Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile SUA după incidentul din Strâmtoarea Hormuz riscă să se transforme într-un acord rapid cu Iranul, care să calmeze piețele energetice, dar să lase nerezolvată problema nucleară – un rezultat pe care Israelul îl consideră potențial nefavorabil, potrivit unei analize din The Jerusalem Post.
Incidentul care a declanșat escaladarea a fost prăbușirea unui elicopter american Apache în apropierea uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. Doi membri ai echipajului au fost salvați, iar Donald Trump a pus responsabilitatea pe seama Iranului, urmat de lovituri americane asupra Iranului. Publicația notează însă că împrejurările sunt încă investigate și că, inclusiv potrivit versiunii iraniene, nu există certitudine privind intenția din spatele evenimentului – nuanță care contează, deoarece Trump a tratat episodul ca pe un act de război.
Analiza descrie o strategie în care amenințările și loviturile sunt folosite ca pârghie pentru a obține negocieri, fără a împinge situația până la colapsul discuțiilor. Un element central este sensibilitatea politică internă a SUA la prețurile combustibililor, mai ales în apropierea alegerilor de la mijlocul mandatului (midterms), ceea ce face ca orice perturbare în Hormuz să fie resimțită rapid la Washington.
Trump a invocat și o dimensiune direct legată de energie și comerț: a susținut că armata americană ar fi ajutat „în secret” la transportul a peste 100 de milioane de barili de petrol prin Hormuz, cu 22 de nave care ar fi navigat noaptea fără lumini, după ce capacitățile radar iraniene ar fi fost afectate. Chiar și „după ce este îndepărtat stratul obișnuit de exagerare”, scrie autoarea, rămâne ideea-cheie că această criză se concentrează în jurul Hormuz – petrol, comerț, prețuri la energie și presiune politică asupra Casei Albe.
În paralel cu loviturile, negocierile continuă, cu Qatar în rol de intermediar, într-un format pe care analiza îl descrie ca fiind departe de „diplomația clasică”: între comunicate ale US Central Command, postări pe rețele sociale și contacte în Doha.
Diferența de obiective dintre SUA și Israel devine, în această lectură, structurală: Washingtonul ar putea urmări un acord limitat care să redeschidă fluxurile prin Hormuz și să reducă atacurile, în timp ce Israelul vizează neutralizarea durabilă a amenințării iraniene.
Un punct de presiune recent este decizia Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA/IAEA), care cere Iranului să raporteze stocul de uraniu îmbogățit și să permită verificări. Rezoluția a trecut cu 21 de voturi pentru, trei împotrivă și 10 abțineri. Potrivit AIEA, Iranul avea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit la 60% înainte de lovituri – „testul critic” pentru Israel, dar care, în logica unui acord rapid dorit de Trump, ar putea ajunge „împins în plan secund”.
Analiza sugerează că aici se află tensiunea reală în relația Trump–Netanyahu: SUA pot folosi forța pentru a obține un acord rapid, fără ca acesta să desființeze complet capacitățile care îngrijorează Israelul. În acest context, publicația afirmă că Trump ar fi blocat o lovitură israeliană la Beirut, după avertismente iraniene că operațiunile continue în Liban ar pune în pericol contactele cu Washingtonul, și că i-ar fi cerut premierului israelian „reținere”.
Analiza conturează patru evoluții posibile:
În scenariul unui acord rapid, analiza susține că detaliile tehnice ar decide dacă înțelegerea are substanță sau doar efect de calmare a piețelor: unde este uraniul, cine verifică, când se verifică, ce se întâmplă la refuz, cine reactivează sancțiunile și ce rămâne din arsenalul de rachete al Iranului. Pentru Israel, riscul este să rămână cu un acord „lustruit”, prețuri mai mici la petrol și o capacitate nucleară iraniană care nu a fost pe deplin contabilizată.
