Știri
Știri din categoria Externe
Campionul ucrainean Oleksandr Usyk a avut o întrevedere cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, într-un gest cu potențial de influență diplomatică pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.
Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval, iar existența ei a fost confirmată public printr-o fotografie în care cei doi își strâng mâna, postată pe X de Margo Martin, asistent special al președintelui și consilier pe comunicare. Casa Albă nu a publicat, deocamdată, o transcriere sau un rezumat oficial al discuției, astfel că detaliile conversației rămân necunoscute.
În lipsa unui comunicat oficial, semnificația întâlnirii ține mai ales de rolul pe care Usyk și l-a asumat în ultimii ani: folosirea platformei sale globale pentru a menține atenția internațională asupra invaziei Rusiei. Publicația notează că sportivul a făcut în repetate rânduri apeluri publice către Trump în legătură cu războiul, inclusiv cerându-i să viziteze Ucraina pentru a vedea situația „la fața locului”.
Vizita la Washington are loc la scurt timp după un moment important în cariera lui Usyk. Pe 23 mai, el și-a apărat titlurile unificate la categoria grea într-un meci organizat lângă Piramidele din Giza, în Egipt, câștigat prin knockout tehnic în runda a 11-a în fața lui Rico Verhoeven.
A fost primul său meci de la precedenta apărare a titlului, câștigată în iulie 2025 împotriva lui Daniel Dubois, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
Ucraina a lovit un nod-cheie al infrastructurii petroliere ruse din regiunea Volgograd , într-o operațiune cu drone care, potrivit Kyiv Post , a provocat un incendiu industrial de amploare și a vizat concomitent posturi de comandă ale armatei ruse pe mai multe sectoare ale frontului. Miza principală a atacului, așa cum reiese din informațiile publicate, este presiunea asupra logisticii energetice care alimentează atât economia, cât și efortul militar al Rusiei. Lovitura din Volgograd: o stație de pompare conectată la magistrale de transport Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de sâmbătă, 13 iunie, drone ucrainene cu rază lungă au lovit un atelier central de pregătire, procesare și pompare a țițeiului din apropierea localității Iefimovka, în raionul Kotovo (regiunea Volgograd). Oficiali locali din Volgograd au încercat inițial să minimalizeze incidentul, susținând că ar fi fost vorba despre un incendiu „localizat” la un obiectiv industrial generic, provocat de „căderea resturilor” de dronă. În schimb, canalele de monitorizare Exilenova+ și ASTRA, citate de publicație, au indicat că explozia a afectat direct stația de pompare de la Iefimovka. Kyiv Post notează că incendiul a fost confirmat și prin sistemele NASA de urmărire prin satelit a incendiilor. De ce contează: nod tehnologic pentru țiței și alimentare a conductelor principale Potrivit descrierii din articol, instalația de la Iefimovka are rol de nod tehnologic în rețeaua energetică rusă: procesează țiței extras din zăcământul Korobkovskoye și din câmpuri învecinate din regiunile Volgograd, Astrahan și Kalmykia, eliminând apă de zăcământ, gaze asociate și impurități mecanice. După stabilizare, țițeiul este pompat în conductele magistrale ale Rusiei, inclusiv pe ruta de tranzit Kuibyshev–Tikhoretsk, care alimentează rafinării interne mari și infrastructura de export maritim a Kremlinului, conform aceleiași surse. Atacuri în paralel asupra comenzii și controlului pe front În același timp cu loviturile asupra infrastructurii energetice, Statul Major ucrainean a raportat distrugerea unor posturi de comandă ruse în sectorul Soledar (regiunea Donețk ocupată) și în sectorul Verkhnia Krynytsia (regiunea Zaporojie ocupată). Publicația mai scrie că au fost vizate și puncte de comandă pentru drone și recunoaștere, în mai multe locații menționate: Khoromne (regiunea Briansk, Rusia), Verkhnia Krynytsia (Zaporojie), Voskresenka (Donețk) și Novomykolaivka (Herson). Context: o campanie de presiune pe combustibili, exporturi și logistică militară Kyiv Post încadrează lovitura din Volgograd într-o campanie mai largă menită să afecteze distribuția internă de combustibil, veniturile din export și logistica militară a Rusiei. Articolul amintește, în acest context, atacuri anterioare asupra unor obiective energetice și de transport, inclusiv terminalul Tamanneftegas pentru gaze petroliere lichefiate (LPG) și infrastructură din zona Port Temryuk, precum și un „blitz” cu 230 de drone de Ziua Rusiei, care ar fi afectat rafinării și o uzină chimică pentru combustibil de rachete. Publicația susține că, prin lovirea simultană a rafinăriilor, stațiilor de pompare din adâncimea teritoriului și a porturilor de export la Marea Neagră, Ucraina urmărește să reducă resursele disponibile pentru alimentarea armatei ruse și să diminueze baza economică ce finanțează războiul. [...]
