Știri
Știri din categoria Digitalizare
Peste 4 din 5 români vor interacțiuni cu statul exclusiv online, fără drumuri la ghișeu, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute, publicat pe 20 martie 2026. Cercetarea arată un sprijin puternic pentru digitalizare, dar și o nemulțumire clară față de modul în care statul implementează aceste schimbări.
Aproximativ 78,5% dintre respondenți consideră digitalizarea un lucru bun, însă 83,4% spun că România este doar „puțin” sau „parțial” digitalizată. În același timp, 86,6% cred că ritmul actual al transformării digitale este prea lent, ceea ce indică un decalaj major între așteptările cetățenilor și capacitatea instituțiilor de a livra servicii moderne.
Pentru majoritatea românilor, digitalizarea înseamnă în primul rând eliminarea cozilor și a birocrației. Printre principalele beneficii indicate se numără:
Studiul arată că utilizarea serviciilor digitale este deja răspândită: peste 60% dintre români au plătit online taxe sau impozite în ultimul an, iar aproape jumătate au folosit programări online pentru diverse servicii. În plus, 70,9% dintre utilizatori se declară mulțumiți de experiența digitală, ceea ce sugerează că problemele țin mai degrabă de extinderea acestor servicii decât de funcționarea lor.
În ceea ce privește prioritățile, românii își doresc în primul rând:
Totuși, există și temeri. Peste jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de accesul neautorizat la date personale, iar alții invocă riscuri legate de dependența digitală sau de conținutul generat de inteligența artificială.
Concluzia studiului indică faptul că digitalizarea este percepută nu doar ca un progres tehnologic, ci ca parte a unei reforme mai ample a statului, în contextul în care 74,8% dintre români consideră corupția principala problemă, iar majoritatea cred că țara are nevoie de schimbări majore.
Recomandate
România rămâne în coada UE la folosirea aplicațiilor de e-business, un decalaj care frânează eficiența și competitivitatea firmelor , arată datele Eurostat citate de Mediafax . În 2025, doar 32% dintre companiile din România utilizau software specializat de e-business, față de media UE de 53%. Unde se vede decalajul și cine conduce în UE La nivel european, cele mai ridicate ponderi ale firmelor care folosesc astfel de aplicații sunt în: Danemarca și Finlanda: 73% fiecare; Belgia și Țările de Jos: 70% fiecare; Spania: 66%. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt înregistrate în: Bulgaria: 31%; România: 32%; Slovacia: 34%. Ce înseamnă „aplicații de e-business” și cum diferă utilizarea în funcție de mărimea firmei Potrivit Eurostat, companiile folosesc aplicații de e-business, în principal, pentru planificarea resurselor (de tip ERP), gestionarea relațiilor cu clienții (CRM) și analiza datelor. Diferențele sunt mari între firmele mici și cele mari: aplicații pentru planificarea resurselor: 41% la întreprinderile mici vs. 89% la întreprinderile mari; aplicații pentru relația cu clienții: 11% la firmele mici vs. 69% la firmele mari; aplicații pentru analiza datelor: 25% la firmele mici vs. 65% la firmele mari. Context: nemulțumiri legate de digitalizarea serviciilor ANAF și promisiuni de modernizare În paralel, o evaluare sistematizată a serviciilor digitale oferite de stat contribuabililor indică nemulțumiri legate de funcționarea lentă sau instabilă a site-ului ANAF, probleme tehnice în SPV și dificultăți de utilizare a interfeței, potrivit informațiilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că sunt necesare schimbări importante în zona digitală și a anunțat că, din semestrul al doilea al anului 2026, ar urma să fie lansate mai multe măsuri de modernizare a serviciilor ANAF. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon ”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24 . Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț. Cum funcționează „iBon” și de când este disponibilă Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS. Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției. Ce poate face utilizatorul în versiunea 1.0 În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități: scanarea bonurilor fiscale care au un ID înscris; încărcarea fotografiilor cu bonuri direct din aplicație; introducerea manuală a datelor, pentru bonurile greu lizibile; trimiterea de sesizări către ANAF, cu opțiuni predefinite: „Nu am putut plăti cu cardul” „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” „Nu am primit bon fiscal”. Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare. Ce se întâmplă cu sesizările și ce urmează Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate. În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