Recomandate
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz rămâne incertă , după ce Teheranul a respins calendarul anunțat de Donald Trump pentru semnarea unui acord, potrivit Adevărul . Miza imediată este una cu impact economic global: Ormuz este ruta prin care trece o parte semnificativă din petrolul transportat pe mare, iar orice blocaj sau incident militar se traduce rapid în risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. Trump a susținut, pe Truth Social, că un acord „istoric” ar urma să fie semnat duminică, 14 iunie, și l-a prezentat ca pe un instrument care ar opri accesul Iranului la arme nucleare, în contrast cu acordul JCPOA din 2015. În același mesaj, liderul de la Casa Albă a afirmat că SUA ar trimite unități specializate pentru a neutraliza infrastructura nucleară iraniană ascunsă „în munți” și a indicat că își rezervă o „alternativă extremă” dacă Teheranul refuză să semneze. Teheranul respinge termenul, mediatorii vorbesc despre o „semnare electronică” Dinspre Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, au criticat „insistența neobișnuită” a lui Trump și au respins explicit semnarea duminică, invocând „ezitările” Washingtonului și faptul că parametrii programului nuclear nu sunt stabiliți. În paralel, mediatorii internaționali – menționați ca fiind conduși de premierul pakistanez Shehbaz Sharif – ar fi pregătit o „semnare electronică” în 24 de ore, din motive de securitate și logistică, inclusiv pe fondul plecării lui Trump la summitul G7 din Franța și al imposibilității de a coordona o deplasare simultană a vicepreședintelui JD Vance în Europa. Baghaei a temperat însă așteptările: „Va trebui să așteptăm și să vedem data exactă. Cu siguranță nu se va întâmpla mâine, deși nu excludem ca semnarea memorandumului să aibă loc în zilele următoare”. Ormuz, între negocieri și incidente: riscul pentru fluxurile de petrol Pe fondul discuțiilor, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au continuat. Publicația notează că forțele americane au doborât din nou drone iraniene care vizau nave comerciale, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat interceptări sâmbătă dimineață. Trump a catalogat aceste acțiuni drept „total inacceptabile”. În același context, articolul menționează că Marina SUA escortează transporturi zilnice de 7 milioane de barili de petrol prin strâmtoarea „blocată”, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, ar fi amenințat cu lichidarea a 24 de miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate pentru a acoperi daune regionale. Două narațiuni, un acord încă neclar Textul descrie și o diferență majoră între mesajele publice ale celor două părți: Versiunea Teheranului: ministrul de externe Abbas Araghchi ar fi declarat că „Iranul este învingătorul războiului cu SUA”, iar presa semi-oficială iraniană susține că acordul ar include deblocarea a 24 de miliarde de dolari, ridicarea blocadei navale americane și dreptul de a percepe taxe de tranzit prin Ormuz. Versiunea Washingtonului: oficiali americani ar susține că programul nuclear iranian va fi complet demantelat, materialele nucleare vor fi distruse, iar fondurile înghețate nu vor fi eliberate decât după încetarea finanțării grupărilor militante din regiune. Reacții în Israel și ce urmează Potrivit articolului, graba diplomatică a Washingtonului ar fi generat tensiuni la Tel Aviv, unde premierul Benjamin Netanyahu s-ar fi confruntat cu Trump după ce Casa Albă ar fi cerut Israelului să reducă operațiunile din Liban împotriva Hezbollah pentru a nu afecta negocierile. Ca semnal, aviația israeliană ar fi lansat raiduri în sudul Libanului și ar fi emis ordine de evacuare pentru orașul Nabatieh. În lipsa unei date ferme acceptate de ambele părți și pe fondul incidentelor din Ormuz, riscul principal rămâne ca întârzierea semnării să crească probabilitatea unei escaladări care să afecteze direct traficul de petrol și, implicit, piețele energetice. [...]
SUA condiționează orice relaxare financiară pentru Iran de dezmembrarea verificată a programului nuclear , potrivit declarațiilor secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , citate de The Jerusalem Post . Hegseth a spus la CBS News că „Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară – niciodată, punct”, insistând că viitorul aranjament este „bazat pe performanță”. În această logică, „nu vor fi eliberați bani către Iran până când nu își îndeplinește obligațiile”, a afirmat oficialul american, adăugând că „nu există încredere” și că partea americană va „verifica totul”. În același context, Hegseth a susținut că materialul nuclear „va fi distrus și îndepărtat”, iar programul nuclear „va fi dezmembrat”. El a mai spus că unele detalii apărute public despre acord ar fi „complet greșite”, fără a preciza care sunt acestea. Ce se știe despre proiectul de acord și ce rămâne în discuție Publicația notează că, anterior, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că, într-un proiect final de memorandum de înțelegere cu Statele Unite, Teheranul ar accepta să nu producă sau să dobândească arme nucleare. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear actual, inclusiv să se abțină de la îmbogățirea uraniului și de la extinderea facilităților nucleare, potrivit articolului. Context regional: cine ar fi „aprobat” acordul, potrivit lui Trump În anunțul inițial despre acord, postat pe Truth Social, președintele SUA, Donald Trump, a enumerat mai multe țări din regiune care ar fi aprobat înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Pakistan și Qatar, implicate în medierea negocierilor dintre SUA și Iran, au fost de asemenea menționate. Miza imediată a formulei „performanță înainte de bani” este că orice beneficiu economic pentru Iran ar depinde de pași concreți și verificabili privind programul nuclear, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, mecanismele de verificare sau forma exactă a eventualelor fonduri care ar urma să fie „eliberate”. [...]
