Știri
Știri din categoria Educație
România ocupă locul 44 în lume într-un clasament al IQ-ului pe țări, potrivit HotNews.ro, care prezintă o ierarhie bazată pe estimări naționale și atrage atenția că IQ-ul nu este o măsură absolută a inteligenței umane, deși este folosit frecvent ca instrument de evaluare a abilităților cognitive la nivel de populație.
Conform World Population Review, astfel de clasamente nu pornesc de la un singur test global aplicat uniform, ci agregă mai multe tipuri de date și metodologii. În lipsa unor măsurători directe suficiente, estimările sunt completate cu indicatori sociali și economici care pot influența performanța la testele cognitive.
În practică, ierarhiile sunt construite dintr-o combinație de surse, între care:
Din acest motiv, notează sursa citată, rezultatele trebuie interpretate cu prudență: nu sunt măsurători precise, ci aproximări statistice, sensibile la calitatea și profunzimea datelor disponibile pentru fiecare stat.
Pentru România, scorul mediu estimat este 98,88, sub media globală de 100, pe baza unui set de date utilizat pe scară largă și atribuit cercetătorilor Richard Lynn și David Becker, mai arată HotNews.ro. Publicația subliniază că aceste valori funcționează mai degrabă ca indicatori sociali decât ca judecăți despre „calitatea” unei populații și că poziția României ar reflecta o combinație de factori precum calitatea educației, sănătatea publică, nivelul de trai, inegalitățile regionale și efectele persistente ale perturbărilor economice.
Recomandate
„Învălmășeală” descrie atât aglomerația dezordonată, cât și confuzia. În selecția „ Cuvântul zilei ” de sâmbătă, 30 mai 2026, Dexonline propune un termen util în educație și comunicare, pentru că acoperă, cu aceeași rădăcină, situații concrete (mulțimi, lucruri îngrămădite) și stări abstracte (zăpăceală, neorânduială). Potrivit definiției din dicționar, „învălmășeală” înseamnă, în primul rând, „îngrămădire dezordonată de lucruri sau de ființe”, asociată cu „forfoteala unei mulțimi” și „neorânduială”. Prin extensie, termenul poate desemna „zgomot mare, zarvă”, iar în sens figurat se referă la „confuzie, zăpăceală”. Un al doilea sens indicat este cel de „luptă, încăierare”, sinonim cu „învălmășag”, ceea ce arată că termenul poate descrie nu doar dezordinea pasivă, ci și o situație tensionată, cu interacțiuni fizice. Cum se folosește corect, în contexte educaționale În practică, cuvântul e relevant pentru a diferenția între: dezordine și aglomerație (o mulțime care se îngrămădește, obiecte amestecate); zgomot și zarvă (o situație în care nivelul sonor devine dominant); confuzie (o „învălmășeală” de idei, informații sau mesaje); încăierare (când dezordinea escaladează într-un conflict). Din punct de vedere al formării, Dexonline notează că termenul provine din „învălmăși” + sufixul „-eală”, ceea ce îl plasează în familia de substantive care denumesc acțiuni sau stări. Într-un registru educațional, „învălmășeală” funcționează ca un instrument de precizie: poate descrie atât o situație observabilă (aglomerarea), cât și efectul ei asupra înțelegerii (confuzia), fără a recurge la formulări vagi. [...]
Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum , pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street , care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București. România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD . Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata. În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol. Nota de plată pentru economie: venituri mai mici și presiune pe bugete Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei). La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005. Ce încearcă să schimbe: intervenții pe termen lung și folosirea facilităților fiscale În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori. EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual. Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat: „Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.” Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin: redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit; parteneriate cu companii; donații individuale, punctuale sau recurente. Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă. De ce contează pentru companii Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente. [...]
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze , sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online , în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică. DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic. Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu: când un elev repetă un gest sau o verificare „ca să se liniștească”, deși știe că nu e necesar; când o persoană descrie că „nu se poate opri”, iar oprirea ar crește anxietatea sau sentimentul de vinovăție. [...]
Definiția „disforiei” pune în prim-plan o problemă de sănătate cu efecte directe asupra funcționării la școală și la muncă , potrivit DEX Online , care descrie termenul ca o tulburare a dispoziției manifestată printr-o stare „(penibilă) de tristețe și frică”, uneori însoțită de iritabilitate extremă și agresivitate. În forma prezentată de dicționar, „disforie” este un termen medical (marcat „Med.”) și se referă la o modificare negativă a dispoziției, nu la o simplă „zi proastă”. În practică, o astfel de stare poate afecta concentrarea, relațiile cu colegii și capacitatea de a lua decizii, cu impact imediat asupra performanței în contexte educaționale și profesionale. „Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.” Ce înseamnă, pe scurt, pentru educație și mediul de lucru Din definiția DEX Online rezultă câteva elemente-cheie care contează în școli, universități și organizații: tristețe și frică : pot reduce participarea, inițiativa și disponibilitatea de a colabora; iritabilitate extremă : poate amplifica tensiunile în colective și poate duce la conflicte; agresivitate (uneori) : ridică probleme de siguranță și necesită intervenții adecvate, în limitele competențelor instituției. DEX Online notează și originea cuvântului: provine din franceză („dysphorie”). [...]
