Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
IMM-urile din România sunt de până la trei ori mai puțin productive din cauza digitalizării reduse, iar doar 5% dintre companii folosesc soluții de inteligență artificială, potrivit unei analize prezentate în cadrul EnterTech 2026. Specialiștii avertizează că, în lipsa automatizării proceselor de bază, multe firme riscă să intre într-un „mod de supraviețuire” în următorii 3–5 ani.
Datele Eurostat citate în analiză arată că România se află mult sub media europeană în adoptarea AI, unde peste 30% dintre organizații au integrat deja astfel de soluții. Diferența față de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică un decalaj estimat la 5–10 ani în integrarea inteligenței artificiale în procesele de business.
Organizatorii EnterTech 2026 – Supertree Workspaces & More și EMGC, partener oficial Microsoft – susțin că problema nu este lipsa tehnologiei, ci ritmul scăzut de implementare și menținerea unor practici operaționale învechite. În multe IMM-uri, raportarea se face manual în Excel, comenzile sunt gestionate prin email sau aplicații de mesagerie, iar datele sunt dispersate între departamente, fără o structură digitală coerentă.
Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, arată că blocajele sunt în principal organizaționale și pot fi rezolvate prin automatizarea proceselor de bază, consolidarea datelor și integrarea soluțiilor AI în fluxurile curente de lucru.
Potrivit specialiștilor, lipsa inteligenței artificiale și a automatizării generează pierderi directe și indirecte care afectează creșterea și profitabilitatea companiilor. Consecințele sunt vizibile la nivel operațional și financiar:
Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, explică faptul că impactul este deja vizibil în structura costurilor și în fluxul financiar al companiilor:
„În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile și își optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile și se mută din sedii fixe în spații flexibile sau coworking pentru a-și controla costurile — ceea ce este recomandat. Totuși, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească și în acțiuni care susțin creșterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un «nice to have», ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul.”
În timp ce la nivel european se discută despre tranziția către Industry 5.0 – un model în care tehnologia și factorul uman colaborează pentru eficiență și sustenabilitate – România se află încă în etapa de recuperare a întârzierilor din Industry 4.0. Fără digitalizare de bază, IMM-urile riscă un dublu decalaj: productivitate scăzută și dificultăți în atragerea forței de muncă specializate.
Conferința EnterTech 2026, programată în 26–27 martie la București, va reuni experți în digitalizare, inteligență artificială și securitate cibernetică, inclusiv reprezentanți Microsoft și Microsoft MVP, pentru a oferi exemple concrete de implementare și soluții aplicabile pentru IMM-uri.
Potrivit organizatorilor, digitalizarea nu presupune utilizarea a zeci de aplicații diferite, ci consolidarea datelor într-un ecosistem coerent și automatizarea proceselor esențiale. Implementarea unui pachet minim poate porni de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de specificul companiei și de numărul de utilizatori, accentul fiind pus pe configurarea mediului digital și pe integrarea soluțiilor existente.
Mesajul transmis prin analiza EnterTech 2026 este unul pragmatic: fără o accelerare a digitalizării, IMM-urile nu doar că pierd ritmul creșterii, ci riscă să rămână în afara unui ecosistem economic european din ce în ce mai tehnologizat.
Recomandate
Burger King introduce un asistent cu inteligență artificială care verifică dacă angajații spun „te rog” și „mulțumesc” clienților , potrivit The Verge . Sistemul, denumit „Patty”, va fi integrat direct în căștile folosite de angajați și face parte dintr-o platformă mai amplă numită BK Assistant . Compania anunță că noul chatbot, dezvoltat cu tehnologie OpenAI, va analiza conversațiile din restaurante, în special din zona drive-thru, pentru a evalua nivelul de „amabilitate”. Inteligența artificială a fost antrenată să recunoască expresii precum „bine ați venit la Burger King”, „te rog” și „mulțumesc”. Managerii vor putea solicita rapoarte privind performanța echipei la capitolul interacțiune cu clienții. Oficialii companiei susțin că instrumentul are rol de „coaching”, nu de sancționare, iar sistemul este în continuă ajustare pentru a interpreta inclusiv tonul conversațiilor. Ce mai face asistentul „Patty” Pe lângă monitorizarea limbajului, platforma BK Assistant: oferă instrucțiuni despre prepararea produselor; răspunde la întrebări despre rețete și cantități; furnizează indicații pentru curățarea echipamentelor; semnalează defecțiuni tehnice; actualizează automat meniurile digitale dacă un produs nu mai este în stoc. Fiind conectat la sistemul de vânzare din cloud, asistentul poate elimina un produs indisponibil din toate punctele de comandă în aproximativ 15 minute – de la kioscuri până la meniurile digitale din drive-thru. Deși alte lanțuri de restaurante au testat comenzi automate prin inteligență artificială, Burger King nu anunță, deocamdată, extinderea pe scară largă a comenzilor complet automatizate. Accentul este pus pe optimizarea operațiunilor interne și standardizarea interacțiunii cu clienții. [...]
