Știri
Știri din categoria Educație
România rămâne în coada clasamentului la finanțarea educației per elev, un decalaj care se traduce în presiune pe infrastructura școlară și pe resursele disponibile în școli, potrivit unei analize publicate de Economedia, pe baza datelor OCDE (Education at a Glance 2025) prelucrate de Visual Capitalist.
În timp ce statele din Europa de Vest și America de Nord alocă, în general, între 18.000 și 21.000 de dolari (aprox. 82.800–96.600 lei) pe elev anual, România se află în partea inferioară a clasamentului, cu un nivel „semnificativ mai mic” decât media OCDE, indicată la aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) pe elev.
Diferența față de țările din vârful clasamentului este „de mai multe ori mai mare”, iar analiza leagă acest ecart de investițiile în educație, infrastructura școlară și resursele pentru elevi. În practică, astfel de diferențe tind să se reflecte în calitatea clădirilor, dotări, acces la tehnologie și condițiile de predare.
Luxemburg este liderul global, cu peste 31.000 de dolari (aprox. 142.600 lei) per elev anual, urmat de Norvegia, Austria și Statele Unite, fiecare cu peste 19.000–22.000 de dolari (aprox. 87.400–101.200 lei) per elev.
În Europa de Est și în economiile emergente, mai multe țări sunt la coada clasamentului, cu investiții mult sub media OCDE. În același grup regional, Polonia și Ungaria sunt menționate în jurul valorilor de 10.000–11.000 de dolari (aprox. 46.000–50.600 lei) per elev.
În afara Europei, Mexic, Turcia și Africa de Sud investesc aproximativ 4.000–5.000 de dolari (aprox. 18.400–23.000 lei) per elev, iar Peru este indicat la aproximativ 2.600 de dolari (aprox. 12.000 lei).
Datele OCDE citate în analiză sugerează că nivelul investițiilor în educație diferă în funcție de resursele economice și de prioritățile fiecărui stat. În acest context, poziționarea României indică un risc structural: un sistem subfinanțat are mai puțin spațiu pentru modernizare și pentru reducerea diferențelor de calitate, ceea ce poate afecta pe termen lung competențele forței de muncă și productivitatea.
Recomandate
În educație, „ ipotetic ” e un semnal de rigoare: separă presupunerile de fapte. Dexonline propune pe 11 iunie 2026 cuvântul „ipotetic”, definit ca „bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur”, cu etimologie din francezul „hypothétique”. În practică, termenul contează în școală și universitate pentru că obligă la precizie: o afirmație „ipotetică” nu este verificată, ci formulată ca posibilă, în baza unei ipoteze. În evaluări, proiecte sau lucrări, diferența dintre „ipotetic” și „demonstrat” poate schimba atât concluziile, cât și modul în care sunt notate argumentele. Ce înseamnă „ipotetic” (și cum se folosește corect) Dexonline indică trei nuanțe apropiate: „bazat pe o ipoteză” (pleacă de la o presupunere de lucru); „prezumtiv, presupus” (acceptat provizoriu, fără confirmare); „nesigur” (nu are certitudine). În limbajul educațional, „ipotetic” e util mai ales când elevul sau studentul: formulează un scenariu de tip „dacă… atunci…”; propune o explicație posibilă, dar încă netestată; delimitează explicit ce știe din date și ce deduce. Exemple în context educațional Într-un eseu: „Ipoteza mea este că…; rezultatul rămâne ipotetic până la verificare.” Într-un proiect: „Modelul descrie un caz ipotetic, nu o situație observată.” La științe: „Explicația este ipotetică în lipsa măsurătorilor.” În toate aceste situații, cuvântul funcționează ca o etichetă de „provizoriu”: ajută cititorul (profesor, evaluator, coleg) să înțeleagă nivelul de certitudine al ideii. De ce contează pentru elevi și profesori Folosirea corectă a termenului reduce confuziile dintre opinie, presupunere și concluzie susținută de dovezi. În plus, îi încurajează pe elevi să-și construiască argumentele în pași: ipoteză → testare → concluzie, în loc să prezinte presupunerile ca fapte. [...]
