Știri
Știri din categoria Externe
Lovitura SUA în Venezuela ridică miza cooperării de securitate cu Caracas potrivit Antena 3, după ce Donald Trump a anunțat uciderea lui Hector Rusthenford Guerrero Flores („Niño Guerrero”), unul dintre principalii lideri ai grupării Tren de Aragua, desemnată de SUA drept organizație teroristă.
Trump a susținut că liderul grupării a fost eliminat într-o „lovitură rapidă și distrugătoare”, iar operațiunea ar fi fost „coordonată îndeaproape” cu guvernul venezuelean. Mesajul a fost însoțit de un videoclip care arată o clădire cu acoperiș verde dispărând într-un nor de fum, în urma unei explozii.
„La ordinul meu, Comandamentul Sudic al Statelor Unite a lansat un atac cinetic rapid și letal pentru a-l executa pe Niño Guerrero (...) Această acțiune a fost coordonată îndeaproape cu prietenii noștri din Venezuela”, a transmis Trump, potrivit relatării.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o postare pe X că lovitura a fost efectuată „la începutul acestei săptămâni”, în colaborare cu forțele de securitate venezuelene.
La rândul său, comandantul Comandamentului Sud al SUA, generalul Francis Donovan, a mulțumit forțelor venezuelene pentru sprijinul acordat unei „operațiuni comune” împotriva unei baze a Tren de Aragua, care ar fi dus la moartea liderului grupării.
În decembrie, Procuratura Federală a Districtului Sudic din New York l-a pus sub acuzare pe „Niño Guerrero”, acuzându-l că ar fi ordonat, supervizat și facilitat acte de terorism pe teritoriul Statelor Unite. Guvernul american a oferit o recompensă de 5 milioane de dolari pentru informații care ar fi dus la capturarea sa.
Antena 3 notează, citând CNN, că procurorul federal Jay Clayton l-a descris atunci pe Guerrero drept „creierul” transformării Tren de Aragua dintr-o bandă formată în închisorile venezuelene într-o organizație teroristă transnațională.
Elementul cu impact operațional este colaborarea invocată între SUA și forțele de securitate din Venezuela, într-o operațiune care vizează o grupare asociată cu trafic de persoane, șantaj, răpiri, spălare de bani și contrabandă cu droguri, potrivit Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.
Gruparea a apărut într-o închisoare din Venezuela și s-a extins în regiune, iar în prezent operează și în Statele Unite, deși „amploarea exactă” a activităților sale rămâne necunoscută.
Materialul amintește că administrația Trump a fost criticată după deportarea a peste 200 de persoane acuzate că ar fi membri Tren de Aragua către o închisoare de maximă securitate din El Salvador, în condițiile în care oficialii americani ar fi prezentat puține dovezi privind apartenența acestora la grupare, iar mulți au negat legătura.
Totodată, sunt menționate lovituri ale Departamentului Apărării asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacificul de Est, soldate cu peste 200 de morți, fără ca administrația să fi prezentat public dovezi privind narcoticele la bord sau afilierea la carteluri.
În acest context, eliminarea unui lider de vârf și recunoașterea explicită a sprijinului venezuelean pot indica o intensificare a cooperării operative pe dosare de securitate, însă amploarea rețelei Tren de Aragua în SUA rămâne, potrivit sursei, dificil de cuantificat.
Recomandate
Anunțul lui Donald Trump despre eliminarea liderului Tren de Aragua ridică miza operațiunilor americane în America Latină , printr-o intervenție militară despre care spune că a fost făcută în coordonare cu autoritățile venezuelene, potrivit news.ro . Președintele SUA a afirmat vineri seară că „Niño Guerrero” (Héctor Rusthenford Guerrero Flores), liderul bandei venezuelene Tren de Aragua, a fost „eliminat” într-o „lovitură rapidă și letală” executată de Comandamentul Sud al Statelor Unite. Trump a făcut declarația pe platforma Truth Social , fără să precizeze locul exact al atacului. Potrivit aceleiași postări, operațiunea ar fi fost realizată „în strânsă coordonare” cu Venezuela, condusă de președinta interimară Delcy Rodríguez, după capturarea lui Nicolás Maduro de către Statele Unite în luna ianuarie. Informația este atribuită de news.ro agenției AFP. În mesajul său, Trump a susținut că „teroriștii din Tren de Aragua nu mai au niciun refugiu, nici în Venezuela, nici în altă parte”. Postarea a fost însoțită de un scurt videoclip care arată, din aer, o clădire cu acoperiș verde înconjurată de vegetație, urmată de o explozie și un nor dens de fum. Context: acuzații de terorism în SUA și statutul grupării „Niño Guerrero”, în vârstă de 42 de ani, fusese inculpat în 2025 de un tribunal federal din New York pentru că ar fi ordonat, coordonat și facilitat acte de terorism și violență pe teritoriul Statelor Unite; ulterior, se afla în libertate și era urmărit de autorități. Tren de Aragua este considerată de Statele Unite o organizație teroristă. Gruparea s-a format în 2014 în statul venezuelean Aragua și, potrivit serviciilor de informații citate în material, și-a extins activitățile în mai multe țări din America de Sud, fiind acuzată de trafic de persoane, asasinate, răpiri, jafuri, trafic de droguri și extorcare. [...]
