Știri
Știri din categoria Educație
România rămâne în coada clasamentului la finanțarea educației per elev, un decalaj care se traduce în presiune pe infrastructura școlară și pe resursele disponibile în școli, potrivit unei analize publicate de Economedia, pe baza datelor OCDE (Education at a Glance 2025) prelucrate de Visual Capitalist.
În timp ce statele din Europa de Vest și America de Nord alocă, în general, între 18.000 și 21.000 de dolari (aprox. 82.800–96.600 lei) pe elev anual, România se află în partea inferioară a clasamentului, cu un nivel „semnificativ mai mic” decât media OCDE, indicată la aproximativ 15.000 de dolari (aprox. 69.000 lei) pe elev.
Diferența față de țările din vârful clasamentului este „de mai multe ori mai mare”, iar analiza leagă acest ecart de investițiile în educație, infrastructura școlară și resursele pentru elevi. În practică, astfel de diferențe tind să se reflecte în calitatea clădirilor, dotări, acces la tehnologie și condițiile de predare.
Luxemburg este liderul global, cu peste 31.000 de dolari (aprox. 142.600 lei) per elev anual, urmat de Norvegia, Austria și Statele Unite, fiecare cu peste 19.000–22.000 de dolari (aprox. 87.400–101.200 lei) per elev.
În Europa de Est și în economiile emergente, mai multe țări sunt la coada clasamentului, cu investiții mult sub media OCDE. În același grup regional, Polonia și Ungaria sunt menționate în jurul valorilor de 10.000–11.000 de dolari (aprox. 46.000–50.600 lei) per elev.
În afara Europei, Mexic, Turcia și Africa de Sud investesc aproximativ 4.000–5.000 de dolari (aprox. 18.400–23.000 lei) per elev, iar Peru este indicat la aproximativ 2.600 de dolari (aprox. 12.000 lei).
Datele OCDE citate în analiză sugerează că nivelul investițiilor în educație diferă în funcție de resursele economice și de prioritățile fiecărui stat. În acest context, poziționarea României indică un risc structural: un sistem subfinanțat are mai puțin spațiu pentru modernizare și pentru reducerea diferențelor de calitate, ceea ce poate afecta pe termen lung competențele forței de muncă și productivitatea.
Recomandate
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări , potrivit HotNews.ro , care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație. Conform World Population Review , astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive. În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care: teste standardizate de inteligență; evaluări educaționale la matematică, științe și înțelegerea textelor; studii reprezentative realizate în rândul elevilor sau al adulților; indicatori de context, precum alfabetizarea, anii de învățământ obligatoriu, accesul la servicii medicale și nivelul de dezvoltare economică. Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat. Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice. [...]
Minivacanța de 1 Mai 2026 înseamnă trei zile libere consecutive pentru angajați, dar doar o zi liberă pentru elevi , o diferență care contează direct în organizarea activității în companii și a programului școlar, potrivit Digi24 . În 2026, Ziua Muncii cade vineri, 1 mai, ceea ce creează automat un weekend prelungit pentru salariați: vineri (zi liberă legală), sâmbătă și duminică. Pentru elevi, însă, 1 Mai nu generează o vacanță, fiind în interiorul ultimului modul de învățare: au liber doar vineri, iar cursurile se reiau luni, 4 mai. Ce înseamnă 1 Mai pentru angajați și pentru școli Pentru angajați, 1 Mai este zi nelucrătoare stabilită prin Codul Muncii , cu excepția sectoarelor în care activitatea nu poate fi întreruptă. În acest context, 2026 aduce o minivacanță de trei zile, prin alipirea zilei de vineri la weekend. Pentru elevi, efectul este limitat la o singură zi liberă, fără „punte” sau vacanță, deoarece ziua de 1 Mai se află în perioada de cursuri. Context: câte zile libere sunt în 2026 și care e următoarea minivacanță Digi24 notează că angajații din România beneficiază de 17 zile libere în 2026, dintre care 12 cad în timpul săptămânii, ceea ce crește numărul de oportunități pentru minivacanțe. Următoarea minivacanță menționată în calendar este la începutul lui iunie: 1 iunie (Ziua Copilului) se suprapune cu Lunea Rusaliilor, oferind, împreună cu weekendul, trei zile libere consecutive. În schimb, 15 august (Adormirea Maicii Domnului) cade sâmbătă, astfel că pentru majoritatea angajaților nu aduce timp liber suplimentar față de repausul săptămânal. [...]