Instrumentele de inteligență artificială din China sunt acuzate că facilitează deepfake-uri pornografice fără consimțământ , într-un fenomen descris drept „umilire publică digitală” la adresa femeilor, relatează South China Morning Post . Criticile vizează în special chatbotul Doubao, deținut de gigantul tehnologic ByteDance, care ar fi fost folosit pentru a genera imagini sexualizate false ale unor femei reale. Semnalul de alarmă a fost tras de Free Nora, un colectiv feminist independent din China, care susține că numeroși utilizatori exploatează capacitățile de generare vizuală ale inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice fără acordul persoanelor vizate. Grupul descrie fenomenul ca pe o campanie amplă de „umilire publică digitală” desfășurată în mediul online, în care chipurile femeilor sunt preluate, modificate și transformate în conținut degradant. Doubao este, potrivit datelor publicate de compania QuestMobile, cel mai utilizat chatbot din China, cu aproximativ 155 de milioane de utilizatori activi săptămânal la finalul lunii decembrie 2025, comparativ cu 81,6 milioane pentru platforma DeepSeek. ByteDance nu a oferit un punct de vedere oficial, precizează publicația. Free Nora avertizează că, deși deepfake-urile reprezintă o problemă globală și mai multe state încearcă să reglementeze domeniul, cadrul normativ din China rămâne insuficient pentru a preveni abuzurile. Organizația susține că platformele de inteligență artificială au „sacrificat dreptul femeilor la siguranță” în favoarea dezvoltării accelerate a tehnologiei. Cazul readuce în discuție riscurile asociate democratizării instrumentelor de generare a imaginilor prin inteligență artificială și dificultatea autorităților de a ține pasul cu utilizările abuzive ale acestor tehnologii, într-un context în care reputația și viața privată pot fi afectate rapid și greu reversibil. [...]
Google testează integrarea modelului Nano Banana în Maps, cu stilizare AI pentru Street View , potrivit Mobilissimo , care a descoperit în cea mai recentă versiune Android a aplicației indicii clare despre o funcție aflată în dezvoltare. Codul aplicației face trimitere directă la modelul de inteligență artificială Nano Banana, iar zona vizată pare să fie modul Street View. Concret, utilizatorii ar putea avea posibilitatea să stilizeze imaginile din Street View cu ajutorul AI generativ. În aplicație au fost identificate mesaje precum „Same streets, new styles”, dar și opțiuni precum „Pick a style” și „Share”. Mecanismul ar urma să fie simplu: utilizatorul selectează un stil vizual; AI-ul generează o versiune reinterpretată a clădirilor sau străzilor; rezultatul poate fi distribuit ulterior. Nu este clar câte stiluri vor fi disponibile, însă este probabil ca Google să ofere presetări similare filtrelor artistice deja întâlnite în alte aplicații bazate pe inteligență artificială. Funcția pare orientată mai degrabă spre creativitate și distribuire în social media decât spre utilitatea clasică a aplicației, centrată pe navigație și informare. Pe lângă integrarea Nano Banana , în cod au fost observate și ajustări vizuale. Stratul „3D” ar putea fi redenumit în „Raised buildings”, pentru o descriere mai clară, iar meniul de selecție a tipului de hartă ar urma să primească un design cu colțuri rotunjite și o interfață ușor revizuită. Momentan, niciuna dintre aceste funcții nu este activă public, ceea ce sugerează că se află în fază de testare internă. Totuși, direcția este clară: Google continuă să extindă utilizarea modelului Nano Banana în propriul ecosistem, experimentând integrarea AI generativ inclusiv într-o aplicație consacrată precum Maps. [...]
O comparație făcută de Sam Altman între antrenarea AI și „antrenarea” unui om reaprinde dezbaterea despre viziunea liderilor tech asupra viitorului . Declarația a fost făcută la un summit din India dedicat impactului inteligenței artificiale. Întrebat despre consumul ridicat de energie necesar pentru antrenarea modelelor precum ChatGPT, CEO-ul OpenAI a răspuns că și dezvoltarea unui om presupune resurse considerabile. El a afirmat, pentru The Indian Express, că este nevoie de aproximativ 20 de ani și de toată hrana consumată în acest interval pentru ca o persoană să devină inteligentă . Afirmația vine într-un moment în care impactul energetic al centrelor de date este intens discutat. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, acestea au reprezentat circa 1,5% din consumul global de electricitate în 2024, iar până în 2030 se estimează o creștere anuală de aproximativ 15%, de peste patru ori mai rapidă decât în alte sectoare. Autorul analizei atrage atenția că formularea lui Altman depășește simpla figură de stil. Compararea dezvoltării umane cu un proces tehnologic de „antrenare” ar indica, în opinia sa, o viziune utilitaristă asupra vieții, în care copilăria devine o investiție, hrana un input energetic, iar inteligența un rezultat măsurabil și optimizabil. În logica industriei tehnologice, antrenarea presupune introducerea de date, consum de energie și obținerea unei performanțe scalabile. Aplicarea aceleiași grile asupra oamenilor estompează diferența dintre ființă umană și sistem informatic, susține analiza, alimentând temeri că eficiența ar putea deveni criteriul dominant în evaluarea valorii. Altman a mai declarat că inteligența artificială generală este „mai aproape decât credem”, afirmație care, în contextul dezbaterii despre resurse și impact asupra mediului, amplifică întrebările legate de direcția în care se îndreaptă dezvoltarea tehnologică. Textul subliniază că astfel de declarații ar trebui să determine o reflecție mai amplă la nivel guvernamental, în condițiile în care companiile din domeniul inteligenței artificiale concentrează o influență tot mai mare asupra economiei și societății. [...]