China contestă listarea de către Pentagon a unor giganți corporativi, o mișcare care poate bloca accesul la contracte de apărare în SUA , potrivit Mediafax . Beijingul spune că decizia Washingtonului contrazice consensul atins la summitul de luna trecută dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping. China a transmis, sâmbătă, că se opune „ferm” includerii pe lista americană a companiilor considerate „militare”, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Potrivit poziției chineze, măsura ignoră înțelegerile rezultate din întâlnirea la nivel înalt Trump–Xi, care ar fi vizat intensificarea legăturilor economice. Ce înseamnă lista Pentagonului și care e efectul practic Pentagonul a adăugat, luni, mai multe companii chineze non-statale pe lista sa, inclusiv producătorul de vehicule electrice BYD și giganții tehnologici Alibaba și Baidu. Scopul listei este să identifice companii pe care SUA le consideră că ar avea legături cu armata chineză. Consecința menționată în material este una directă: includerea pe listă le împiedică să obțină contracte de apărare cu Statele Unite. Reacția Beijingului: „abuz de putere” și invocarea securității naționale Un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a declarat, într-un comunicat, că SUA au ignorat consensul stabilit la întâlnirea dintre liderii celor două state. „Statele Unite au generalizat continuu conceptul de securitate națională și au abuzat de puterea statului pentru a suprima în mod nejustificat întreprinderile chineze.” În același context, cele trei companii menționate ar fi susținut anterior că „nu există nicio bază” pentru includerea lor pe listă, potrivit sursei citate. Contextul politic și economic invocat de China Mediafax notează că, la mijlocul lunii mai, Trump a vizitat Beijingul pentru un summit cu Xi, iar cei doi ar fi convenit să intensifice legăturile economice. Înțelegerea ar fi inclus achiziții chineze suplimentare de produse agricole americane și avioane Boeing, precum și înființarea unor consilii separate pentru comerț și investiții. Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă Washingtonul intenționează să extindă lista sau dacă există un calendar de revizuire a deciziei. [...]
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu , o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei. Strâmtoarea Hormuz, pe agenda SUA: deminare după redeschidere Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul. Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii. Iranul neagă trimiterea unei echipe de negociere În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene. Alte întâlniri și teme la G7 La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate. Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
Fortificarea depozitelor de uraniu din Iran riscă să complice și să întârzie orice acord SUA–Teheran privind preluarea și distrugerea materialului îmbogățit , după ce regimul iranian ar fi prăbușit tuneluri și ar fi minat intrările pentru a îngreuna accesul, potrivit Știrile Pro TV , care citează informații publicate de CNN. În ultimele săptămâni, Iranul ar fi intensificat măsurile de securizare a unui depozit cu uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru fabricarea bombelor, inclusiv prin prăbușirea deliberată a tunelurilor și minarea intrărilor, conform a cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor de informații americane. În aceste condiții, accesul la aproximativ o jumătate de tonă de uraniu puternic îmbogățit ar fi devenit „mult mai dificil, periculos și consumator de timp” decât în urmă cu o lună, când președintele Donald Trump a sugerat public că ar putea ordona armatei americane să confişte materialul. De ce contează: acordul propus devine mai greu de pus în practică Noile fortificații ar adăuga un nivel suplimentar de complexitate acordului pe care administrația Trump l-ar propune Teheranului pentru îndepărtarea și distrugerea uraniului. În plus, apare o problemă operațională majoră: cine ar urma să își asume efectiv extragerea materialului dintr-un sit prăbușit și minat, o operațiune care ar necesita utilaje grele de excavare și deminare, activități descrise ca dificile și riscante. Delegația diplomatică a Iranului la ONU și Casa Albă nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii adresate de CNN, potrivit materialului citat. Pozițiile SUA și Iranului: acord „în apropiere”, dar cu termeni neclari Donald Trump a spus în repetate rânduri că asigurarea acestui material este o prioritate pentru SUA în negocierile în curs, menite să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Hormuz , pe care Iranul ar fi „închis-o efectiv”, conform sursei. Un înalt oficial al administrației americane, citat de CNN, a afirmat că părțile s-ar apropia de un acord care ar obliga Iranul să predea uraniul îmbogățit către SUA, urmând ca acesta să fie distrus la fața locului și apoi scos din țară. Totuși, oficiali americani și iranieni ar fi oferit relatări contradictorii despre un acord provizoriu, iar termenii exacți ar rămâne neclari. Un presupus proiect de acord ar fi fost divulgat unei agenții de știri semi-oficiale