Știri
Știri din categoria Externe
China contestă listarea de către Pentagon a unor giganți corporativi, o mișcare care poate bloca accesul la contracte de apărare în SUA, potrivit Mediafax. Beijingul spune că decizia Washingtonului contrazice consensul atins la summitul de luna trecută dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping.
China a transmis, sâmbătă, că se opune „ferm” includerii pe lista americană a companiilor considerate „militare”, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Potrivit poziției chineze, măsura ignoră înțelegerile rezultate din întâlnirea la nivel înalt Trump–Xi, care ar fi vizat intensificarea legăturilor economice.
Pentagonul a adăugat, luni, mai multe companii chineze non-statale pe lista sa, inclusiv producătorul de vehicule electrice BYD și giganții tehnologici Alibaba și Baidu. Scopul listei este să identifice companii pe care SUA le consideră că ar avea legături cu armata chineză.
Consecința menționată în material este una directă: includerea pe listă le împiedică să obțină contracte de apărare cu Statele Unite.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a declarat, într-un comunicat, că SUA au ignorat consensul stabilit la întâlnirea dintre liderii celor două state.
„Statele Unite au generalizat continuu conceptul de securitate națională și au abuzat de puterea statului pentru a suprima în mod nejustificat întreprinderile chineze.”
În același context, cele trei companii menționate ar fi susținut anterior că „nu există nicio bază” pentru includerea lor pe listă, potrivit sursei citate.
Mediafax notează că, la mijlocul lunii mai, Trump a vizitat Beijingul pentru un summit cu Xi, iar cei doi ar fi convenit să intensifice legăturile economice. Înțelegerea ar fi inclus achiziții chineze suplimentare de produse agricole americane și avioane Boeing, precum și înființarea unor consilii separate pentru comerț și investiții.
Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă Washingtonul intenționează să extindă lista sau dacă există un calendar de revizuire a deciziei.
Recomandate
Protestele din Albania riscă să complice parcursul european al țării , după ce un proiect turistic de mari dimensiuni, asociat cu Jared Kushner , a devenit catalizatorul unei mișcări naționale împotriva modului în care guvernul gestionează investițiile și protecția mediului, potrivit Politico . Planul vizează un resort de 10.000 de locuri de cazare, lângă o zonă protejată de pe coasta sudică, într-un areal descris ca adăpost pentru flamingo, țestoase și una dintre cele mai bine conservate delte de râu din Europa. În doar două săptămâni, protestul inițial – supranumit „revoluția flamingo” – s-a extins dincolo de tema de mediu și s-a transformat într-o contestare a întregii clase politice. Miza depășește un singur proiect: demonstrațiile vin pe fondul acuzațiilor de corupție, al nemulțumirilor legate de dezvoltarea economică și al percepției că statul este administrat în interesul „câtorva bogați”, într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, notează publicația. Investiții accelerate, reguli de mediu contestate În centrul disputei se află faptul că lucrările ar fi fost aprobate fără o evaluare a impactului asupra mediului, aspect care a alimentat reacția publică. Politico descrie o zonă în care au apărut deja drumuri și fundații din ciment, iar activiștii susțin că intervențiile au afectat inclusiv zone de cuibărit. Proiectul este prezentat ca fiind de 1,4 miliarde euro (aprox. 7,1 miliarde lei) și a devenit asociat cu Kushner și Ivanka Trump, deși „unele relatări recente” ar indica faptul că grupul de investiții al lui Kushner, Affinity Partners, s-ar fi retras. Affinity Partners nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Politico precizează că nu a reușit să îl contacteze direct pe Kushner. Presiune pe guvern și risc pentru negocierile cu UE Premierul Edi Rama a adoptat o poziție neconcesivă, iar declarațiile sale – inclusiv ideea că investitorii străini sunt o prioritate deoarece „aduc bani” – au amplificat tensiunile, potrivit relatării. În stradă, protestatarii cer nu doar oprirea proiectului, ci și demisia lui Rama, aflat de 13 ani la putere, iar unii cer inclusiv sancționarea liderului opoziției și fost premier Sali Berisha. În paralel, ambiția Albaniei de a adera la Uniunea Europeană până în 2030 ar putea fi afectată de combinația dintre instabilitate politică și controversele privind protecția mediului. Ambasadorul UE la Tirana, Silvio Gonzato, avertizează că nu poți cere derogări de la regulile europene de mediu și, în același timp, să urmezi un model de dezvoltare care agravează problemele; el compară situația cu „greșeli” făcute în trecut în Italia și în alte părți ale Europei, inclusiv