Performanța României la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete se sprijină pe ani de pregătire intensă și pe nevoia de „condiții speciale” în școli pentru elevii de top , arată Adevărul , într-un material despre cele patru adolescente care au adus țării cel mai bun rezultat din istoria participării la concurs. România a devenit „campioana Europei” la această competiție, iar la nivel mondial s-a clasat pe locul doi, în condițiile în care sunt invitate și țări din afara continentului. Lotul a fost format din Mălina-Carla Pavel, Aida Mitroi, Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe, iar rezultatul este prezentat drept cel mai bun obținut până acum de România la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete. Ce înseamnă, concret, performanța: punctaje și medalii Cea mai mare performanță individuală a fost a Mălinei-Carla Pavel (17 ani), elevă la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești, care a obținut 30 de puncte, cel mai mare punctaj dintre participantele din țările oficiale ale competiției, potrivit articolului. Din echipa României: Mălina-Carla Pavel a obținut un punctaj de 30 de puncte (menționat ca cel mai mare dintre participantele din țările oficiale); Carina Maria Viespescu a fost medaliată cu aur; Aida Mitroi a fost medaliată cu aur; Ioana Stroe a obținut medalia de bronz. Publicația trimite și la un articol separat despre „rezultatele lor excepționale”, cu detalii suplimentare despre clasament și medalii: Adevărul . „Sute de ore sau chiar de mii”: cum se construiește un rezultat de vârf Profesorul Flavian Georgescu, care le-a pregătit pe Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe, descrie efortul ca fiind de durată și cu volum mare de muncă, inclusiv lucru individual acasă, pe lângă pregătirea organizată. „Vorbim de sute de ore de pregătire sau chiar de mii. 10-12 ore de pregătire pe săptămână la Matematică. Vorbim despre zile și nopți de lucru ale acestor eleve.” Același profesor spune că pregătirea pentru astfel de competiții începe cu ani înainte și că selecția în lot este dificilă, cu „baraje” și concurență ridicată, subiectele fiind aceleași indiferent de clasa elevului. De ce contează pentru școli: cererea de „condiții speciale” pentru olimpici Dincolo de povestea de succes, materialul pune accent pe o problemă operațională: compatibilitatea dintre programul școlar obișnuit și pregătirea de performanță. Profesorul Flavian Georgescu susține că elevii olimpici au nevoie de condiții adaptate, inclusiv la școală, pentru a putea susține simultan cursurile, temele și pregătirea de nivel înalt. „Copiii olimpici au nevoie de niște condiții speciale, inclusiv la școală. În momentul în care zilnic tu ai de mers șase-șapte ore la cursuri, ai de rezolvat acasă poate trei-patru ore de teme, ești efectiv epuizat.” În aceeași logică, profesorul vorbește și despre „investiții din multe puncte de vedere” asumate de părinți și despre costul personal al performanței, elevii renunțând la o parte din „copilărie și din bucuriile adolescenței” pentru rezultate. Cum funcționează competiția și de ce e atât de greu Olimpiada are două zile consecutive de concurs, cu câte trei subiecte pe zi (șase probleme în total). Fiecare problemă este notată de la 0 la 7, iar punctajul maxim posibil este 42, explică profesorul citat. Subiectele acoperă algebră, geometrie, teoria numerelor și combinatorică, iar unele probleme sunt descrise ca fiind, de regulă, aproape imposibil de rezolvat pentru majoritatea concurentelor. Clasamentul pe țări se face prin însumarea punctajelor concurentelor din aceeași țară. Componenta psihologică: eșecuri, presiune și revenire Profesorul insistă și pe pregătirea psihologică, pe ideea că rezultatele mari apar adesea după perioade de dezamăgiri și că rolul profesorilor și al părinților este să ajute elevii să gestioneze presiunea și episoadele de neîncredere. Materialul mai trimite la un articol despre participarea elevilor la olimpiade în lipsa unor burse lunare de performanță, cu accent pe controlul emoțiilor: Adevărul . [...]