Directiva UE privind transparența salarială împinge companiile spre digitalizarea HR și payroll , iar UCMS by AROBS încearcă să capteze această cerere printr-o platformă integrată de software, consultanță și implementare, potrivit Economedia . Soluția, numită Pay Transparency Solutions, este gândită pentru a ajuta angajatorii să gestioneze cerințele de informare a candidaților, raportarea diferențelor salariale și justificarea politicilor de remunerare. Directiva (UE) 2023/970 introduce obligații care schimbă practic modul în care sunt administrate datele salariale: angajatorii trebuie să ofere informații despre nivelurile salariale în recrutare, angajații pot cere date despre remunerarea pentru poziții echivalente, iar companiile trebuie să raporteze diferențele de plată între femei și bărbați. În Europa, directiva este în curs de implementare în legislațiile naționale, iar alinierea va fi făcută progresiv. Ce se schimbă operațional pentru angajatori În evaluarea UCMS by AROBS, presiunea de conformare va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de resurse umane și salarizare, mai ales în organizațiile medii și mari, unde structurile de salarizare sunt mai complicate. Compania susține că, în practică, conformarea nu înseamnă doar un instrument informatic, ci și schimbări interne: evaluarea și clasificarea posturilor și standardizarea criteriilor de remunerare. Poziționarea AROBS: conformarea, din cost în avantaj competitiv AROBS leagă direct proiectele de conformare de modernizarea infrastructurii interne a companiilor. Voicu Oprean, CEO și fondator AROBS, afirmă: „Conformarea a încetat să mai fie un centru de cost și a devenit un diferențiator competitiv. Companiile care tratează aceste cerințe ca pe o oportunitate de modernizare câștigă un avantaj față de cele care așteaptă termenele limită”. La rândul său, Ovidiu Teodorescu, CEO UCMS by AROBS, pune accent pe nevoia de integrare a instrumentelor folosite de HR și payroll: „Transparența salarială va accelera investițiile în digitalizarea proceselor de HR și payroll, pentru că organizațiile nu mai pot gestiona aceste cerințe prin instrumente fragmentate”. Context de piață: cerere în creștere pentru software HR Economedia notează că piața de software HR din Europa este estimată în creștere, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii de conformare cu reglementările privind munca și datele angajaților. În acest context, UCMS by AROBS își extinde oferta cu un „ecosistem” care combină produsul software cu servicii de consultanță și implementare, adresat companiilor care trebuie să se alinieze noilor obligații. [...]
Platforma e-Licitații a adus la buget peste 18 milioane de lei în două luni , un semnal că digitalizarea executării silite poate accelera recuperarea creanțelor și poate crește concurența la valorificarea bunurilor sechestrate, potrivit Agerpres , care citează date comunicate de Ministerul Finanțelor . În primele două luni de la lansare (30 martie), încasările totale au depășit 18 milioane de lei, din două surse: 15,31 milioane de lei provenite din licitații online și alte peste 3 milioane de lei recuperate prin plăți voluntare, după ce contribuabilii și-au achitat obligațiile fiscale pentru a evita executarea silită. Ce arată cifrele despre eficiența platformei Ministerul Finanțelor indică faptul că, de la lansare, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% peste prețurile de pornire — un rezultat care sugerează o competiție mai mare între ofertanți față de procedurile tradiționale. Totodată, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a legat explicit rezultatele de efectele digitalizării asupra conformării fiscale: „e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea.” Impact operațional: acces mai larg și vizibilitate mai mare Conform datelor prezentate de minister, platforma a atras 1,73 milioane de vizitatori unici și a înregistrat peste 70 de milioane de accesări. Oficialii susțin că participarea la licitații este posibilă indiferent de localitatea de domiciliu, ceea ce ar trebui să lărgească baza de ofertanți și să susțină transparența procesului. Ministerul Finanțelor plasează e-Licitații în pachetul mai larg de digitalizare a administrației fiscale, alături de aplicația iBon, verificarea digitală a bonurilor fiscale, extinderea utilizării analizei de risc și dezvoltarea serviciilor online pentru contribuabili. [...]
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