în România. Tot în acest context, Politico menționează că Albania a adoptat legi controversate privind investițiile strategice și ariile protejate, despre care organizațiile de mediu și demonstranții spun că ar fi fost concepute pentru a accelera proiecte turistice. UE ar fi avertizat că, dacă direcția continuă, închiderea capitolului de mediu din negocierile de aderare poate deveni mai dificilă. Turismul „Maldivelor Europei” și costurile interne Rama își leagă strategia de atragerea capitalului străin de obiectivul de a transforma Albania în „Maldivelor Europei”. În ultimul deceniu, numărul vizitatorilor s-a triplat, iar anul trecut țara a avut peste 12 milioane de turiști, de peste patru ori populația, potrivit articolului, care notează și aprecierile UN Tourism. Criticii acestui model susțin însă că dezvoltarea rapidă aduce beneficii economice limitate pentru populație, în timp ce presiunea pe mediu și costurile de trai cresc. În plus, Politico consemnează că tinerii albanezi pleacă din țară „la cele mai ridicate rate din Europa”, pe fondul frustrărilor legate de perspectivele economice. În perioada următoare, presiunea se va muta pe două fronturi: dacă autoritățile vor suspenda sau modifica proiectele contestate și cum va reacționa Bruxelles-ul la combinația dintre derapaje de mediu, legislație controversată și proteste de amploare. [...]
Ungaria pregătește o schimbare de reglementare cu efect direct asupra controlului și finanțării mass-media publice , după ce partidul Tisza a depus un proiect de lege care vizează restructurarea instituțiilor și a conducerii din radiodifuziunea publică, potrivit Digi24 . Miza este resetarea guvernanței și a mecanismelor de supraveghere într-un sector despre care criticii spun că a devenit „portavocea” guvernului în perioada Viktor Orbán. Inițiativa este una dintre promisiunile-cheie ale partidului condus de premierul Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orbán după victoria din alegerile din aprilie. O majoritate constituțională ar permite Tisza să anuleze reformele adoptate în perioada fostului lider, pe care criticii le leagă de degradarea standardelor democratice. Ce schimbă proiectul: structură, supraveghere, numiri Obiectivul declarat al proiectului de lege este restabilirea unui serviciu public de radiodifuziune „independent, transparent și responsabil”. În plan operațional, proiectul propune: restructurarea MTVA , holdingul care gestionează în prezent mass-media publice, prin divizarea sa într-o companie responsabilă de radiodifuziune și televiziune; reînființarea agenției naționale de știri MTI ca entitate independentă . Pe partea de guvernanță și control, proiectul introduce noi mecanisme de supraveghere: Comitetul Independent pentru Mass-media Publice , cu rol de protejare a independenței, supraveghere a operațiunilor și finanțelor și participare la selectarea conducerii; conducerea comitetului ar urma să fie pe bază de paritate , cu reprezentare egală pentru guvern și opoziție, plus reprezentanți independenți ai sectorului media; Consiliul Mass-media Publice , care ar monitoriza respectarea principiilor serviciului public pe baza unei Carte a Serviciului Public . Schimbări la Consiliul Mass-media și la conducerea actuală Proiectul vizează și reformarea Consiliului Mass-media , organism din cadrul Autorității Naționale pentru Mass-media și Infocomunicații, pentru o componență „mai echilibrată” și decizii „mai transparente”, inclusiv prin reguli mai stricte privind conflictul de interese. Un punct cu impact imediat ar fi încetarea mandatelor actualilor conducători ai mass-media publice . Conducerea ar urma să fie preluată interimar de ministrul Culturii, Zoltán Tarr , până la selectarea noii conduceri printr-un proces de candidatură deschis . Contextul și detaliile despre proiect sunt prezentate de TVPWorld , citat de Digi24. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda prăbușirii electorale din aprilie , fiind reales cu 729 de voturi din 737 la congresul partidului de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Realegerea vine în primul congres organizat după înfrângerea severă a Fidesz la alegerile legislative, când formațiunea conservatoare Tisza a obținut o majoritate parlamentară de două treimi. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a fost singurul candidat la conducerea partidului. În discursul dinaintea votului, el a spus că nu renunță și a afirmat că își asumă „întreaga responsabilitate” pentru eșecul electoral, conform relatărilor Reuters și Agerpres preluate de Antena 3. „Nu renunț, nu, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată nu renunț.” Ce semnal transmite votul din partid Deși la congres s-au auzit și voci critice, rezultatul votului indică faptul că Orbán rămâne pivotul intern al Fidesz, chiar și după pierderea puterii. El a descris Fidesz drept un „partid de guvernare fantastic” timp de 16 ani, dar a susținut că formațiunea trebuie să treacă prin schimbări pentru a deveni „un partid de opoziție funcțional”, pregătit să revină la guvernare. Contextul politic: ascensiunea Tisza și presiunea din sondaje În alegerile din aprilie, partidul Tisza condus de premierul Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi, suficientă pentru a inversa modificările constituționale asociate guvernării Orbán, notează materialul. Antena 3 mai citează un sondaj din mai al Institutului Publicus, potrivit căruia Tisza ar fi ajuns la 55% susținere (de la 53% la alegeri), în timp ce Fidesz ar fi coborât la 17% (de la 39%). Aceste date sugerează că, dincolo de votul intern, partidul se confruntă cu o problemă de legitimitate publică și de reconstrucție a bazei electorale. [...]
Invazia Rusiei în Ucraina a depășit ca durată Primul Război Mondial , însă amploarea mobilizării și presiunea socială din Rusia rămân, deocamdată, mult sub nivelul „războiului total” din 1914–1918, potrivit unei analize Kyiv Post . Diferența contează economic și operațional: Kremlinul încearcă să susțină efortul militar fără să declanșeze șocul intern al unei mobilizări generale, cu costuri sociale și politice greu de controlat. Războiul din 1914–1918 a durat 1.567 de zile, iar invazia la scară largă începută pe 24 februarie 2022 ajunsese, „până joi”, la 1.568 de zile, adică cu o zi mai mult decât întreaga durată a Primului Război Mondial, notează publicația. De ce durata nu spune tot: mobilizarea e incomparabil mai mică Kyiv Post susține că diferența majoră dintre cele două conflicte, din perspectiva Rusiei, este gradul de mobilizare și cât de adânc intră războiul în viața economică și socială. În Primul Război Mondial, Imperiul Rus a purtat un „război total”, cu mobilizare generală și cu sprijinul unei alianțe occidentale. În războiul din Ucraina, Rusia ar fi într-un echilibru dificil: să strângă suficienți oameni și resurse pentru a-și atinge obiectivele militare, dar să evite costurile politice ale unei mobilizări totale. În plus, în afară de Coreea de Nord și, „într-o măsură mai mică”, Iran, Rusia nu ar avea aliați care să-i susțină tentativa de a prelua controlul asupra Ucrainei, potrivit analizei. Cifrele din analiză: efective și pierderi Publicația compară dimensiunea efortului militar și a pierderilor, folosind estimări și raportări diferite: Primul Război Mondial (Imperiul Rus) : aproximativ 12 milioane de oameni mobilizați (la o populație totală de 175–180 milioane ), iar circa 9 milioane de militari ar fi fost uciși, răniți sau scoși din luptă (inclusiv prin boală ori dezertare), potrivit „majorității istoricilor” și „istoriei convenționale”, cum formulează Kyiv Post. Războiul din Ucraina (Federația Rusă) : populația Rusiei era de aproximativ 146 milioane în februarie 2022; conform estimărilor serviciilor de informații ucrainene , între 1,8 și 2,0 milioane de persoane ar fi servit pe teatrul ucrainean până în iunie 2026. Pentru pierderi, analiza citează numărători ale Forțelor Armate ale Ucrainei (AFU) susținute de imagini din drone și de grupuri internaționale de cercetare, care ar indica aproximativ 1,2 milioane de militari ruși uciși, răniți sau scoși din luptă. Concluzia trasă de Kyiv Post este că, la nivelul întregii societăți ruse, scala pierderilor din Primul Război Mondial ar fi fost de circa zece ori mai mare decât în războiul actual. În schimb, odată ajunși în uniformă, riscul de a deveni victimă rămâne ridicat în ambele cazuri: analiza estimează 76% victime în WWI, față de 60–65% în Ucraina. Implicația pentru economie și stabilitate internă: „război lung” fără colaps imediat Kyiv Post argumentează că Rusia din 2026 nu este în situația de colaps din 1917: statul are un aparat de control intern puternic, opoziția este slabă și în mare parte în exil, iar controlul asupra mass-media este „aproape total”. În plan economic, analiza spune că prețurile au crescut, dar majoritatea familiilor încă își permit bunurile de bază, în timp ce economia de război ar fi împins șomajul la minime record, iar servicii publice majore (precum calea ferată) și energia subvenționată ar continua. În același timp, publicația avertizează că „precursorii” unor turbulențe există: inflație, creșterea numărului de victime, obiective de război greu de atins, izolare de aliați, tehnologie militară inferioară și percepția că beneficiarii războiului sunt oligarhii. Analiza subliniază însă o limitare importantă: faptul că mai puține familii resimt direct costul uman al războiului (comparativ cu 1917) ar explica reziliența socială de până acum. [...]