iraniene, ceea ce ar fi declanșat o reacție furioasă a lui Trump pe rețelele sociale. Riscul de verificare: „irecuperabil” și posibilitatea ascunderii unei părți din stoc Scott Roecker, fost șef al Biroului de Eliminare a Materialelor Nucleare din cadrul Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (2017–2021), a avertizat că, dacă informațiile sunt reale, recuperarea uraniului puternic îmbogățit (HEU) ar deveni mai complicată. El a indicat și un risc de verificare: Iranul ar putea susține că o parte din material este „irecuperabilă”, ceea ce ar submina încrederea că Teheranul nu păstrează accesul la uraniu pentru viitor. De ce a fost anulată opțiunea militară: riscuri prea mari SUA ar fi analizat în luna mai o operațiune de confiscare a materialului nuclear, dar ar fi renunțat din cauza riscurilor ridicate. Între timp, Iranul și-ar fi consolidat protecția în jurul siturilor, iar cea mai mare parte a stocului de uraniu puternic îmbogățit ar fi considerată ascunsă în tuneluri prăbușite din complexul nuclear de la Isfahan, cu alte cantități depozitate în locații secrete. Chiar dacă un acord ar putea fi semnat în perioada următoare, negocierile privind viitorul programului nuclear iranian ar urma să continue, potrivit materialului. În plan operațional, scoaterea uraniului din țară ar necesita probabil mobilizarea unei instalații mobile specializate, coordonată de Administrația Națională pentru Securitate Nucleară la Laboratorul Național Oak Ridge din Tennessee. CNN mai notează că principalii negociatori americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, ar fi vizitat laboratorul la începutul lunii. Trump a declarat reporterilor că procesul de evacuare ar dura „cel puțin două săptămâni”, însă sursa subliniază că și cei mai buni experți ar avea nevoie de timp pentru o astfel de misiune. [...]
Iranul a făcut mai dificilă confiscarea sau evacuarea uraniului îmbogățit , după ce a prăbușit intenționat tuneluri și a amplasat mine explozive la intrări, o mișcare care complică direct orice scenariu de preluare a materialului și, implicit, negocierile Washington–Teheran, potrivit unei investigații CNN . Potrivit a cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane, fortificările vizează o rezervă de uraniu „aproape de calitatea necesară pentru o bombă” și fac recuperarea „mult mai dificilă, periculoasă și consumatoare de timp” decât era în urmă cu o lună. Chiar și pentru Iran, accesarea stocului ar necesita echipamente grele de excavare și operațiuni de deminare. Miza imediată este operațională: aceste măsuri ridică riscurile și costurile unei eventuale operațiuni de confiscare și introduc incertitudine în jurul unui posibil acord care ar prevedea predarea uraniului către SUA pentru distrugere și scoaterea lui din țară. Ce știe Washingtonul despre amplasarea stocului Comunitatea internațională consideră că cea mai mare parte a stocului se află în tuneluri prăbușite la complexul nuclear Isfahan , în centrul Iranului, cu material suplimentar păstrat și în alte locații, potrivit aceleiași surse. CNN notează că, la mijlocul lunii mai, armata americană era pregătită pentru o operațiune de preluare a materialului nuclear, dar aceasta a fost considerată în final prea riscantă. Între timp, Iranul ar fi continuat să întărească zonele unde se crede că uraniul este îngropat. Efectul asupra negocierilor: verificare mai grea și risc de „irecuperabil” Fortificarea tunelurilor adaugă un strat suplimentar de complexitate acordului propus de administrația Trump pentru a elimina și distruge uraniul, inclusiv prin întrebarea practică: cine își asumă efectiv sarcina periculoasă de a-l scoate. Scott Roecker, fost șef al biroului de eliminare a materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration (NNSA) între 2017 și 2021, avertizează că situația poate afecta atât recuperarea, cât și verificarea completă a stocului: „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din [uraniul îmbogățit] este irecuperabil.” În interpretarea lui Roecker, asta ar putea reduce încrederea că Iranul nu păstrează, pe termen lung, posibilitatea de a recâștiga accesul la material. Acordul posibil și pașii următori Un oficial de rang înalt din administrație, care a informat jurnaliștii vineri, a spus că cele două părți se apropie de un acord care ar obliga Iranul să predea uraniul îmbogățit către SUA; materialul ar urma să fie distrus la fața locului și apoi scos din țară. Totuși, oficiali americani și iranieni au oferit relatări contradictorii, iar termenii exacți rămân neclari, mai arată CNN. Chiar și în cazul semnării unui acord în perioada următoare, sunt așteptate negocieri tehnice suplimentare privind viitorul programului nuclear iranian. CNN mai relatează că scoaterea uraniului din țară ar necesita probabil o facilitate mobilă specializată, organizată sub NNSA la Oak Ridge National Laboratory (Tennessee), iar președintele Donald Trump le-a spus reporterilor că operațiunea de eliminare ar dura „cel puțin două săptămâni”. Deocamdată, Iranul nu a răspuns solicitării de comentarii, iar Casa Albă nu a oferit un răspuns imediat la întrebările CNN, potrivit publicației. [...]