Proiectul de acord SUA–Iran ar putea debloca exporturile de petrol și 25 mld. dolari pentru Teheran , în schimbul unor angajamente privind programul nuclear și al redeschiderii Strâmtorii Hormuz, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian de rang înalt. Oficialul a spus că, în baza unui proiect final de „memorandum de înțelegere” (document-cadru, neobligatoriu ca tratat, folosit pentru a fixa principiile unei înțelegeri), Teheranul acceptă că „nu va produce și nici nu va dobândi arme nucleare”. Informația apare înaintea semnării unui acord, în contextul unei medieri la care participă Qatarul. Concesii economice și logistice: sancțiuni la petrol, active înghețate, porturi și Hormuz Conform proiectului descris de sursă, SUA ar urma să renunțe, pentru o perioadă specificată, la toate sancțiunile asupra exporturilor de petrol ale Iranului și să ridice blocada asupra porturilor iraniene. În plus, Washingtonul ar urma să elibereze 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei) din activele înghețate ale Iranului, inclusiv prin transferuri directe în numerar. Documentul mai prevede ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, cu potențial impact asupra fluxurilor comerciale și a percepției de risc în regiune. Condiții pe nuclear și calendar: 60 de zile pentru mecanisme și planuri În schimb, SUA ar fi de acord ca Iranul să își dilueze stocul de uraniu puternic îmbogățit pe teritoriul iranian, iar mecanismul concret ar urma să fie discutat în următoarele 60 de zile, potrivit oficialului citat. Tot în acest interval, SUA ar urma să lucreze cu aliați regionali la un plan de reconstrucție și dezvoltare pentru Iran, care să fie negociat și agreat cu Teheranul în același orizont de 60 de zile. Până la încheierea unui acord final, Iranul ar fi acceptat să nu mențină „status quo-ul” nuclear, inclusiv să nu îmbogățească uraniu și să nu își extindă facilitățile nucleare, mai notează sursa. Context politic și mediere regională Informațiile vin la scurt timp după ce mediatori din Qatar au zburat la Teheran pentru a facilita înțelegerea. În anunțul inițial al președintelui american Donald Trump, publicat pe Truth Social joi, erau enumerate mai multe țări din regiune ca fiind de acord cu înțelegerea, inclusiv Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite; Pakistan și Qatar au fost menționate ca actori implicați operațional în mediere. Separat, proiectul de acord descris intră în contradicție cu o afirmație recentă a lui Trump, care susținea că înțelegerea ar cere ca „niciun ban să nu schimbe mâinile”, în timp ce documentul ar include eliberarea de fonduri și transferuri în numerar, conform detaliilor citate de publicație. [...]
Miniștri israelieni cer extinderea loviturilor asupra Dahiyeh, ceea ce poate ridica miza militară și politică în Liban , în timp ce armata israeliană continuă operațiunile în sudul țării vecine, relatează The Jerusalem Post . Potrivit publicației, mai mulți membri ai guvernului de la Ierusalim au cerut duminică dimineață intensificarea atacurilor împotriva Hezbollah și a cartierului Dahiyeh din Beirut, invocând lansările continue de drone și rachete ale grupării, în pofida unui armistițiu în vigoare între Israel și Liban. Presiune politică pentru „doctrina Dahiyeh” Ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich a descris atacurile Hezbollah asupra soldaților israelieni și comunităților din nord drept un „test” al așa-numitei „ doctrine Dahiyeh ” a premierului Benjamin Netanyahu și a cerut aplicarea ei „cu determinare și forță”, inclusiv prin demolarea unor clădiri în Dahiyeh. Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis că își va „clarifica” poziția față de Netanyahu privind luptele din Liban și a cerut un răspuns escaladat, formulat în termeni de represalii proporționale pentru fiecare incident. Ministrul pentru Aliyah și Integrare, Ofir Sofer, a susținut la rândul său că „Israel trebuie să atace Dahiyeh”, afirmând că nicio localitate israeliană nu ar trebui să devină o țintă „normalizată” pentru Hezbollah. Context operațional: avans în sudul Libanului și posibile constrângeri diplomatice În același material, The Jerusalem Post notează că postul public israelian KAN News a relatat, citând surse de securitate, că Israelul se pregătește pentru scenariul în care un posibil acord SUA–Iran ar putea genera presiuni pentru oprirea avansului terestru al IDF împotriva Hezbollah în Liban. Conform acestor surse, armata ar lua în calcul limitarea atacurilor mai adânc în Liban pentru a evita afectarea acordului, însă nu ar urma să se retragă din „zona de securitate”. Totodată, tema unei retrageri complete ar urma să fie discutată cu Libanul în cadrul unor discuții la Washington, mai târziu în iunie. KAN News mai susține că Divizia 36 a IDF a continuat să înainteze spre nord, iar unele relatări indică apropierea de orașul Nabatieh, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare independente despre pozițiile exacte sau calendarul operațiunilor. [...]