Femeile reprezintă 57% din angajații din tehnologie și cercetare din România , un nivel peste media Uniunii Europene, iar această structură a forței de muncă poate atenua deficitul de specialiști din domeniile tehnice, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . În total, aproape două milioane de angajați lucrează în România în domenii tehnice sau de cercetare, iar 1.150.000 dintre ei sunt femei. Procentul de 57% este „puțin peste” media europeană de 53%, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa la ponderea femeilor în aceste ocupații, conform aceleiași surse. Unde sunt cele mai multe joburi tehnice ocupate de femei Distribuția regională este relativ echilibrată, însă cele mai multe femei care ocupă posturi tehnice sunt în sudul țării și în București-Ilfov. La polul opus, cele mai puține sunt în vest și sud-vest, potrivit datelor citate. Ce se schimbă în educație și pe piața muncii Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, spune că a crescut „sensibil” numărul fetelor în inginerie mecanică și construcții, iar în zona de automatică și calculatoare și în electronică creșterea este și mai vizibilă. La nivel european, numărul femeilor care aleg profesii tehnice a crescut cu aproape o treime în ultimii 10 ani, iar România este „în top”, mai notează Digi24 . Persistă diferențe între „administrație tehnică” și industrie Deși ponderea femeilor este ridicată în ansamblu, sociologul Ștefan Cojocaru atrage atenția că distribuția pe tipuri de activități rămâne inegală: „Avem o administrație tehnică feminizată, dar muncile hard, cele de industrie, de inginerie, sunt în continuare masculinizate.” În paralel, femeile care lucrează în domeniu spun că nu au scăpat complet de prejudecăți, iar stereotipul că ar fi „un domeniu al bărbaților” le poate pune presiune să „dovedească mai mult”, potrivit mărturiilor din material. În Europa, Letonia, Ungaria și Estonia sunt menționate ca state cu cele mai multe femei angajate în domenii tehnice, depășind 60% în anumite regiuni. [...]
„Năstrușnicie” înseamnă o ciudățenie concretă, cu efect în comportament , nu doar o idee „trăsnită”, potrivit definiției publicate de Dexonline la rubrica „ Cuvântul zilei ” din 7 iunie 2026. În dicționar, „năstrușnicie” este substantiv feminin și desemnează „faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie”. Cu alte cuvinte, termenul acoperă atât gesturi, cât și decizii sau atitudini ieșite din tipar, cu accent pe caracterul lor neobișnuit. Din punct de vedere al formării cuvântului, Dexonline indică derivarea din „năstrușnic” prin adăugarea sufixului „-ie”, mecanism frecvent în română pentru a transforma o însușire (adjectiv) într-o noțiune (substantiv) care numește manifestarea acelei însușiri. În uz educațional, „năstrușnicie” poate fi util tocmai pentru precizia lui: nu descrie doar excentricitatea ca etichetă, ci „ciudățenia” ca fapt observabil – o nuanță care ajută la redactare și la înțelegerea textelor literare sau a comentariilor de limbă. [...]
Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]
„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații. [...]
Universitatea Politehnica din București își propune să ajungă la vânzarea de drone și tehnologii asociate , mizând pe cercetare aplicată și pe investiții private în laboratoare, potrivit G4Media . Rectorul Mihnea Costoiu a declarat, la deschiderea unui nou laborator dedicat vehiculelor fără pilot, că instituția se așteaptă „nu peste mult timp” să vândă drone, în zona de sisteme „dual-use” (cu utilizare atât militară, cât și civilă). Costoiu a spus că o parte importantă din activitățile universității în acest domeniu sunt în „zona protejată” și nu pot fi făcute publice, însă a indicat că proiectele vizează atât designul, cât și producția de componente. Accentul ar fi pe „componentele și senzoristica de pe drone”, nu pe drona ca produs final, pe care rectorul o consideră pe cale să devină „banală”. „Vorbim atât despre designul, cât și despre producția de drone, dar nu drona în sine este importantă (...), ci componentele și senzoristica de pe drone.” Ce tehnologii spune universitatea că dezvoltă Rectorul a enumerat mai multe direcții de lucru realizate împreună cu parteneri, de la detecție la contramăsuri, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale (IA): elemente de detecție și analize acustice; sisteme de detecție și clasificare bazate pe inteligență artificială; identificarea, clasificarea și analiza „inteligentă” a amenințărilor; sisteme de bruiaj și contramăsuri antidronă, inclusiv folosind dronele. Pe lângă dezvoltare, universitatea vizează și zona de pregătire a operatorilor, inclusiv pentru utilizări civile, nu doar pentru apărare. Laborator nou, parteneriat cu o companie privată de apărare În cadrul Politehnicii din București a fost lansat joi BlueSpace Drones Engineering Lab, în parteneriat cu BlueSpace Technology , companie privată românească din industria de apărare. Laboratorul este dedicat cercetării aplicate și dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și sisteme antidronă. La eveniment, CEO-ul și fondatorul companiei, Constantin Pintilie, a declarat că este „o întoarcere acasă”, fiind absolvent de Electronică la Politehnică. Investiții private și extinderea infrastructurii de cercetare Costoiu a afirmat că acesta este al 12-lea laborator nou lansat de universitate în acest an, după ce anul trecut ar fi fost lansate 34, iar numărul total ar fi ajuns la „sute”. Tot el a spus că, anul trecut, companiile private au investit direct 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) în astfel de spații din cadrul Universității Politehnice. Rectorul a mai susținut că universitatea livrează deja pentru spațiul NATO produse și servicii în domeniul dronelor, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. [...]
