut doctoratul, afirmând că doctoratul ajunge să fie tratat ca „o povară”. În pachetul de reformă a administrației, Guvernul prevede că personalul cu titlul științific de doctor va beneficia de o indemnizație de 500 lei brut lunar, acordată doar dacă activitatea este desfășurată în domeniul titlului și dacă există în fișa postului atribuții „obiective și cuantificabile”, pentru verificarea lunară a valorificării suplimentare a activității. În prezent, sporul de doctorat este echivalentul a jumătate din salariul minim brut, dar a fost plafonat la nivelul anului 2018, respectiv 950 de lei brut. [...]
