Știri
Știri din categoria Externe
Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera.
Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită.
Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”.
În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”.
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată.
În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X:
„Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.”
Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban.
În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran.
În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
