Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
IMM-urile din România sunt de până la trei ori mai puțin productive din cauza digitalizării reduse, iar doar 5% dintre companii folosesc soluții de inteligență artificială, potrivit unei analize prezentate în cadrul EnterTech 2026. Specialiștii avertizează că, în lipsa automatizării proceselor de bază, multe firme riscă să intre într-un „mod de supraviețuire” în următorii 3–5 ani.
Datele Eurostat citate în analiză arată că România se află mult sub media europeană în adoptarea AI, unde peste 30% dintre organizații au integrat deja astfel de soluții. Diferența față de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică un decalaj estimat la 5–10 ani în integrarea inteligenței artificiale în procesele de business.
Organizatorii EnterTech 2026 – Supertree Workspaces & More și EMGC, partener oficial Microsoft – susțin că problema nu este lipsa tehnologiei, ci ritmul scăzut de implementare și menținerea unor practici operaționale învechite. În multe IMM-uri, raportarea se face manual în Excel, comenzile sunt gestionate prin email sau aplicații de mesagerie, iar datele sunt dispersate între departamente, fără o structură digitală coerentă.
Ralph Boccalini, fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, arată că blocajele sunt în principal organizaționale și pot fi rezolvate prin automatizarea proceselor de bază, consolidarea datelor și integrarea soluțiilor AI în fluxurile curente de lucru.
Potrivit specialiștilor, lipsa inteligenței artificiale și a automatizării generează pierderi directe și indirecte care afectează creșterea și profitabilitatea companiilor. Consecințele sunt vizibile la nivel operațional și financiar:
Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, explică faptul că impactul este deja vizibil în structura costurilor și în fluxul financiar al companiilor:
„În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile și își optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile și se mută din sedii fixe în spații flexibile sau coworking pentru a-și controla costurile — ceea ce este recomandat. Totuși, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească și în acțiuni care susțin creșterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un «nice to have», ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul.”
În timp ce la nivel european se discută despre tranziția către Industry 5.0 – un model în care tehnologia și factorul uman colaborează pentru eficiență și sustenabilitate – România se află încă în etapa de recuperare a întârzierilor din Industry 4.0. Fără digitalizare de bază, IMM-urile riscă un dublu decalaj: productivitate scăzută și dificultăți în atragerea forței de muncă specializate.
Conferința EnterTech 2026, programată în 26–27 martie la București, va reuni experți în digitalizare, inteligență artificială și securitate cibernetică, inclusiv reprezentanți Microsoft și Microsoft MVP, pentru a oferi exemple concrete de implementare și soluții aplicabile pentru IMM-uri.
Potrivit organizatorilor, digitalizarea nu presupune utilizarea a zeci de aplicații diferite, ci consolidarea datelor într-un ecosistem coerent și automatizarea proceselor esențiale. Implementarea unui pachet minim poate porni de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de specificul companiei și de numărul de utilizatori, accentul fiind pus pe configurarea mediului digital și pe integrarea soluțiilor existente.
Mesajul transmis prin analiza EnterTech 2026 este unul pragmatic: fără o accelerare a digitalizării, IMM-urile nu doar că pierd ritmul creșterii, ci riscă să rămână în afara unui ecosistem economic european din ce în ce mai tehnologizat.
Recomandate
Google mută retușul facial direct în Google Photos , reducând nevoia de aplicații terțe și schimbând așteptările privind „autenticitatea” imaginilor distribuite, potrivit Zonait . Actualizarea adaugă în meniul de editare instrumente bazate pe inteligență artificială pentru ajustări rapide ale trăsăturilor faciale, o zonă unde Google Photos „rămăsese” în urma opțiunilor populare din TikTok sau Instagram. Miza operațională pentru Google este păstrarea utilizatorilor în propria aplicație: dacă fotografiile ajung să fie exportate în alte platforme pentru editare, compania pierde timp de utilizare și, implicit, controlul asupra experienței. Ce se schimbă în editarea din Google Photos Google spune că noile opțiuni sunt gândite pentru „mici îmbunătățiri”, astfel încât fotografiile să reflecte cum se simt utilizatorii în momentul respectiv. În practică, instrumentele vizează intervenții estetice care pot altera percepția asupra unei imagini, mai ales când fotografia este partajată cu persoane care nu cunosc subiectul. Lista de instrumente menționată în material include: Heal (corectarea unor zone/imperfecțiuni) Smooth (netezirea pielii) Under eyes (zona de sub ochi) Irises (irisul ochilor) Teeth (dinți) Eyebrows (sprâncene) Lips (buze) Fiecare instrument are un control al intensității, iar utilizatorul poate selecta o față din imagine și aplica ajustarea la nivelul dorit. Implementare: întâi pe Android , procesare pe serverele Google Funcțiile sunt implementate treptat, începând cu aplicația de Android. Un detaliu important este că procesarea ar urma să fie făcută pe serverele Google, ceea ce înseamnă că nu este necesar un telefon „sofisticat” pentru a rula aceste editări. Condițiile minime menționate sunt Android 9.0 și 4 GB RAM. Pentru iPhone, Google nu indică un calendar, însă materialul notează că opțiunile ar putea ajunge „destul de curând”, având în vedere importanța utilizatorilor iOS pentru companie. [...]