Planurile SUA pentru o posibilă misiune terestră în Iran au fost oprite de Donald Trump din cauza riscului de represalii și a unei potențiale pierderi mari de vieți , potrivit Focus . Informația indică faptul că, în paralel cu negocierile de pace, Washingtonul evalua scenarii care ar fi putut escalada rapid conflictul și ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice și comerțul maritim. Potrivit relatării, soldați americani ar fi urmat să confiște „cu forța” uraniu îmbogățit, componentă-cheie pentru fabricarea unei arme nucleare. Focus citează CNN, care își bazează informațiile pe mai multe surse din interior. De ce a fost blocată opțiunea unei intervenții terestre Conform CNN, generalul Dan Caine, unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai SUA, ar fi fost convocat la mijlocul lunii mai la o întâlnire secretă, după ce se afla la Bruxelles. Discuțiile ar fi avut loc într-un comandament militar din Tampa (Florida), unde ar fi fost analizate opțiunile unei operațiuni. Decizia de a nu merge mai departe ar fi fost luată pe fondul a două riscuri majore: posibile represalii ale Iranului și perspectiva unui număr ridicat de victime în rândul militarilor americani. Dimensiunea operațiunii și dificultatea „securizării” uraniului Relatarea indică faptul că o „securizare fizică” a uraniului ar fi necesitat o forță terestră considerabilă, inclusiv sute de militari din forțe speciale. Un interlocutor citat de CNN descrie complexitatea operațiunii în infrastructuri subterane: „Ar fi nebunește de dificil să scotocești prin aceste tuneluri și toate butoaiele.” Aceeași sursă adaugă că ar fi fost nevoie de „o prezență masivă”, concluzia fiind că, practic, ar fi însemnat o invazie. Riscul de șoc pe energie: Bab al-Mandab, „opțiunea nucleară” economică Trei persoane familiarizate cu subiectul au declarat pentru CNN că Teheranul ar fi avut în vedere o „opțiune nucleară” economică în cazul eșecului negocierilor și al reaprinderii războiului: aliații houthi ai Iranului ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandab, ceea ce ar agrava o criză a petrolului. Context: pierderi, costuri și avertismente privind capacitatea nucleară În material sunt menționate următoarele cifre despre războiul cu Iranul: 13 militari americani uciși; peste 500 de militari americani răniți; peste 1.700 de victime civile, dintre care 254 copii; costuri până acum: 29 miliarde dolari (aprox. 130 miliarde lei). Totodată, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, ar fi avertizat că stocul existent ar putea permite Iranului să construiască până la 10 bombe atomice, dacă ar decide militarizarea programului. În plus, Iranul ar avea suficient material și pentru o „bombă murdară” (exploziv convențional combinat cu material radioactiv) și ar păstra o parte semnificativă din arsenalul de drone și rachete. Ce urmează: negocieri în curs și incidente în Strâmtoarea Hormuz Negocierile pentru un acord de pace continuă, Pakistanul – menționat ca țară mediator – exprimând optimism că s-ar putea ajunge la un acord în următoarele 24 de ore, potrivit sursei citate. În paralel, tensiunile rămân ridicate: armata SUA a raportat sâmbătă dimineață noi atacuri cu drone ale Iranului asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz, precizând că toate au fost doborâte, iar traficul maritim a continuat. [...]
Rusia își extinde infrastructura de atac cu drone prin instalarea unor noi baze de lansare în apropierea graniței cu Belarus, o mutare care scurtează rutele către ținte din Kiev și vestul Ucrainei și poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene, potrivit Digi24 . În total, „cel puțin cinci” astfel de baze ar fi apărut în ultimii doi-trei ani în regiunile rusești Briansk, Oriol și Smolensk, unele la doar câteva zeci de kilometri de Belarus. Informația a fost relatată de secția în limba belarusă a Radio Free Europe/Radio Liberty și preluată de TVPWorld (conform articolului). De ce contează: distanțe mai scurte, fereastră mai mare de lovire Amplasarea bazelor ar oferi forțelor ruse „un acces mai ușor” către ținte din Kiev și vestul Ucrainei, prin reducerea semnificativă a distanței pe care trebuie să o parcurgă dronele. În același timp, articolul notează că aceste arme traversează adesea spațiul aerian belarus, ceea ce adaugă o dimensiune regională riscului operațional. Una dintre bazele menționate este descrisă de Radio Free Europe/Radio Liberty drept „una dintre cele mai mari” baze de drone din lume, fără ca în material să fie oferite estimări cantitative privind capacitatea. Rolul Belarusului și semnalele politice Belarus nu și-a trimis trupe în Ucraina, dar a susținut războiul Kremlinului, inclusiv prin rolul avut la declanșarea invaziei din 2022 și prin sprijin diplomatic pentru Moscova, potrivit aceleiași relatări. Pe fondul intensificării utilizării spațiului aerian belarus, forțele de securitate din Belarus au afirmat că dronele survolează teritoriul țării „aproape în fiecare zi” și au raportat „peste 1.400” de încălcări ale spațiului aerian în 2025, conform Radio Free Europe/Radio Liberty. Totuși, Minskul nu ar recunoaște public că încălcările sunt cauzate de drone rusești, punând vina pe Ucraina sau fără a indica originea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat luna trecută că Moscova încearcă să atragă Belarusul „mai adânc în război”, în timp ce liderul belarus Aleksandr Lukașenko a exclus trimiterea de trupe, spunând că soldații săi nu vor deveni „carne de tun” în conflict. Context: Shahed și varianta „Geran” Rusia folosește frecvent drone Shahed de fabricație iraniană și versiuni adaptate produse intern, numite „Geran”, în atacurile aeriene asupra Ucrainei. Iranul a negat în mod repetat că furnizează astfel de drone Moscovei pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, mai notează articolul. [...]
