Știri
Știri din categoria Externe
Cina Trump–Macron de la Versailles devine un test de „retenție” diplomatică la G7, pe fondul temerilor europene că președintele american ar putea pleca din nou înainte de finalul reuniunii, potrivit news.ro.
Donald Trump va participa miercuri la o cină cu Emmanuel Macron la Palatul Versailles, după summitul G7 de la Evian-les-Bains, informație atribuită de publicație unui înalt oficial al administrației Trump citat de Politico.com. Palatul Élysée a confirmat, de asemenea, organizarea cinei.
Întâlnirea vine după ce Macron îl invitase anterior pe Trump la o cină în doi la încheierea summitului, însă Casa Albă nu confirmase până acum participarea. În material se arată că invitația ar fi fost „probabil” o încercare de a-i face pe plac lui Trump, descris ca apreciind luxul, dar și o modalitate de a-l menține la summit până la final.
Liderii europeni vor să abordeze teme precum războiul din Ucraina și conflictul din Iran. Contextul este sensibil: anul trecut, Trump a părăsit summitul mai devreme, pe fondul tensiunilor legate de Iran, potrivit aceleiași surse.
Trump ar urma să sosească în Franța luni, iar programul include o întâlnire bilaterală cu Macron, urmată de salutul oficial și o cină de lucru.
Un reprezentant al administrației, sub protecția anonimatului, a indicat că președintele american va aborda chestiuni de „importanță generală” pentru aliați, între care:
Macron l-a invitat la summitul G7 și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar programul de marți include o sesiune de lucru cu liderii G7 și cu liderul ucrainean. Totuși, un al doilea înalt oficial al administrației a spus că, „în prezent”, nu este prevăzută o întâlnire bilaterală Trump–Zelenski, deși a lăsat deschisă posibilitatea unei discuții în marja summitului.
Tot marți, Trump are programate întâlniri bilaterale cu emirul Qatarului și cu președintele Emiratelor Arabe Unite, precum și un prânz de lucru cu liderii G7 și lideri din Orientul Mijlociu. Miercuri, pe lângă sesiunile G7, sunt menționate întâlniri bilaterale cu președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, și cu premierul Indiei, Narendra Modi, precum și o discuție cu parteneri G7 și directori executivi din tehnologie pe tema inteligenței artificiale.
Recomandate
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
Un memorandum SUA–Iran cu încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz ar urma să fie semnat duminică , dar evenimentul nu apare în agenda publică a președintelui american, potrivit Al Jazeera . Informația, prezentată ca declarație a lui Donald Trump , vizează un „memorandum de înțelegere” (un acord-cadru, de regulă fără detaliile unui tratat) cu Iranul. Documentul ar include două elemente: o încetare a focului pe 60 de zile și redeschiderea Hormuz. Faptul că semnarea nu figurează în programul public al președintelui introduce un grad de incertitudine operațională și de calendar, relevant pentru actorii care urmăresc evoluțiile din regiune, în condițiile în care detaliile despre formatul și locul evenimentului nu sunt indicate în material. Publicația notează doar că semnarea ar urma să aibă loc duminică. [...]
Starmer și Trump au convenit că libertatea de navigație trebuie restabilită pentru a limita impactul economic global , în contextul eforturilor de a pune capăt conflictului cu Iranul, potrivit news.ro . Conform unui comunicat transmis sâmbătă de Downing Street , premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, despre demersurile în curs pentru încheierea conflictului. Starmer a salutat „progresele” făcute până acum și a reiterat că Marea Britanie este pregătită să sprijine implementarea oricărui acord de pace și să lucreze cu partenerii internaționali pentru ca acesta să aibă succes. Miza economică: rutele maritime și costurile globale Cei doi lideri au subliniat „necesitatea de a restabili libertatea de navigație”, argumentând că acest pas ar contribui la atenuarea impactului economic la nivel global. În termeni practici, mesajul indică preocuparea pentru riscurile asupra transportului maritim și asupra fluxurilor comerciale, într-un moment în care tensiunile din regiune pot amplifica incertitudinea pentru companii și piețe. Ce urmează: calendarul unui posibil acord Comunicatul Downing Street a venit la scurt timp după ce Donald Trump a scris pe Truth Social că un acord cu Iranul ar urma să fie semnat duminică. În același timp, Teheranul declarase anterior că semnarea ar urma să aibă loc peste „câteva zile”, ceea ce sugerează că momentul exact rămâne neclar. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
Campionul ucrainean Oleksandr Usyk a avut o întrevedere cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă , într-un gest cu potențial de influență diplomatică pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval, iar existența ei a fost confirmată public printr-o fotografie în care cei doi își strâng mâna, postată pe X de Margo Martin, asistent special al președintelui și consilier pe comunicare. Casa Albă nu a publicat, deocamdată, o transcriere sau un rezumat oficial al discuției, astfel că detaliile conversației rămân necunoscute. De ce contează: Usyk își folosește notorietatea ca instrument de presiune publică În lipsa unui comunicat oficial, semnificația întâlnirii ține mai ales de rolul pe care Usyk și l-a asumat în ultimii ani: folosirea platformei sale globale pentru a menține atenția internațională asupra invaziei Rusiei. Publicația notează că sportivul a făcut în repetate rânduri apeluri publice către Trump în legătură cu războiul, inclusiv cerându-i să viziteze Ucraina pentru a vedea situația „la fața locului”. Context sportiv: întâlnirea vine după o apărare de titlu în Egipt Vizita la Washington are loc la scurt timp după un moment important în cariera lui Usyk. Pe 23 mai, el și-a apărat titlurile unificate la categoria grea într-un meci organizat lângă Piramidele din Giza, în Egipt, câștigat prin knockout tehnic în runda a 11-a în fața lui Rico Verhoeven. A fost primul său meci de la precedenta apărare a titlului, câștigată în iulie 2025 împotriva lui Daniel Dubois, potrivit aceleiași surse. [...]