Inteligența artificială mută presiunea de pe „numărul de joburi” pe „conținutul joburilor” , iar companiile care o adoptă ajung să automatizeze sarcini, nu să elimine profesii întregi, susține CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , într-o intervenție citată de Economedia . Mesajul are relevanță economică directă: dacă AI crește productivitatea, cererea se poate muta către competențe noi, nu neapărat către mai puțini angajați. Huang a făcut declarațiile la Stanford Graduate School of Business, în contextul unei discuții mai largi despre temerile legate de impactul AI asupra pieței muncii, potrivit Fortune (sursă citată de Economedia). În opinia lui, „narațiunea” conform căreia AI distruge locuri de muncă este greșită și contraproductivă, pentru că tehnologia schimbă activitățile zilnice, dar nu „elimină pur și simplu” joburile. Exemplul radiologilor: automatizare a sarcinilor, creștere a cererii Pentru a-și susține argumentul, CEO-ul Nvidia a invocat radiologia. În 2016, informaticianul Geoffrey Hinton estima că radiologii vor fi înlocuiți de AI, pe fondul progreselor în analiza imaginilor medicale. Huang spune că, la aproape un deceniu distanță, predicția s-a confirmat doar parțial: AI a ajuns să asiste practic fiecare investigație, însă numărul radiologilor a crescut. Cheia, în explicația lui, este diferența dintre „sarcinile” unui job și „scopul” lui. În radiologie, rolul nu se reduce la interpretarea imaginilor, ci include diagnosticarea și colaborarea cu pacienții și cu alți medici. Cu AI, radiologii pot procesa mai multe cazuri și trata mai mulți pacienți, ceea ce poate alimenta cererea pentru specialiști. Potrivit estimărilor citate, domeniul radiologiei ar urma să crească cu aproximativ 25% până în 2055. România: adopție încă limitată, dar presiune pe competențe În România, impactul AI asupra locurilor de muncă este descris ca moderat, pe fondul unei implementări încă limitate în companii. Un sondaj eJobs menționat de Economedia arată că 8 din 10 angajatori nu se așteaptă ca AI să reducă volumul de recrutare în următorii doi ani, însă anticipează schimbări în competențele cerute candidaților. În același timp, articolul notează că, deși AI începe să automatizeze sarcini repetitive și să crească productivitatea, majoritatea companiilor nu au integrat încă tehnologia la nivel strategic. Concedieri în tech: eficientizare și finanțarea investițiilor în AI În contrast cu mesajul că profesiile nu dispar, Economedia amintește că mari companii tech au început concedieri. Meta Platforms ar urma să reducă 10% din personal (aproximativ 8.000 de angajați) în luna mai, în încercarea de a-și eficientiza operațiunile și de a finanța investiții masive în inteligența artificială. Pentru piața muncii, concluzia practică din aceste exemple este că AI tinde să redistribuie munca: automatizează activități, ridică așteptările de productivitate și mută competiția către calificări, chiar dacă, în unele sectoare, poate coexista cu creșterea cererii de specialiști. [...]
