Știri
Știri din categoria Educație
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări, potrivit HotNews.ro, care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație.
Conform World Population Review, astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive.
În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care:
Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat.
Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice.
Recomandate
În educație, „ ipotetic ” e un semnal de rigoare: separă presupunerile de fapte. Dexonline propune pe 11 iunie 2026 cuvântul „ipotetic”, definit ca „bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur”, cu etimologie din francezul „hypothétique”. În practică, termenul contează în școală și universitate pentru că obligă la precizie: o afirmație „ipotetică” nu este verificată, ci formulată ca posibilă, în baza unei ipoteze. În evaluări, proiecte sau lucrări, diferența dintre „ipotetic” și „demonstrat” poate schimba atât concluziile, cât și modul în care sunt notate argumentele. Ce înseamnă „ipotetic” (și cum se folosește corect) Dexonline indică trei nuanțe apropiate: „bazat pe o ipoteză” (pleacă de la o presupunere de lucru); „prezumtiv, presupus” (acceptat provizoriu, fără confirmare); „nesigur” (nu are certitudine). În limbajul educațional, „ipotetic” e util mai ales când elevul sau studentul: formulează un scenariu de tip „dacă… atunci…”; propune o explicație posibilă, dar încă netestată; delimitează explicit ce știe din date și ce deduce. Exemple în context educațional Într-un eseu: „Ipoteza mea este că…; rezultatul rămâne ipotetic până la verificare.” Într-un proiect: „Modelul descrie un caz ipotetic, nu o situație observată.” La științe: „Explicația este ipotetică în lipsa măsurătorilor.” În toate aceste situații, cuvântul funcționează ca o etichetă de „provizoriu”: ajută cititorul (profesor, evaluator, coleg) să înțeleagă nivelul de certitudine al ideii. De ce contează pentru elevi și profesori Folosirea corectă a termenului reduce confuziile dintre opinie, presupunere și concluzie susținută de dovezi. În plus, îi încurajează pe elevi să-și construiască argumentele în pași: ipoteză → testare → concluzie, în loc să prezinte presupunerile ca fapte. [...]
Femeile reprezintă 57% din angajații din tehnologie și cercetare din România , un nivel peste media Uniunii Europene, iar această structură a forței de muncă poate atenua deficitul de specialiști din domeniile tehnice, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . În total, aproape două milioane de angajați lucrează în România în domenii tehnice sau de cercetare, iar 1.150.000 dintre ei sunt femei. Procentul de 57% este „puțin peste” media europeană de 53%, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa la ponderea femeilor în aceste ocupații, conform aceleiași surse. Unde sunt cele mai multe joburi tehnice ocupate de femei Distribuția regională este relativ echilibrată, însă cele mai multe femei care ocupă posturi tehnice sunt în sudul țării și în București-Ilfov. La polul opus, cele mai puține sunt în vest și sud-vest, potrivit datelor citate. Ce se schimbă în educație și pe piața muncii Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, spune că a crescut „sensibil” numărul fetelor în inginerie mecanică și construcții, iar în zona de automatică și calculatoare și în electronică creșterea este și mai vizibilă. La nivel european, numărul femeilor care aleg profesii tehnice a crescut cu aproape o treime în ultimii 10 ani, iar România este „în top”, mai notează Digi24 . Persistă diferențe între „administrație tehnică” și industrie Deși ponderea femeilor este ridicată în ansamblu, sociologul Ștefan Cojocaru atrage atenția că distribuția pe tipuri de activități rămâne inegală: „Avem o administrație tehnică feminizată, dar muncile hard, cele de industrie, de inginerie, sunt în continuare masculinizate.” În paralel, femeile care lucrează în domeniu spun că nu au scăpat complet de prejudecăți, iar stereotipul că ar fi „un domeniu al bărbaților” le poate pune presiune să „dovedească mai mult”, potrivit mărturiilor din material. În Europa, Letonia, Ungaria și Estonia sunt menționate ca state cu cele mai multe femei angajate în domenii tehnice, depășind 60% în anumite regiuni. [...]
„Năstrușnicie” înseamnă o ciudățenie concretă, cu efect în comportament , nu doar o idee „trăsnită”, potrivit definiției publicate de Dexonline la rubrica „ Cuvântul zilei ” din 7 iunie 2026. În dicționar, „năstrușnicie” este substantiv feminin și desemnează „faptă, idee, comportare etc. năstrușnică; ciudățenie”. Cu alte cuvinte, termenul acoperă atât gesturi, cât și decizii sau atitudini ieșite din tipar, cu accent pe caracterul lor neobișnuit. Din punct de vedere al formării cuvântului, Dexonline indică derivarea din „năstrușnic” prin adăugarea sufixului „-ie”, mecanism frecvent în română pentru a transforma o însușire (adjectiv) într-o noțiune (substantiv) care numește manifestarea acelei însușiri. În uz educațional, „năstrușnicie” poate fi util tocmai pentru precizia lui: nu descrie doar excentricitatea ca etichetă, ci „ciudățenia” ca fapt observabil – o nuanță care ajută la redactare și la înțelegerea textelor literare sau a comentariilor de limbă. [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
Kenya pregătește închiderea sau comasarea a 2.145 de școli primare publice , pe fondul depopulării satelor și al unei reforme educaționale care a ridicat pragurile de funcționare, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct: elevii rămași în comunități izolate vor fi trimiși la unități mai îndepărtate, iar infrastructura școlară neutilizată ajunge să se degradeze. Într-un exemplu din sudul Kenyei, Școala Primară Kaliluni a ajuns de la peste 200 de copii, în urmă cu trei ani, la doar cinci elevi, arată o investigație BBC citată de publicație. O elevă de 12 ani, Maureen Mwisiwa, spune că a mers la școală o săptămână și a descoperit că era singură, iar mama ei vrea să o transfere la o altă școală aflată la aproximativ opt kilometri, drum care ar dura peste o oră pe jos. Praguri mai dure și școli fără resurse pentru noua structură Situația este legată de reforma educațională introdusă în Kenya în 2017, care a schimbat structura învățământului și a impus școlilor primare să găzduiască și ciclul gimnazial inferior. În mediul rural, multe unități nu au laboratoare, suficiente săli de clasă, materiale didactice sau profesori specializați, ceea ce, potrivit experților citați, poate accentua inegalitățile pe care reforma urmărea să le reducă. Ministrul Educației, Julius Ogamba , a declarat că o școală trebuie să aibă cel puțin 45 de elevi pentru a funcționa eficient, în contextul în care autoritățile indică drept cauze și scăderea natalității, respectiv migrația către orașe. Efect de domino și în învățământul secundar Datele guvernamentale menționate în articol arată că și liceele din zonele rurale sunt sub presiune: aproximativ 2.700 din cele 9.605 școli secundare publice din Kenya au sub 150 de elevi. Zece unități au fost închise după ce profesorii au constatat că nu era înscris niciun elev. În lipsa unor soluții de transport și a unei capacități reale de preluare în școlile „destinație”, închiderea și comasarea unităților riscă să se traducă, în practică, prin distanțe mai mari până la școală și acces mai dificil la educație pentru copiii rămași în comunitățile rurale. [...]