Planurile SUA pentru o posibilă misiune terestră în Iran au fost oprite de Donald Trump din cauza riscului de represalii și a unei potențiale pierderi mari de vieți , potrivit Focus . Informația indică faptul că, în paralel cu negocierile de pace, Washingtonul evalua scenarii care ar fi putut escalada rapid conflictul și ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice și comerțul maritim. Potrivit relatării, soldați americani ar fi urmat să confiște „cu forța” uraniu îmbogățit, componentă-cheie pentru fabricarea unei arme nucleare. Focus citează CNN, care își bazează informațiile pe mai multe surse din interior. De ce a fost blocată opțiunea unei intervenții terestre Conform CNN, generalul Dan Caine, unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai SUA, ar fi fost convocat la mijlocul lunii mai la o întâlnire secretă, după ce se afla la Bruxelles. Discuțiile ar fi avut loc într-un comandament militar din Tampa (Florida), unde ar fi fost analizate opțiunile unei operațiuni. Decizia de a nu merge mai departe ar fi fost luată pe fondul a două riscuri majore: posibile represalii ale Iranului și perspectiva unui număr ridicat de victime în rândul militarilor americani. Dimensiunea operațiunii și dificultatea „securizării” uraniului Relatarea indică faptul că o „securizare fizică” a uraniului ar fi necesitat o forță terestră considerabilă, inclusiv sute de militari din forțe speciale. Un interlocutor citat de CNN descrie complexitatea operațiunii în infrastructuri subterane: „Ar fi nebunește de dificil să scotocești prin aceste tuneluri și toate butoaiele.” Aceeași sursă adaugă că ar fi fost nevoie de „o prezență masivă”, concluzia fiind că, practic, ar fi însemnat o invazie. Riscul de șoc pe energie: Bab al-Mandab, „opțiunea nucleară” economică Trei persoane familiarizate cu subiectul au declarat pentru CNN că Teheranul ar fi avut în vedere o „opțiune nucleară” economică în cazul eșecului negocierilor și al reaprinderii războiului: aliații houthi ai Iranului ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandab, ceea ce ar agrava o criză a petrolului. Context: pierderi, costuri și avertismente privind capacitatea nucleară În material sunt menționate următoarele cifre despre războiul cu Iranul: 13 militari americani uciși; peste 500 de militari americani răniți; peste 1.700 de victime civile, dintre care 254 copii; costuri până acum: 29 miliarde dolari (aprox. 130 miliarde lei). Totodată, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, ar fi avertizat că stocul existent ar putea permite Iranului să construiască până la 10 bombe atomice, dacă ar decide militarizarea programului. În plus, Iranul ar avea suficient material și pentru o „bombă murdară” (exploziv convențional combinat cu material radioactiv) și ar păstra o parte semnificativă din arsenalul de drone și rachete. Ce urmează: negocieri în curs și incidente în Strâmtoarea Hormuz Negocierile pentru un acord de pace continuă, Pakistanul – menționat ca țară mediator – exprimând optimism că s-ar putea ajunge la un acord în următoarele 24 de ore, potrivit sursei citate. În paralel, tensiunile rămân ridicate: armata SUA a raportat sâmbătă dimineață noi atacuri cu drone ale Iranului asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz, precizând că toate au fost doborâte, iar traficul maritim a continuat. [...]