Administrația SUA spune că analizează măsuri de răspundere după ce a acuzat entități din China că desfășoară operațiuni „la scară industrială” pentru a copia sisteme avansate de inteligență artificială dezvoltate în Statele Unite, potrivit news.ro . Miza pentru companiile americane de profil este una operațională și de securitate: protejarea informațiilor proprietare și a mecanismelor de siguranță ale modelelor. Acuzațiile au fost formulate de Michael Kratsios , principalul consilier pentru știință și tehnologie al președintelui, care a susținut că aceste operațiuni ar implica extragerea sistematică de informații și replicarea modelelor americane. „Nu este nimic inovator în a copia în mod organizat inovațiile industriei americane.” Cum ar funcționa copierea: conturi proxy, „ jailbreaking ” și „distilare” Oficialii americani afirmă că aceste campanii ar fi derulate în principal de entități cu baza în China și ar folosi zeci de mii de conturi proxy, precum și tehnici de ocolire a restricțiilor („jailbreaking”) pentru a accesa informații proprietare despre modelele de inteligență artificială. În acest context este menționat și procesul numit „distilare”, adică antrenarea unor modele mai mici pe baza unor sisteme mai mari și mai performante. Deși practica poate avea utilizări legitime, autoritățile americane avertizează că folosirea neautorizată poate afecta securitatea și integritatea modelelor. De ce contează pentru industrie: produse mai ieftine, dar cu riscuri de siguranță Kratsios a susținut că astfel de metode nu pot reproduce complet performanța sistemelor originale, însă pot permite dezvoltarea unor produse mai ieftine, care pot părea comparabile în anumite teste. În același timp, aceste modele ar putea elimina protocoale de siguranță sau mecanisme menite să asigure neutralitatea și acuratețea informațiilor. Ce urmează: informarea companiilor și opțiuni de contracarare Administrația americană intenționează să informeze companiile americane din domeniul inteligenței artificiale despre aceste practici, inclusiv despre tacticile și actorii implicați, și spune că explorează o gamă largă de măsuri pentru a contracara astfel de activități. În material nu sunt detaliate, deocamdată, ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar. [...]
Cazul Tumbler Ridge pune presiune pe reglementare, după ce OpenAI a ales să nu alerteze poliția deși propriile sisteme au semnalat un risc : Sam Altman a transmis o scrisoare de scuze comunității din British Columbia, iar compania spune că și-a schimbat intern pragurile de raportare, însă măsurile rămân voluntare, într-un context în care Canada nu are o obligație legală pentru firmele de AI de a raporta amenințări identificate pe platformele lor, potrivit The Next Web . Altman afirmă în scrisoare că îi pare „profund rău” că OpenAI nu a alertat autoritățile cu privire la un cont blocat în iunie 2025, după ce sistemele companiei l-au semnalat. Scrisoarea este datată 23 aprilie și a fost făcută publică o zi mai târziu, la 72 de zile după atacul armat din 10 februarie din Tumbler Ridge, descris drept cel mai grav atac armat într-o școală din Canada din 1989 încoace. Ce a știut OpenAI și de ce nu a raportat Conform relatării, detecția automată a OpenAI a semnalat în iunie 2025 contul de ChatGPT al lui Jesse Van Rootselaar, atunci în vârstă de 18 ani. Aproximativ o duzină de angajați au revizuit conversațiile, care descriau scenarii cu violență armată, iar o parte dintre ei au recomandat contactarea poliției canadiene. Conducerea a respins recomandarea, invocând un „prag mai ridicat” pentru raportarea amenințărilor credibile și iminente; contul a fost închis, iar conversațiile au fost păstrate intern. Poliția nu a fost contactată. Atacul a avut loc opt luni mai târziu. Potrivit articolului, opt persoane au fost ucise și 27 rănite; autorul s-a sinucis la școală. OpenAI nu l-a mai detectat după ce acesta și-a făcut un al doilea cont, până când Poliția Călare Regală Canadiană (RCMP) a făcut public numele. Publicația notează că The Wall Street Journal a relatat prima dată disputa internă privind decizia de a nu raporta. Scrisoarea de scuze: fără angajamente concrete În scrisoarea adresată comunității, Altman spune că se gândește la cei afectați și reafirmă un angajament general de a lucra cu guvernele pentru a preveni tragedii similare. În același timp, materialul subliniază că scrisoarea nu include: angajamente de politică publică sau operaționale detaliate; o descriere a schimbărilor pe care OpenAI le-ar face; recunoașterea faptului că angajați au recomandat raportarea și au fost contraziși de conducere. Premierul provinciei British Columbia, David Eby, a numit scuzele „necesare”, dar „grosolan insuficiente” raportat la impactul asupra familiilor. Primarul