Secretarul american al Apărării i-a dat termen până vineri companiei Anthropic să renunțe la restricțiile impuse modelului său de inteligență artificială , potrivit Axios , într-un conflict care poate duce la sancțiuni dure sau chiar la intervenția guvernului federal. Pete Hegseth i-a transmis directorului executiv al Anthropic, Dario Amodei , că Pentagonul fie va întrerupe relațiile și va declara compania „risc pentru lanțul de aprovizionare”, fie va recurge la Legea privind producția pentru apărare pentru a forța adaptarea modelului Claude la cerințele armatei, fără limitările actuale. Disputa vizează așa-numitele „garanții” etice ale Anthropic. Compania acceptă ajustarea politicilor de utilizare pentru Pentagon, dar refuză folosirea modelului pentru supravegherea în masă a americanilor sau pentru dezvoltarea armelor care pot trage fără intervenție umană. Claude este, în prezent, singurul model de inteligență artificială utilizat în sistemele clasificate ale armatei SUA, inclusiv în operațiuni sensibile precum raidul împotriva regimului Maduro, realizat prin parteneriatul cu Palantir . Întâlnirea de marți a fost descrisă de surse drept tensionată, deși fără ieșiri publice. Hegseth a subliniat că nu va permite unei companii private să dicteze condițiile în care Pentagonul ia decizii operaționale. În același timp, oficialii apărării recunosc dependența actuală de performanța modelului Claude , considerat superior în aplicații relevante pentru capacități cibernetice ofensive. Posibilele scenarii analizate de Pentagon includ: invocarea Legii privind producția pentru apărare, utilizată rar în mod coercitiv; rezilierea contractului și etichetarea Anthropic drept risc sistemic; accelerarea negocierilor cu alți furnizori, precum OpenAI , Google sau xAI , pentru integrarea modelelor lor în sisteme clasificate. Totuși, înlocuirea rapidă a lui Claude rămâne incertă. Surse citate de Axios arată că modelul Gemini al Google este văzut ca alternativă posibilă, dar ar necesita acceptarea utilizării pentru „toate scopurile legale”, condiție pe care Anthropic a respins-o. Miza conflictului depășește un simplu contract comercial și deschide o dezbatere mai amplă despre limitele etice ale inteligenței artificiale în domeniul militar. [...]
Axis Communications lansează AXIS Q6325-LE , o cameră PTZ cu inteligență artificială și zoom optic 31x , destinată supravegherii video în exterior, care promite imagini clare în orice condiții de iluminare și costuri optimizate de operare, potrivit informațiilor din comunicatul transmis de companie . Anunțul a fost făcut la București, pe 24 februarie 2026, și vizează organizațiile care au nevoie de performanță ridicată și analiză video avansată direct la nivel edge. Modelul AXIS Q6325-LE oferă rezoluție de 2 megapixeli și integrează un senzor de ½” cu sensibilitate ridicată la lumină, ceea ce permite captarea unor imagini luminoase și detaliate inclusiv în zonele umbrite. Tehnologiile Lightfinder 2.0, Forensic WDR și OptimizedIR contribuie la menținerea clarității atât ziua, cât și noaptea. În plus, tehnologia Axis Zipstream, compatibilă cu codec-urile AV1, H.264 și H.265, reduce necesarul de lățime de bandă și spațiu de stocare. Camera este construită pe platforma ARTPEC-9 , cel mai recent system-on-chip al companiei, și vine cu AXIS Object Analytics preinstalat. Aceasta permite: detecția și clasificarea persoanelor și vehiculelor; urmărirea automată prin funcția Autotracking 2; numărarea obiectelor și analiză video avansată în timp real. Printre caracteristicile tehnice relevante se numără: zoom optic 31x; reducerea consumului energetic cu până la 30% în anumite condiții; certificări IP66, IK10, NEMA 4X și NEMA TS2 pentru rezistență la impact și condiții meteo dificile; securitate cibernetică integrată prin Axis Edge Vault, cu stocare securizată a cheilor criptografice, certificată FIPS 140-3 Level 3. Dispozitivul este compatibil cu accesoriile de montaj existente, iar un midspan disponibil separat permite conexiuni prin fibră optică, PoE, audio și I/O, facilitând instalarea pe distanțe mari. [...]
