Știri
Știri din categoria Educație
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze, sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online, în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică.
DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic.
Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu:
Recomandate
Datele Eurobarometru indică o presiune tot mai mare pe școli să livreze educație digitală , în condițiile în care adolescenții români raportează atât utilizare excesivă a ecranelor, cât și expunere frecventă la riscuri online, potrivit Digi24 . În sondaj, 44% dintre tinerii de 13–18 ani din România spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% consideră excesiv timpul pe rețelele sociale. La nivelul Uniunii Europene , fenomenul este comparabil: 41% dintre adolescenți declară că stau prea mult în fața ecranelor, iar 39% spun același lucru despre rețelele sociale. Ce efecte spun adolescenții că resimt Sondajul surprinde o serie de probleme raportate în ultima lună, asociate de respondenți cu utilizarea intensă a ecranelor și a rețelelor sociale: 33%: oboseala ochilor 33%: alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei 31%: s-au simțit obosiți sau copleșiți 31%: probleme cu somnul 28%: dificultăți de concentrare 27%: dureri de cap 25%: nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și activități recreative Expunerea la riscuri online: de la conținut generat de IA la jocuri de noroc În ultimele trei luni, adolescenții români spun că s-au întâlnit frecvent cu conținut și situații problematice în mediul digital: 44% au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat 39% au văzut informații false sau înșelătoare 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale 32% au observat promovarea unor produse nesănătoase (de exemplu alcool sau alimente cu mult zahăr și grăsimi) 25% spun că s-au confruntat cu hărțuire online sau au fost martori la astfel de situații 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de aspect ori de produse pe care „ar trebui” să le cumpere Cum încearcă adolescenții să se protejeze și ce cer ca soluții Pentru a-și proteja sănătatea mintală când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că: își limitează timpul petrecut online (34%) iau pauze de la platformele de socializare (33%) închid și șterg anumite aplicații (33%) trei din zece discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele online și își limitează notificările de pe telefon Întrebați ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții indică în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare pentru tineri, iar 40% cer acces mai bun la servicii de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie – 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților de 13–18 ani din statele UE; în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. (O parte din textul din sursa principală este trunchiată în captura furnizată, însă cifrele și concluziile de mai sus apar explicit în material.) [...]
În educație, „ ipotetic ” e un semnal de rigoare: separă presupunerile de fapte. Dexonline propune pe 11 iunie 2026 cuvântul „ipotetic”, definit ca „bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur”, cu etimologie din francezul „hypothétique”. În practică, termenul contează în școală și universitate pentru că obligă la precizie: o afirmație „ipotetică” nu este verificată, ci formulată ca posibilă, în baza unei ipoteze. În evaluări, proiecte sau lucrări, diferența dintre „ipotetic” și „demonstrat” poate schimba atât concluziile, cât și modul în care sunt notate argumentele. Ce înseamnă „ipotetic” (și cum se folosește corect) Dexonline indică trei nuanțe apropiate: „bazat pe o ipoteză” (pleacă de la o presupunere de lucru); „prezumtiv, presupus” (acceptat provizoriu, fără confirmare); „nesigur” (nu are certitudine). În limbajul educațional, „ipotetic” e util mai ales când elevul sau studentul: formulează un scenariu de tip „dacă… atunci…”; propune o explicație posibilă, dar încă netestată; delimitează explicit ce știe din date și ce deduce. Exemple în context educațional Într-un eseu: „Ipoteza mea este că…; rezultatul rămâne ipotetic până la verificare.” Într-un proiect: „Modelul descrie un caz ipotetic, nu o situație observată.” La științe: „Explicația este ipotetică în lipsa măsurătorilor.” În toate aceste situații, cuvântul funcționează ca o etichetă de „provizoriu”: ajută cititorul (profesor, evaluator, coleg) să înțeleagă nivelul de certitudine al ideii. De ce contează pentru elevi și profesori Folosirea corectă a termenului reduce confuziile dintre opinie, presupunere și concluzie susținută de dovezi. În plus, îi încurajează pe elevi să-și construiască argumentele în pași: ipoteză → testare → concluzie, în loc să prezinte presupunerile ca fapte. [...]
„Năstrușnicie” înseamnă o ciudățenie concretă, cu efect în comportament , nu doar o idee „trăsnită”, potrivit definiției publicate de Dexonline la rubrica „ Cuvântul zilei ” din 7 iunie 2026. În dicționar, „năstrușnicie” este substantiv feminin și desemnează „faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie”. Cu alte cuvinte, termenul acoperă atât gesturi, cât și decizii sau atitudini ieșite din tipar, cu accent pe caracterul lor neobișnuit. Din punct de vedere al formării cuvântului, Dexonline indică derivarea din „năstrușnic” prin adăugarea sufixului „-ie”, mecanism frecvent în română pentru a transforma o însușire (adjectiv) într-o noțiune (substantiv) care numește manifestarea acelei însușiri. În uz educațional, „năstrușnicie” poate fi util tocmai pentru precizia lui: nu descrie doar excentricitatea ca etichetă, ci „ciudățenia” ca fapt observabil – o nuanță care ajută la redactare și la înțelegerea textelor literare sau a comentariilor de limbă. [...]
„ Anost ” înseamnă plicticos și fad , iar definirea nuanțelor acestui adjectiv poate ajuta elevii și profesorii să evite formulările plate în compuneri și prezentări, potrivit Dex Online , care a ales termenul drept „cuvântul zilei” pentru 5 iunie 2026. În dicționar, „anost, -ă” este explicat ca „plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform”, cu mențiunea că există și forma de acuzativ „anost”. Dex Online indică și originea: din neogreacă („ngr. ánostos”). Cum se folosește „anost” în contexte educaționale În practica școlară, adjectivul e util mai ales pentru evaluarea stilului și a expresivității. „Anost” descrie: un text fără relief (de exemplu, o compunere care repetă aceleași idei); o prezentare „uniformă”, fără exemple sau variație; o expunere „monotonă”, cu ritm și vocabular previzibile. Prin sinonimele din definiție („searbăd”, „fad”, „monoton”), termenul oferă și o „scară” de nuanțe care poate fi discutată la clasă, în funcție de context. De ce contează: vocabular mai precis, evaluări mai corecte Pentru elevi, diferența dintre „plicticos” și „anost” ține de precizie: al doilea e mai potrivit în registru formal (eseu, analiză literară, feedback la o lucrare). Pentru profesori, folosirea unui termen bine definit reduce ambiguitatea în aprecierea unei lucrări: nu e vorba doar că „nu place”, ci că este „fad” sau „uniform” ca structură și expresie. În pagina cuvântului zilei, Dex Online include și o notă separată despre faptul că nu oferă cuvântul zilei direct prin e-mail; această informație nu schimbă însă definiția sau utilizarea termenului „anost” în limba română. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