Protestele din Albania riscă să complice parcursul european al țării , după ce un proiect turistic de mari dimensiuni, asociat cu Jared Kushner , a devenit catalizatorul unei mișcări naționale împotriva modului în care guvernul gestionează investițiile și protecția mediului, potrivit Politico . Planul vizează un resort de 10.000 de locuri de cazare, lângă o zonă protejată de pe coasta sudică, într-un areal descris ca adăpost pentru flamingo, țestoase și una dintre cele mai bine conservate delte de râu din Europa. În doar două săptămâni, protestul inițial – supranumit „revoluția flamingo” – s-a extins dincolo de tema de mediu și s-a transformat într-o contestare a întregii clase politice. Miza depășește un singur proiect: demonstrațiile vin pe fondul acuzațiilor de corupție, al nemulțumirilor legate de dezvoltarea economică și al percepției că statul este administrat în interesul „câtorva bogați”, într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, notează publicația. Investiții accelerate, reguli de mediu contestate În centrul disputei se află faptul că lucrările ar fi fost aprobate fără o evaluare a impactului asupra mediului, aspect care a alimentat reacția publică. Politico descrie o zonă în care au apărut deja drumuri și fundații din ciment, iar activiștii susțin că intervențiile au afectat inclusiv zone de cuibărit. Proiectul este prezentat ca fiind de 1,4 miliarde euro (aprox. 7,1 miliarde lei) și a devenit asociat cu Kushner și Ivanka Trump, deși „unele relatări recente” ar indica faptul că grupul de investiții al lui Kushner, Affinity Partners, s-ar fi retras. Affinity Partners nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Politico precizează că nu a reușit să îl contacteze direct pe Kushner. Presiune pe guvern și risc pentru negocierile cu UE Premierul Edi Rama a adoptat o poziție neconcesivă, iar declarațiile sale – inclusiv ideea că investitorii străini sunt o prioritate deoarece „aduc bani” – au amplificat tensiunile, potrivit relatării. În stradă, protestatarii cer nu doar oprirea proiectului, ci și demisia lui Rama, aflat de 13 ani la putere, iar unii cer inclusiv sancționarea liderului opoziției și fost premier Sali Berisha. În paralel, ambiția Albaniei de a adera la Uniunea Europeană până în 2030 ar putea fi afectată de combinația dintre instabilitate politică și controversele privind protecția mediului. Ambasadorul UE la Tirana, Silvio Gonzato, avertizează că nu poți cere derogări de la regulile europene de mediu și, în același timp, să urmezi un model de dezvoltare care agravează problemele; el compară situația cu „greșeli” făcute în trecut în Italia și în alte părți ale Europei, inclusiv în România. Tot în acest context, Politico menționează că Albania a adoptat legi controversate privind investițiile strategice și ariile protejate, despre care organizațiile de mediu și demonstranții spun că ar fi fost concepute pentru a accelera proiecte turistice. UE ar fi avertizat că, dacă direcția continuă, închiderea capitolului de mediu din negocierile de aderare poate deveni mai dificilă. Turismul „Maldivelor Europei” și costurile interne Rama își leagă strategia de atragerea capitalului străin de obiectivul de a transforma Albania în „Maldivelor Europei”. În ultimul deceniu, numărul vizitatorilor s-a triplat, iar anul trecut țara a avut peste 12 milioane de turiști, de peste patru ori populația, potrivit articolului, care notează și aprecierile UN Tourism. Criticii acestui model susțin însă că dezvoltarea rapidă aduce beneficii economice limitate pentru populație, în timp ce presiunea pe mediu și costurile de trai cresc. În plus, Politico consemnează că tinerii albanezi pleacă din țară „la cele mai ridicate rate din Europa”, pe fondul frustrărilor legate de perspectivele economice. În perioada următoare, presiunea se va muta pe două fronturi: dacă autoritățile vor suspenda sau modifica proiectele contestate și cum va reacționa Bruxelles-ul la combinația dintre derapaje de mediu, legislație controversată și proteste de amploare. [...]
