Știri
Știri din categoria Educație
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze, sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online, în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică.
DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic.
Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu:
Recomandate
Definiția „disforiei” pune în prim-plan o problemă de sănătate cu efecte directe asupra funcționării la școală și la muncă , potrivit DEX Online , care descrie termenul ca o tulburare a dispoziției manifestată printr-o stare „(penibilă) de tristețe și frică”, uneori însoțită de iritabilitate extremă și agresivitate. În forma prezentată de dicționar, „disforie” este un termen medical (marcat „Med.”) și se referă la o modificare negativă a dispoziției, nu la o simplă „zi proastă”. În practică, o astfel de stare poate afecta concentrarea, relațiile cu colegii și capacitatea de a lua decizii, cu impact imediat asupra performanței în contexte educaționale și profesionale. „Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.” Ce înseamnă, pe scurt, pentru educație și mediul de lucru Din definiția DEX Online rezultă câteva elemente-cheie care contează în școli, universități și organizații: tristețe și frică : pot reduce participarea, inițiativa și disponibilitatea de a colabora; iritabilitate extremă : poate amplifica tensiunile în colective și poate duce la conflicte; agresivitate (uneori) : ridică probleme de siguranță și necesită intervenții adecvate, în limitele competențelor instituției. DEX Online notează și originea cuvântului: provine din franceză („dysphorie”). [...]
În școală și în scris, „mordace” e un exemplu util de adjectiv rar care comprimă o idee într-un singur cuvânt : ceva „mușcător”, de regulă ca ton sau replică, nu la propriu. Potrivit Dex Online , „mordace” este un adjectiv invariabil, marcat ca livresc (folosit mai ales în registru elevat), cu sensul „mușcător (2)”, provenit din latinescul „mordacis”. În practică, valoarea educativă a termenului vine din trei detalii pe care elevii le confundă frecvent: este adjectiv , este invariabil (nu își schimbă forma după gen sau număr) și are o utilizare mai degrabă stilistică decât descriptivă. Cu alte cuvinte, „mordace” se potrivește mai bine într-o analiză literară sau într-un comentariu despre discurs decât într-o conversație obișnuită. Ce înseamnă și cum se folosește corect Dex Online dă definiția: „MORDACE adj. invar. (Livr.) Mușcător (2).” În româna curentă, „mușcător” poate descrie un mod de a vorbi sau de a scrie care „înțeapă”, ironizează sau atacă. Exemple de utilizare în context educațional (formulate pe baza sensului din dicționar): „Un comentariu mordace la adresa personajului.” „O replică mordace, cu tentă ironică.” „Un stil mordace, care critică fără menajamente.” De ce contează în educație: „invariabil” și registru livresc Pentru exercițiile de gramatică și vocabular, „mordace” e un caz bun de reținut deoarece: este invariabil : rămâne „mordace” indiferent dacă te referi la „o observație”, „un ton” sau „niște remarci”; este livresc : apare mai ales în texte literare, eseuri, critică, presă culturală, nu în limbajul de zi cu zi; are o origine latină („mordacis”), utilă ca punct de plecare pentru discuții despre etimologie și familii de cuvinte. În arhiva „cuvântului zilei”, Dex Online indică și termenii asociați datei de 12 mai din alți ani: „baricadă” (2025), „rapsodie” (2024), „obloji” (2023), „cuirasier” (2022) și „armilar” (2021), fiecare cu o scurtă contextualizare istorică sau culturală în pagina dedicată. [...]
Un proiect de lege depus la Camera Deputaților ar obliga școlile să interzică telefoanele elevilor pe tot programul, inclusiv în pauze , ceea ce ar impune schimbări operaționale în unitățile de învățământ – de la reguli de aplicare până la spații de depozitare și proceduri de confiscare temporară, potrivit Digi24 . Inițiativa legislativă prevede că elevii nu ar mai putea folosi dispozitive electronice pe durata programului școlar, iar școlile ar trebui să amenajeze spații speciale pentru depozitarea acestora. În cazul încălcării regulilor, proiectul stabilește posibilitatea confiscării temporare a telefoanelor. Ce ar trebui să facă școlile, concret Dacă proiectul va fi adoptat, obligațiile pentru unitățile de învățământ ar include: interzicerea folosirii dispozitivelor electronice de către elevi pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze; amenajarea unor spații speciale pentru depozitarea telefoanelor; aplicarea unei măsuri de confiscare temporară, atunci când regulile sunt încălcate. Inițiatorii susțin că măsura ar putea crește atenția elevilor la ore și ar încuraja socializarea. Reacții: între beneficii educaționale și nevoia de contact cu părinții În material sunt prezentate opinii diferite. Unii elevi spun că o interdicție i-ar putea ajuta să fie mai atenți la cursuri și să comunice mai mult cu cei din jur. Psihologul Lidia Bârsanu afirmă că limitarea accesului la dispozitive poate avea efecte pozitive asupra relațiilor dintre elevi, dar avertizează că pot apărea reacții inițiale de disconfort: „Restricționarea acestor dispozitive nu face altceva decât să învețe copilul să relaționeze cu cei din jur, le dezvoltă empatia și așa mai departe, automat, și apartenența la grup. (...) Pot să apară la cei care sunt restricționați, în primă fază, o ușoară anxietate, frustrare.” Pe de altă parte, există părinți care se opun unei interdicții totale, argumentând că telefonul este necesar pentru a păstra legătura cu copilul în timpul programului școlar. Cristina Goanță, director al Colegiului Național „Tudor Vladimirescu”, spune că a întâlnit reticență din partea unor părinți, chiar dacă aceștia acceptă interdicția în timpul orelor. Alte măsuri incluse în proiect Pe lângă interzicerea telefoanelor, proiectul mai prevede: extinderea sistemelor de supraveghere video în unitățile de învățământ; consiliere psihologică obligatorie pentru elevi. În acest stadiu, informația disponibilă este că proiectul a fost depus la Camera Deputaților; articolul nu oferă un calendar de dezbatere sau vot. [...]