România a ieșit pe primul loc în Europa la EGMO 2026 , un rezultat care pune din nou în discuție capacitatea sistemului de a transforma performanța de vârf în masă critică de competențe, cu efecte directe pe termen lung asupra pieței muncii în domenii tehnice. Potrivit Digi24 , România s-a clasat și pe locul 2 în clasamentul pe țări, după China, care a participat cu statut de invitat. Competiția – Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete (EGMO) – a reunit 247 de concurente din 66 de țări și s-a desfășurat la Bordeaux, în Franța, în perioada 9–15 aprilie, conform informațiilor transmise de Ministerul Educației și Cercetării . Rezultatele lotului României România a obținut patru medalii, astfel: Mălina-Carla Pavel (Colegiul Național „Alexandru Odobescu” Pitești) – medalie de aur; a avut „cel mai mare scor dintre participantele din țările oficiale”; Aida Mitroi (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Carina Maria Viespescu (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de aur; Ioana Stroe (Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – medalie de bronz. Ce spune Ministerul despre organizare și costuri Ministerul Educației și Cercetării a precizat că sprijină participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale prin acoperirea taxelor de participare și a costurilor de deplasare, precum și a diurnei pentru zilele de ședere, și prin organizarea etapelor care preced competițiile internaționale (locale, județene/municipale și naționale). Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein (lector la Universitatea Politehnica din Timișoara) și Anca Băltărigă (profesor la Liceul Internațional de Informatică din București), iar coordonarea științifică a fost asigurată de Societatea de Științe Matematice din România . Organizarea din partea ministerului a fost realizată de inspectorul MEC Naghi Elisabeta Ana. În mesajul citat, ministerul a mai arătat că această olimpiadă „deschide seria celor patru olimpiade internaționale de matematică la care participă România în anul școlar 2025-2026”. [...]
Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc pot primi bani pentru școli , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, care spune că finanțările ar urma să vină din bugetul județului și să fie condiționate de o decizie formală a consiliului local. Mecanismul propus vizează comunele și orașele care încă au astfel de activități pe raza localității, inclusiv cele cu peste 15.000 de locuitori. Simonis afirmă că administrațiile locale care adoptă în termen de 30 de zile o hotărâre de consiliu local pentru eliminarea sălilor de jocuri ar putea primi finanțări pentru investiții în educație. „Primăriile care închid sălile de jocuri de noroc, păcănelele, cum le cunoaştem, vor primi bani pentru şcoli.” Banii ar putea fi utilizați pentru construirea de școli și grădinițe sau pentru modernizarea spațiilor de învățământ existente. În mesajul său, Simonis a prezentat măsura ca un instrument de stimulare financiară pentru primari și ca o reacție la efectele sociale ale jocurilor de noroc. În context, Alfred Simonis amintește că, în mandatul anterior, a inițiat o lege care interzice sălile de jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori și impune mutarea acestora la periferia orașelor. Legea are ca obiectiv reducerea dependenței și prevede sancțiuni penale pentru eliberarea de adeverințe false necesare funcționării acestor săli. [...]
Peste 1.200 de elevi au intrat în programul Solve for Tomorrow , iar 152 de proiecte au vizat direct protecția mediului , un indiciu că sustenabilitatea începe să se traducă în soluții tehnice încă din școală, potrivit Samsung News . La ediția recentă a competiției organizate de Samsung în România au fost înscrise 419 proiecte, dintre care o treime au avut ca temă mediul. În termeni operaționali, programul funcționează ca un „laborator” de proiecte: elevii primesc mentorat, resurse și etape de lucru care îi trec prin analiză, validare și rafinare, apropiind procesul de modul în care se construiesc inițiativele în mediul real. Samsung arată că reprezentanți ai companiei au fost implicați pe parcursul competiției în calitate de inițiatori și organizatori, susținând dezvoltarea ideilor. Ce arată cifrele despre direcția proiectelor Datele din ediția menționată indică o orientare consistentă către teme de mediu: 1.200+ elevi participanți în România; 419 proiecte înscrise; 152 proiecte cu temă de protecția mediului. Publicația le interpretează ca semnal al interesului generațiilor tinere pentru sustenabilitate și al utilizării tehnologiei ca instrument de aplicare a ideilor în practică. Exemplu de soluție: robot subacvatic pentru monitorizarea apelor Un proiect evidențiat este cel al echipei WaveMotion, clasată pe locul al treilea. Elevi de clasa a X-a de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Colegiul Național „I.L. Caragiale”, coordonați de un profesor de la „Mihai Viteazul”, au propus conceptul unui robot subacvatic modular inteligent. Conform descrierii, robotul ar putea: analiza compoziția chimică a apei; cartografia zone subacvatice; explora adâncimi greu accesibile oamenilor. Miza practică, așa cum este prezentată, ține de cercetare, protecția mediului și intervenții în zone afectate, pe fondul problemelor de poluare a apelor și degradare a ecosistemelor marine. De ce contează pentru educație și piața de competențe Mesajul central al materialului este că investiția în educație, prin programe de tip competiție cu mentorat și resurse, poate accelera formarea de competențe aplicate și orientarea către soluții cu impact. În contextul Zilei Planetei, Samsung News plasează aceste proiecte ca indicator al felului în care elevii își asumă teme de interes public și încearcă să le abordeze tehnologic, cu accent pe utilizarea responsabilă a tehnologiei. [...]
