Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google împinge Gemini spre utilizare practică în educație, transformând fotografii cu notițe scrise de mână în ghiduri de învățare structurate, o funcție care poate reduce timpul de sinteză pentru elevi și studenți și mută aplicația mai aproape de un instrument operațional de lucru, nu doar de conversație, potrivit Google Blog.
Materialul descrie un flux simplu: utilizatorul fotografiază fiecare pagină de notițe, încarcă imaginile în Gemini și folosește un îndemn (prompt) de tipul „Creează un ghid de studiu pe baza materialelor mele de curs pentru examene”. Dacă utilizatorul stăpânește deja partea introductivă, poate cere explicit să fie sărite noțiunile de bază și să se intre direct în subiecte mai complexe.
Din perspectiva utilizării, Google indică faptul că Gemini poate „distila” notițele în:
Mesajul central este trecerea de la acumularea de pagini și informație greu de gestionat, la un rezumat structurat generat din conținutul propriu al utilizatorului. Pentru zona educațională, asta înseamnă că munca de „curățare” și reorganizare a notițelor poate fi parțial automatizată, iar interacțiunea cu aplicația se mută spre sarcini concrete (sinteză, structurare, recapitulare), nu doar întrebări punctuale.
Google nu oferă în material detalii despre disponibilitate pe piețe, limitări tehnice, costuri sau condiții de acces, astfel că impactul exact (cât de larg poate fi folosit și în ce scenarii) rămâne neprecizat în sursa citată.
Recomandate
Google mută Google Maps de la „hartă” la asistent , prin funcții de inteligență artificială care schimbă modul în care utilizatorii caută locuri, aleg rute și se orientează la destinație, potrivit Focus . Noile capabilități, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, cu lansare inițială în SUA și India, iar extinderea către alte țări este anunțată „în lunile următoare”, fără un calendar pentru Germania. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Cea mai vizibilă schimbare este „Ask Maps”, o funcție de căutare dialogată în Google Maps: în loc de cuvinte-cheie, utilizatorii pot pune întrebări în limbaj natural, de tipul „unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și liniște?” sau „ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Sistemul combină informații precum recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare pentru a genera o hartă personalizată cu recomandări. Google indică, conform materialului, o bază de „peste 300 de milioane” de locuri și „peste 500 de milioane” de utilizatori care contribuie cu recenzii sau fotografii — volum de date care susține trecerea de la căutare clasică la recomandări contextualizate. Miza operațională pentru utilizator este reducerea „fricțiunii” în planificarea spontană (de la city break-uri la navetă), prin mai puține aplicații și mai puține căutări separate. Navigație „imersivă” și orientare pe ultimii metri A doua noutate majoră este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o vizualizare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, cu scopul de a face mai ușor de anticipat situațiile complicate (ieșiri, schimbări de bandă, noduri rutiere). În această zonă, Focus enumeră mai multe elemente noi, cu impact direct în utilizare: clădiri „transparente” pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbări de bandă; indicații vocale mai naturale; alerte despre lucrări și accidente în timp real; ajutor pentru parcare, intrări în clădiri și identificarea „părții corecte” a străzii la sosire. Google susține că redarea se bazează pe analiză cu inteligență artificială a imaginilor Street View, a fotografiilor aeriene și a datelor de trafic, pentru o reprezentare mai realistă a mediului. Cameră + realitate augmentată: „Live View” și integrarea cu Lens Google Maps extinde și căutarea „vizuală” prin „Live View”, care folosește camera telefonului și realitatea augmentată (suprapunerea de informații peste imaginea reală). Utilizatorii pot îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația afișează în cadru informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu program, evaluări și indicații. Separat, Focus notează o integrare mai strânsă între Google Lens și Maps, cu aceeași direcție: transformarea aplicației într-un asistent „în timp real”, care recunoaște ce vede utilizatorul și întoarce rapid context util. Când ajung funcțiile în Europa și ce limitări sunt posibile Implementarea este deja în curs în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, însă Google nu oferă un termen pentru Germania (și, implicit, nici pentru restul Europei în materialul citat). Suportul vizează Android și iPhone, plus Android Auto, Apple CarPlay și mașini cu sistem Google integrat. O posibilă limitare ține de hardware: unele funcții, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi experiența poate fi restrânsă. Pentru utilizatori, schimbarea relevantă este că Google Maps nu mai rămâne doar o aplicație de rute, ci încearcă să preia rolul de „copilot” digital — de la alegerea destinației până la orientarea la intrare și parcare. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
Google pregătește o nouă categorie de laptopuri, Googlebook , construită în jurul Gemini și a integrării cu Android , cu funcții care mută asistența AI direct în interfața de lucru și promit o tranziție mai rapidă între aplicațiile de pe telefon și cele de pe laptop, potrivit Google Blog . Dispozitivele ar urma să ajungă pe piață „în această toamnă”, iar compania indică parteneriate hardware cu producători consacrați. Unghiul principal al anunțului este unul operațional: Google încearcă să redefinească modul în care utilizatorii lucrează pe laptop, tratând „inteligența” (Gemini) ca element central al experienței, nu ca funcție adăugată ulterior. În același timp, Google poziționează Googlebook ca un produs care combină elemente din Android (aplicații și „tech stack”, adică baza tehnologică) și ChromeOS (browserul Chrome), pentru a accelera ritmul de inovare și a consolida ecosistemul multi-dispozitiv. Ce se schimbă în utilizare: AI la nivel de cursor și „widgeturi” generate prin comenzi Google descrie două funcții-cheie care ar urma să diferențieze Googlebook: Magic Pointer : o funcție construită împreună cu echipa Google DeepMind, care folosește Gemini pentru a oferi sugestii contextuale „la cursor”. Exemplele din material includ setarea rapidă a unei întâlniri când utilizatorul indică o dată într-un e-mail sau combinarea a două imagini pentru a vizualiza un rezultat (de pildă, o canapea într-un living). Create your Widget : posibilitatea de a crea „widgeturi” (panouri/mini-aplicații pe desktop) printr-un prompt, astfel încât Gemini să organizeze informații într-un tablou de bord personalizat. Google menționează că Gemini poate căuta pe internet sau se poate conecta la aplicații Google precum Gmail și Calendar pentru a agrega date (exemplul folosit: organizarea unei reuniuni de familie, cu zboruri, hotel, rezervări și un countdown într-un singur loc). Integrarea cu Android: aplicații și fișiere de pe telefon, fără transferuri O a doua direcție majoră este integrarea cu telefonul Android, cu accent pe continuitatea activității între dispozitive. Google susține că Googlebook este „în sync” cu telefonul și dă exemple de utilizare a aplicațiilor de pe telefon fără a părăsi ecranul laptopului. Pe zona de fișiere, compania introduce Quick Access , o funcție care ar permite accesarea fișierelor de pe telefon direct din managerul de fișiere al laptopului, pentru vizualizare, căutare sau inserare, „fără transferuri”. Hardware și parteneri: Acer, ASUS, Dell, HP și Lenovo; lansare în toamnă Google spune că lucrează cu Acer, ASUS, Dell, HP și Lenovo pentru primele dispozitive Googlebook și că acestea vor veni cu „hardware premium”, în mai multe formate și dimensiuni. Un element de design distinctiv menționat este „glowbar” , descris ca un detaliu vizual „funcțional și frumos”, care ar urma să identifice ușor categoria. Compania indică faptul că va publica mai multe detalii înainte de lansare și trimite utilizatorii către googlebook.com pentru actualizări, fără să ofere în material prețuri, configurații sau piețe de disponibilitate. [...]
Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]
Google integrează în Gboard o dictare AI capabilă să schimbe limba în aceeași propoziție , o funcție care poate reduce fricțiunea pentru utilizatorii bilingvi și poate pune presiune pe aplicațiile terțe de dictare, prin promisiuni explicite de confidențialitate, potrivit IT Home . Funcția, numită Rambler , a fost prezentată la evenimentul „Android Show: I/O Edition 2026” și este integrată direct în tastatura Google Gboard. Ca și alte instrumente de dictare, Rambler poate elimina cuvinte de umplutură („ăă”, „ăhm”) și poate interpreta corecții făcute pe loc în aceeași frază (de tipul „ne vedem la 3… ăă, la 2”), fără să piardă sensul. De ce contează: „code switching” direct în tastatură, în toate aplicațiile Google spune că Rambler folosește un model multilingv bazat pe Gemini și suportă „code switching” – adică trecerea între limbi în cadrul aceleiași propoziții, cu păstrarea contextului. Pentru utilizatori, miza este operațională: dictarea funcționează la nivel de tastatură, deci poate fi folosită „în toate aplicațiile”, nu doar într-un serviciu separat. Compania afirmă că Gboard va indica explicit când Rambler rulează, pentru a evita confuziile privind activarea dictării. Confidențialitate: fără stocarea înregistrărilor, procesare pe dispozitiv și în cloud Pe fondul sensibilității legate de datele vocale, Google susține că funcția „nu stochează nicio înregistrare audio”, folosind sunetul doar pentru transcriere. Ben Greenwood, responsabil pentru Android Core Experiences, a declarat că soluția combină procesare pe dispozitiv și în cloud și că Google a investit „mulți ani” pentru a se asigura că funcția este „sigură și prietenoasă cu confidențialitatea”, în contextul comparației cu aplicațiile terțe de dictare. Disponibilitate: întâi pe Samsung Galaxy și Google Pixel, apoi extindere pe Android Lansarea inițială este programată pentru vară și va fi limitată la telefoane Samsung Galaxy și Google Pixel, urmând ca ulterior să fie extinsă către alte dispozitive Android. Google nu a oferit în materialul citat un calendar detaliat pentru extindere. [...]
Google extinde „agentic browsing” pe mobil, aducând Gemini și funcția auto browse în Chrome pentru Android la final de iunie, cu acces inițial limitat la SUA și la anumite configurații de dispozitive, potrivit Google Blog . Actualizarea vizează un set de funcții bazate pe Gemini 3.1 , prin care browserul poate rezuma pagini, răspunde la întrebări despre conținutul afișat și automatiza sarcini „de rutină” direct din Chrome. Miza operațională este mutarea unor acțiuni care până acum necesitau navigare manuală între site-uri și aplicații într-un flux asistat de AI, cu confirmări explicite pentru pașii sensibili. Ce se schimbă în Chrome pe Android Google descrie Gemini în Chrome pe Android ca un „asistent personal de navigare” care înțelege pagina deschisă. Utilizatorul accesează funcțiile dintr-o pictogramă Gemini în bara de instrumente, iar interfața se deschide în partea de jos a ecranului. Funcțiile menționate includ: rezumarea articolelor lungi și explicarea subiectelor complexe fără a schimba aplicația; întrebări și răspunsuri despre pagina curentă, în context; conectare cu aplicații Google pentru acțiuni punctuale, precum adăugarea de evenimente în calendar, trimiterea de ingrediente în Keep sau căutarea de informații în Gmail; opțiunea „Personal Intelligence” (dacă utilizatorul o activează), care poate personaliza răspunsurile în funcție de interese. Auto browse: automatizare de sarcini, cu confirmare pentru acțiuni sensibile Pentru prima dată pe Android, Google introduce și „auto browse”, o funcție care poate executa sarcini pe web în numele utilizatorului. Exemplele date includ găsirea și rezervarea unui loc de parcare folosind detalii din confirmarea