Traian Băsescu le-a cerut studenților să-și construiască mai întâi o carieră în afara politicii , argumentând că independența profesională este condiția pentru o implicare publică „liberă”, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Universitatea Politehnica Timișoara , în cadrul Zilelor Studenților Timișoarei. Fostul președinte a vorbit despre începuturile democrației românești după 1989 și despre dificultățile unei societăți care încerca să adopte valori occidentale „fără un model clar de urmat”. În același context, a amintit responsabilitatea generației sale pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un proces dificil, dar cu efecte ireversibile asupra direcției țării. „Politicianul liber” și condiția independenței profesionale În dialogul cu studenții, discuția a ajuns la apropierea tinerilor de politică, credibilitatea liderilor și posibilitatea unei implicări autentice în viața publică. Băsescu a susținut că implicarea civică și politică ar trebui construită pe educație, experiență profesională și independență personală, nu pe oportunism. „Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”. Context: criza de leadership, dincolo de România La final, fostul șef al statului a legat discuția despre carieră și politică de o problemă mai largă, afirmând că actuala criză de leadership nu este un fenomen izolat, ci afectează întreaga clasă politică europeană. În material nu sunt menționate măsuri sau inițiative concrete care să decurgă din întâlnire, dincolo de mesajele transmise în dialogul cu studenții. [...]
Un proiect de lege ar putea obliga școlile să gestioneze central telefoanele elevilor pe durata programului , inclusiv în pauze, ceea ce ar însemna proceduri noi și spații dedicate pentru depozitare, potrivit Mobilissimo . Inițiativa vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar și ar extinde restricțiile dincolo de orele de curs, către întreg intervalul în care elevii se află în responsabilitatea unității de învățământ. Propunerea depusă la Camera Deputaților modifică articolul 106 și introduce interdicția utilizării telefoanelor „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor” pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. În practică, elevii ar putea fi obligați să își lase telefoanele și alte dispozitive electronice în spații special amenajate pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze sau la activități organizate în afara școlii. Ce ar trebui să facă școlile, dacă proiectul trece Textul prevede două excepții de la interdicție: utilizarea în scop educativ; folosirea dispozitivelor în spații autorizate explicit prin regulamentul intern al școlii. În cazul nerespectării regulilor, personalul unității de învățământ ar putea prelua temporar telefoanele, urmând ca acestea să fie returnate ulterior părinților sau elevilor, în funcție de regulamentul intern. Asta mută o parte din „controlul” utilizării telefonului în sarcina școlii, cu implicații directe de organizare și responsabilitate. Motivația inițiatorilor și contextul invocat Inițiatorii susțin că măsura ar reduce cyberbullying-ul, dependența digitală și distragerea atenției în timpul programului școlar. În expunerea de motive este menționată și extinderea monitorizării audio-video în școli, obligativitatea consilierii psihologice pentru elevii aflați în situații de risc și responsabilitatea părinților de a semnala actele de violență din incinta școlilor. Psihoterapeutul Domnica Petrovai, citată de Edupedu (menționat în articol), afirmă că accesul la telefon în pauze afectează atât învățarea, cât și relațiile sociale dintre copii, iar pauzele ar trebui să rămână momente de interacțiune, nu de consum de social media. Specialistul vorbește și despre forme de sevraj psihologic la elevii dependenți de telefon. În sprijinul argumentației sunt invocate și date ale Organizației Mondiale a Sănătății , potrivit cărora aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu din România ar manifesta simptome asociate dependenței de mediul virtual când nu au acces la telefon în timpul orelor (irascibilitate, lipsa concentrării, vigilență permanentă, abandonarea rapidă a sarcinilor). Ce urmează Proiectul este în procedură parlamentară, iar termenul-limită indicat pentru dezbatere este 25 mai. Reacțiile din spațiul public sunt împărțite, între susținerea unei interdicții totale și poziția că problema ține mai degrabă de educație digitală și de modul în care tehnologia este folosită, nu de telefon în sine. [...]
Un proiect depus la Camera Deputaților ar extinde interdicția telefoanelor în școli și la pauze , obligând elevii să își lase dispozitivele în spații special amenajate pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ, potrivit G4Media . Miza practică este una operațională: școlile ar trebui să organizeze depozitarea și controlul respectării regulilor, inclusiv prin confiscare temporară. Ce se schimbă, concret, față de practica actuală Proiectul vizează modificarea Legii învățământului preuniversitar, astfel încât utilizarea telefoanelor mobile (și a altor echipamente de comunicații electronice) să fie interzisă „pe întreaga perioadă a desfășurării cursurilor școlare”, inclusiv: în pauze; în timpul activităților educaționale organizate în afara unității de învățământ. Interdicția ar urma să se aplice pentru învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Depozitare obligatorie și sancțiuni: ce ar trebui să facă școlile Pe lângă interdicție, proiectul introduce obligativitatea ca dispozitivele să fie depozitate în „spații special amenajate” pe durata prezenței elevilor în școală. În cazul încălcării regulilor, telefoanele ar putea fi confiscate temporar și predate părinților sau elevilor, în funcție de prevederile regulamentului intern al școlii. Excepții prevăzute în proiect Textul citat în material prevede două situații în care utilizarea ar fi permisă: dacă este „în scop educativ”; în „spațiile autorizate explicit” de regulamentul intern al unității de învățământ. Ce urmează Inițiativa este prezentată ca proiect depus la Camera Deputaților. Materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare, astfel că rămâne de văzut dacă și în ce formă va trece de Parlament. [...]