Rezultatele României la FIRST Tech Challenge indică un avantaj operațional în educația STEM , printr-o masă critică de echipe și mentori care începe să producă performanțe repetabile la nivel global, potrivit Euronews . La Campionatul Mondial FIRST Tech Challenge din Houston (SUA) , România a câștigat pentru a treia oară titlul de campioană mondială, iar finala a fost disputată, în premieră, între două echipe românești. Titlul mondial a fost obținut de Velocity (Brăila), iar Heart of Robots (Buzău) a devenit vicecampioană mondială. În clasamentul general, România a ocupat primele patru poziții, cu Quantum Robotics (București) pe locul 3 și AiCitizens (Focșani) pe locul 4. În total, echipele românești au obținut 15 premii internaționale. De ce contează: performanța nu e un vârf izolat, ci un sistem care livrează Dincolo de podium, materialul indică o infrastructură educațională și de mentorat care susține rezultate recurente. Într-un an aniversar pentru Asociația „Nație prin Educație ” (10 ani de implementare a programului FIRST Tech Challenge România), organizația arată că programul a ajuns la o amploare care poate explica consistența rezultatelor: peste 10.800 de elevi implicați, 550 de profesori mentori și 20.000 de părinți, din peste 60 de orașe, în 236 de echipe, cu aproximativ 1.500 de roboți construiți. România este pe locul 1 în Europa după numărul de echipe înscrise și pe locul 3 la nivel mondial, după SUA și China, conform aceleiași surse. Rezultatele-cheie și premiile menționate Velocity (Brăila) – campioană mondială; Innovate Award locul 2; Winning Alliance Partner Heart of Robots (Buzău) – vicecampioană mondială; Inspire Award locul 3; Winning Alliance Partner Quantum Robotics (București) – locul 3 mondial; Think Award locul 1; Winning Alliance Captain; echipa numărul 1 mondial la performanță individuală AiCitizens (Focșani) – locul 4 mondial; Inspire Award locul 2; Winning Alliance Captain BrickBot (Focșani) – Design Award locul 2; Finalist Alliance Captain CSH (Timișoara) – Design Award locul 1 Gamma (București) – Innovate Award locul 2 infO(1)Robotics (Ploiești) – Sustain Award locul 2 O altă premieră notată este câștigarea a două distincții INSPIRE Award (premiu care recompensează excelența tehnică, leadershipul și impactul comunitar) de către echipe românești: AiCitizens (locul 2) și Heart of Robots (locul 3). Context: o serie de titluri care consolidează poziția României Euronews notează că România a mai obținut titluri mondiale în 2022 și 2024, iar performanța din 2026 este prezentată ca un nou record, care întărește statutul țării în competiția FIRST Tech Challenge la nivel global. „Această victorie este una istorică și arată că investiția în educație produce performanță reală și schimbă destine”, a declarat Dana Războiu, președinte fondator al Asociației Nație prin Educație. [...]
Jensen Huang, CEO Nvidia , ar urma să intre în comitetul consultativ al Școlii de Economie și Management a Universității Tsinghua , o structură care reunește lideri ai unor companii globale și care influențează direcțiile strategice ale uneia dintre cele mai importante instituții academice din China, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui articol din Financial Times și este prezentată ca un acord deja acceptat de Huang, pe baza declarațiilor a „două persoane familiarizate cu situația”. Pentru Nvidia, gestul are relevanță operațională și de poziționare într-o piață unde compania spune că are activitate de zeci de ani, într-un context în care relația dintre industria de semiconductori și China este atent urmărită la nivel global. Ce este comitetul și de ce contează IT之家 arată că, potrivit informațiilor de pe site-ul Școlii de Economie și Management a Tsinghua, comitetul consultativ a fost înființat în octombrie 2000 și are rolul de a întări legăturile școlii cu mediul extern și de a ridica nivelul general al cercetării și al predării, cu obiectivul de a construi o școală „de clasă mondială” în economie și management. Comitetul se întrunește anual, într-o reuniune în care sunt discutate progresul instituției și provocările, iar membrii oferă recomandări pentru chestiuni strategice și de direcție. Cine conduce și cine mai face parte Președintele actual al comitetului este Tim Cook, CEO Apple, mai notează publicația. Lista de membri include, între alții, lideri din tehnologie și business precum: Li Yanhong (Baidu) Jack Ma (Alibaba) Ma Huateng (Tencent) Elon Musk Satya Nadella (Microsoft) Mark Zuckerberg (Meta) IT之家 menționează că structura are în prezent 65 de membri și 67 de persoane în total, conform datelor consultate pe site-ul instituției. Context: mesajul lui Huang despre piața chineză În același material este reamintită o declarație a lui Jensen Huang, făcută săptămâna trecută într-un interviu pentru CNBC, în care a spus că Nvidia este „foarte bucuroasă să deservească piața chineză”, invocând existența multor clienți și parteneri și faptul că firma operează acolo de 30 de ani. Dacă numirea se confirmă oficial, prezența lui Huang într-un astfel de for consultativ ar consolida vizibilitatea și relațiile Nvidia în ecosistemul academic și de business din China, fără ca articolul să indice, deocamdată, un calendar sau pași procedurali pentru formalizarea intrării în comitet. [...]