Lovitura SUA în Venezuela ridică miza cooperării de securitate cu Caracas potrivit Antena 3 , după ce Donald Trump a anunțat uciderea lui Hector Rusthenford Guerrero Flores („Niño Guerrero”), unul dintre principalii lideri ai grupării Tren de Aragua , desemnată de SUA drept organizație teroristă. Trump a susținut că liderul grupării a fost eliminat într-o „lovitură rapidă și distrugătoare”, iar operațiunea ar fi fost „coordonată îndeaproape” cu guvernul venezuelean. Mesajul a fost însoțit de un videoclip care arată o clădire cu acoperiș verde dispărând într-un nor de fum, în urma unei explozii. „La ordinul meu, Comandamentul Sudic al Statelor Unite a lansat un atac cinetic rapid și letal pentru a-l executa pe Niño Guerrero (...) Această acțiune a fost coordonată îndeaproape cu prietenii noștri din Venezuela”, a transmis Trump, potrivit relatării. Confirmarea Pentagonului și rolul forțelor venezuelene Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o postare pe X că lovitura a fost efectuată „la începutul acestei săptămâni”, în colaborare cu forțele de securitate venezuelene. La rândul său, comandantul Comandamentului Sud al SUA, generalul Francis Donovan, a mulțumit forțelor venezuelene pentru sprijinul acordat unei „operațiuni comune” împotriva unei baze a Tren de Aragua, care ar fi dus la moartea liderului grupării. Context: acuzații în SUA și recompensă de 5 milioane de dolari În decembrie, Procuratura Federală a Districtului Sudic din New York l-a pus sub acuzare pe „Niño Guerrero”, acuzându-l că ar fi ordonat, supervizat și facilitat acte de terorism pe teritoriul Statelor Unite. Guvernul american a oferit o recompensă de 5 milioane de dolari pentru informații care ar fi dus la capturarea sa. Antena 3 notează, citând CNN, că procurorul federal Jay Clayton l-a descris atunci pe Guerrero drept „creierul” transformării Tren de Aragua dintr-o bandă formată în închisorile venezuelene într-o organizație teroristă transnațională. De ce contează: o cooperare rară, într-un dosar cu implicații regionale Elementul cu impact operațional este colaborarea invocată între SUA și forțele de securitate din Venezuela, într-o operațiune care vizează o grupare asociată cu trafic de persoane, șantaj, răpiri, spălare de bani și contrabandă cu droguri, potrivit Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Gruparea a apărut într-o închisoare din Venezuela și s-a extins în regiune, iar în prezent operează și în Statele Unite, deși „amploarea exactă” a activităților sale rămâne necunoscută. Controversele din jurul campaniei SUA împotriva rețelelor de crimă organizată Materialul amintește că administrația Trump a fost criticată după deportarea a peste 200 de persoane acuzate că ar fi membri Tren de Aragua către o închisoare de maximă securitate din El Salvador, în condițiile în care oficialii americani ar fi prezentat puține dovezi privind apartenența acestora la grupare, iar mulți au negat legătura. Totodată, sunt menționate lovituri ale Departamentului Apărării asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacificul de Est, soldate cu peste 200 de morți, fără ca administrația să fi prezentat public dovezi privind narcoticele la bord sau afilierea la carteluri. În acest context, eliminarea unui lider de vârf și recunoașterea explicită a sprijinului venezuelean pot indica o intensificare a cooperării operative pe dosare de securitate, însă amploarea rețelei Tren de Aragua în SUA rămâne, potrivit sursei, dificil de cuantificat. [...]
