Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump folosește domeniul Casei Albe pentru o gală UFC, iar decizia deschide un front de litigii și întrebări despre costuri și conflicte de interese, într-un moment în care administrația sa se confruntă cu presiuni interne legate de războiul cu Iranul, potrivit HotNews.
Evenimentul are loc duminică, chiar în ziua în care Trump împlinește 80 de ani: o gală cu șapte meciuri de arte marțiale mixte (MMA), organizată într-o arenă special amenajată pe Peluza de Sud a Casei Albe, cu Octogonul UFC amplasat în apropierea reședinței prezidențiale. Gala se numește „UFC Freedom 250”, o trimitere la aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, care urmează să fie marcată luna viitoare.
Potrivit materialului, găzduirea unui eveniment al unei companii private pe domeniul federal al Casei Albe, invocând puterile executive, a fost descrisă ca o abatere de la practicile obișnuite. Decizia a generat atât o acțiune în instanță, cât și întrebări privind:
Un judecător a refuzat vineri să blocheze desfășurarea galei, respingând solicitarea reclamanților, care susțineau că administrația și-a depășit atribuțiile, inclusiv prin lipsa aprobării Congresului.
Trump urmează să urmărească 14 luptători din cinci țări, în fața unui public estimat la 4.000 de persoane. Arena provizorie este descrisă ca având aproximativ 28 de metri înălțime și este supranumită „The Claw” („Gheara”).
Gala începe la ora locală 20:00 (luni, ora 03:00 în România). Capul de afiș îi pune față în față pe Ilia Topuria (campion UFC la categoria ușoară) și Justin Gaethje (fost deținător al centurii interimare), într-un meci programat pe cel mult cinci runde.
Biletele nu au fost puse în vânzare pentru publicul larg. Conform unei surse familiarizate cu organizarea, UFC a oferit invitații unor oaspeți care au plătit peste 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), iar administrația Trump susține că aproximativ un sfert dintre participanți vor fi militari.
Evenimentul are loc pe fondul consecințelor războiului cu Iranul, început în urmă cu patru luni, conflict despre care textul notează că a împins prețurile de consum la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și a neliniștit alegătorii, potrivit sondajelor.
Într-un sondaj Reuters/Ipsos (3–8 iunie, 4.531 de adulți), doar 16% dintre respondenți au considerat potrivit ca Trump să organizeze un astfel de eveniment.
HotNews notează relația de lungă durată dintre Trump și directorul executiv al UFC, Dana White, precum și cu familia Ellison. În același context, este menționat că Paramount, controlată de familia Ellison, are un contract de 7,7 miliarde de dolari pentru difuzarea meciurilor UFC până în 2033.
Pe plan diplomatic, Franța și-a modificat programul astfel încât summitul G7, care începe luni, să permită participarea lui Trump după gala UFC.
Pentru contextul invocat în articol privind efectele războiului cu Iranul, HotNews face trimitere la un material separat despre „consecințele războiului cu Iranul”, disponibil aici.
Recomandate
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria mută centrul de greutate al crizei politice în PNL , iar deznodământul depinde de cât de repede se repoziționează taberele din partid, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Pîrvulescu susține că mișcarea schimbă jocul din zona negocierilor guvernamentale către o confruntare internă pentru controlul partidului. De ce contează: conflictul se mută din Parlament în interiorul PNL Pîrvulescu argumentează că desemnarea lui Veștea nu este doar o schimbare de nume, ci o formulă care „mută întreaga confruntare în interiorul PNL”. În această logică, nominalizarea ar forța o reașezare rapidă a echilibrelor interne, cu efect direct asupra modului în care partidul își gestionează conducerea și strategia de guvernare. Analistul face o paralelă istorică cu ianuarie 1934, când, spune el, regele Carol al II-lea „a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”, sugerând că și acum miza reală este controlul politic asupra partidului, nu doar formarea unui guvern. Momentul ales și retragerea lui Eugen Tomac În aceeași analiză, Pîrvulescu leagă schimbarea de retragerea lui Eugen Tomac înaintea unui vot decisiv, pe care o descrie ca parte a unei strategii menite să reducă riscurile politice pentru președinte. El afirmă că sprijinul pentru un guvern Tomac era scăzut și că exista riscul ca acesta să fie perceput drept „guvern marionetă al PSD”. Miza internă: cine se mișcă primul în PNL Cheia, în lectura politologului, este viteza de reacție a taberelor din PNL. Dacă susținătorii noii formule nu acționează rapid, conducerea actuală ar putea organiza un congres și bloca ascensiunea lui Veștea. „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea.” Voturile „flotante” și presiunea asupra partidelor În privința învestirii în Parlament, Pîrvulescu indică rolul parlamentarilor indeciși, pe care îi descrie drept „voturi flotante”. El spune că, dacă UDMR și minoritățile ar vota, acest bazin ar putea deveni suficient pentru a asigura sprijinul necesar și estimează existența a aproximativ „50” de parlamentari „care nu mai sunt înregimentaţi” și care „au votat moţiunea de cenzură”. Pe fondul acestei reconfigurări, analistul descrie și constrângerile celorlalte partide: în USR, decizia ar fi complicată de un principiu asumat „de a nu sprijini PSD la guvernare”, iar despre PSD afirmă că reacția a fost întârziată și confuză. „PSD este mut, este surprins, este laminat.” [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
USR își decide poziția după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, într-un moment în care partidul avertizează că incertitudinea politică lovește economia , iar conducerea se reunește duminică, de la ora 19.00, într-o ședință online, potrivit news.ro . Ședința are ca obiect stabilirea poziției oficiale a USR după anunțul făcut la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze guvernul. În paralel, președintele USR, Dominic Fritz , nu a avut nicio reacție publică duminică la desemnarea lui Veștea, notează publicația. Mesajul din USR: incertitudinea politică se vede în economie Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu, a declarat după desemnare că președintele României a făcut „un apel la dialog și la găsirea unei soluții politice stabile pentru țară”. „Cred că este momentul să ascultăm cu atenție ce se propune și abia apoi să tragem concluzii” Viziteu a avertizat că „fiecare perioadă de incertitudine se resimte în economie, în mediul de afaceri și, în cele din urmă, în viața fiecărei familii”. Ce urmează USR urmează să își anunțe poziția oficială după ședința online programată la ora 19.00, în funcție de evaluarea desemnării și a propunerilor pentru formarea guvernului. [...]
Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