biletului (cu SpotHero) sau actualizarea unei comenzi (exemplul Chewy). Pe partea de control și securitate, Google precizează că auto browse cere confirmare înainte de acțiuni sensibile, cum ar fi cumpărături sau postări pe rețele sociale. Compania mai spune că protecțiile sunt aliniate cu cele de pe desktop și că vizează inclusiv riscuri precum „prompt injection” (o tehnică prin care un atacator încearcă să manipuleze un sistem AI prin instrucțiuni inserate în conținut). Editare de imagini în browser, prin „Nano Banana” Pachetul include și „Nano Banana”, un instrument pentru crearea sau personalizarea de imagini direct în Chrome. Google indică utilizări precum transformarea unei pagini într-un infografic sau modificarea unei fotografii dintr-un anunț imobiliar pentru a vizualiza o cameră „mobilată”. Cine primește funcțiile și când Conform informațiilor publicate, lansarea începe „la final de iunie” pentru utilizatori din SUA, pe dispozitive selectate cu Android 12 sau mai nou. Există și condiții tehnice explicite: Gemini în Chrome și auto browse sunt disponibile doar pe dispozitive cu minimum 4 GB RAM; dispozitivele trebuie să aibă limba setată pe „English-US”. În paralel, auto browse va fi disponibil pentru abonații „AI Pro” și „AI Ultra” din SUA, tot pe dispozitive selectate cu Android 12+. Google nu oferă în material un calendar pentru extinderea în alte piețe și nici detalii despre disponibilitatea în România. [...]
Google negociază cu SpaceX lansarea unor centre de date orbitale, o mișcare care ar putea schimba economia infrastructurii pentru AI și ar reduce una dintre cele mai mari bariere: costul trimiterii echipamentelor în spațiu, potrivit Tom's Hardware , care citează un articol din Wall Street Journal . Ideea „serverelor pentru inteligență artificială în spațiu” este discutată de ani buni ca un fel de „Sfânt Graal” pentru industrie, deoarece un centru de date aflat pe orbită ar putea beneficia de energie solară disponibilă permanent. În același timp, rămân dificultăți tehnice, inclusiv răcirea echipamentelor (rack-uri de servere) în condiții orbitale. De ce contează: costul lansării rămâne obstacolul major Punctul critic este prețul ridicat al transportului pe orbită pentru puterea de calcul necesară AI. Tom’s Hardware notează că, potrivit estimărilor citate, costul teoretic de lansare pentru SpaceX ar fi de circa 2.700 dolari/kg (aprox. 12.150 lei/kg), ceea ce s-ar traduce, în cel mai bun scenariu, într-un cost de aproximativ 3.400 dolari/kg (aprox. 15.300 lei/kg) pentru un client — presupunând o rachetă încărcată complet, condiție dificil de atins în practică. În acest context, SpaceX este descrisă drept „favoritul” discuțiilor, având în vedere poziția sa dominantă în lansările comerciale, deși Google ar fi discutat și cu „alți câțiva” potențiali parteneri, conform materialului citat de Wall Street Journal. Legătura cu Project Suncatcher și calendarul menționat Demersul ar putea fi conectat la inițiativa Google „Project Suncatcher”, prezentată în noiembrie, care ar viza trimiterea pe orbită, începând din 2027, a unor sateliți încărcați cu unități Tensor Processing Units (TPU) — cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială. Context: de la „fantezie” la discuții concrete Conceptul centrelor de date AI în spațiu a fost mult timp tratat drept o idee nerealistă, inclusiv din cauza costurilor și a riscurilor. Tom’s Hardware amintește că și Sam Altman (OpenAI) a criticat public ideea, invocând rate ridicate de eșec și costuri mari ca limitări principale. În acest moment, informațiile indică existența unor discuții, nu un acord final sau un plan confirmat public de implementare, iar fezabilitatea economică rămâne dependentă de costurile reale de lansare și de constrângerile operaționale ale unui centru de date pe orbită. [...]