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu , o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei. Strâmtoarea Hormuz, pe agenda SUA: deminare după redeschidere Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul. Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii. Iranul neagă trimiterea unei echipe de negociere În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene. Alte întâlniri și teme la G7 La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate. Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
Ungaria a ridicat veto-ul și susține deschiderea primului „cluster” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , după ce Budapesta și Kievul au formalizat un acord amplu privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una de reglementare și calendar european: angajamentele Ucrainei intră în cadrul de aderare la UE și vor fi monitorizate de instituțiile europene, iar nerespectarea lor poate bloca pașii următori. Acordul a fost anunțat pe 12 iunie de premierul ungar Péter Magyar , care a spus că Ucraina a transmis o notă diplomatică prin care se angajează să implementeze integral prevederile, iar aceste angajamente au fost incluse în Planul de acțiune al Ucrainei pentru minorități, legat de procesul de aderare la UE. „Acordul istoric dintre Ungaria și Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunității maghiare din Transcarpatia a fost acum formalizat”, a scris Magyar pe rețelele sociale. Ce primește Ucraina: deblocarea unui pas-cheie în negocierile cu UE Odată cu „sigilarea” acordului politic, Ungaria a renunțat la amenințarea de veto și a acceptat să sprijine deschiderea primului cluster de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Guvernele UE plănuiesc deschiderea acestui prim cluster la o conferință interguvernamentală în Luxemburg, pe 15 iunie, ceea ce ar marca primul pas formal în negocierile detaliate privind reformele politice, juridice și economice necesare înainte de aderare. În același timp, Magyar a avertizat că, dacă Ucraina nu își respectă obligațiile privind drepturile minorităților, progresul ulterior în procesul de aderare ar putea fi blocat. Ce a acceptat Ucraina: concesii în educație și simboluri comunitare Conform articolului, Ucraina a acceptat o „restaurare amplă” a unor drepturi fundamentale pentru minoritatea maghiară. Printre concesiile enumerate: reintroducerea unui sistem de școli pentru minorități etnice, în care elevii pot folosi limba maternă în toate activitățile educaționale, inclusiv la examenele oficiale; permisiunea ca elevii și membrii comunității maghiare să folosească liber simboluri și steaguri naționale ungare la sărbători și evenimente publice. Context: un diferend de un deceniu și un mecanism de monitorizare europeană Potrivit DailyNewsHungary (citat de Kyiv Post ), disputa privind drepturile minorităților a dominat relațiile bilaterale în ultimii zece ani, pe fondul criticilor Budapestei la adresa legislației ucrainene privind limba de stat și educația, despre care Ungaria a susținut că ar fi restrâns drepturile a aproximativ 100.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia. Elementul nou, cu impact direct asupra parcursului european al Ucrainei, este că acordul este legat de cadrul de aderare la UE, iar Comisia Europeană și Consiliul European vor monitoriza respectarea angajamentelor de către Kiev. În acest aranjament, tema drepturilor minorităților devine un criteriu practic de condiționalitate în negocieri, nu doar un subiect bilateral. [...]