din Tumbler Ridge, Darryl Krakowka, a confirmat primirea scrisorii și a cerut „grijă și considerație” pentru comunitate în perioada de doliu. Ce spune OpenAI că a schimbat și de ce contează pentru reglementare Angajamentele de politică au venit separat, într-o scrisoare a vicepreședintei pentru politici globale a OpenAI, Ann O’Leary, către miniștri federali canadieni. Compania afirmă că: a coborât pragul de raportare, astfel încât un utilizator nu mai trebuie să discute explicit „ținta, mijloacele și momentul” pentru ca un caz să fie trimis către forțele de ordine; a implicat experți în sănătate mintală și comportament pentru evaluarea cazurilor semnalate; a stabilit un punct de contact direct cu RCMP. O’Leary susține că, în baza politicilor actualizate, interacțiunile lui Van Rootselaar „ar fi fost trimise poliției” dacă ar fi fost descoperite astăzi. Totuși, articolul insistă asupra limitării-cheie: schimbările sunt voluntare, nu sunt obligatorii prin lege și pot fi inversate. „Golul” legal din Canada și ce urmează Potrivit sursei, Canada nu are în prezent o lege care să oblige companiile de inteligență artificială să raporteze amenințări identificate prin platformele lor, iar guvernul federal nu a introdus încă una. Ministrul canadian al AI, Evan Solomon, a spus că angajamentele OpenAI „nu merg suficient de departe”. În paralel, miniștri federali din mai multe portofolii au avut întâlniri cu reprezentanți OpenAI după ce guvernul a convocat conducerea companiei la finalul lunii februarie. Un grup de lucru comun între Innovation, Science and Economic Development Canada și Public Safety Canada analizează protocoale de raportare pentru siguranța AI, cu recomandări preliminare așteptate până în vara lui 2026. Miza, în lectura The Next Web, este una de reglementare și responsabilitate: în lipsa unui standard extern, deciziile de a raporta sau nu rămân la latitudinea companiilor, chiar și atunci când sistemele lor semnalizează potențiale riscuri grave. [...]
Google împinge Gemini spre utilizări „de zi cu zi”, mizând pe funcții multimodale și integrarea în Gmail – într-un set de recomandări publicat pe Google Blog , compania descrie opt scenarii în care asistentul cu inteligență artificială poate ajuta la organizarea locuinței și a „spațiului digital”, de la liste personalizate de curățenie până la gestionarea inboxului. Materialul pornește de la observația că interogările Google pentru „spring cleaning hacks” și „spring cleaning checklist” sunt în creștere și folosește acest context pentru a promova Gemini ca instrument practic pentru sarcini recurente. Miza operațională este extinderea percepției asupra AI-ului dincolo de „chat”, către un asistent care lucrează cu imagini, cameră video și aplicații Google. Ce poate face Gemini, potrivit Google Cele opt exemple din articol acoperă atât activități fizice (organizare, reparații), cât și digitale (email, planificare). Pe scurt, Google indică următoarele utilizări: generarea unei liste de curățenie personalizate în funcție de locuință și stil de viață; „auditarea” dezordinii: utilizatorul încarcă o fotografie (sertar, dulap), iar Gemini propune soluții de organizare, inclusiv pentru folosirea spațiului pe verticală; inventarierea alimentelor din frigider cu ajutorul camerei, prin Gemini Live, pentru a reduce risipa și a sugera rețete pe baza resturilor; depanare pentru reparații casnice (de exemplu, instalații sanitare sau electrocasnice), tot prin Gemini Live, cu întrebări de tipul „ce văd și cum repar?”; planificarea drumurilor pentru cumpărături și donații prin „Ask Maps”, cu opțiuni pe traseu, trafic în timp real și estimări legate de aglomerația din magazine; simulări de redecorare pe baza unei fotografii, cu un instrument numit „Nano Banana”, care ar modifica doar elementele indicate (culoarea pereților, poziționarea unei canapele etc.); recomandări pentru îngrijirea plantelor, pe baza imaginilor și a contextului din încăpere (lumină, udare); „decluttering” pentru inbox: rezumarea conversațiilor lungi din Gmail și căutarea rapidă a unor detalii vechi (de exemplu, o chitanță). Gmail și „abonamentele Ultra”, zona unde Google sugerează funcții avansate În zona de productivitate, Google menționează explicit că anumite opțiuni sunt condiționate de abonament și de piață. Potrivit articolului, „Ultra Subscribers” din SUA pot opta pentru „AI Inbox”, care ar evidenția automat „to-do-uri” și subiecte importante într-un singur loc. Tot pentru abonații Ultra din SUA, publicația menționează și „Agent Mode in Gemini” pentru organizarea inboxului, cu un flux în care utilizatorul cere ajutor („help organize my inbox”), iar sistemul propune acțiuni precum arhivarea mesajelor sau transformarea unor emailuri în sarcini, ce trebuie aprobate „cu un click”. De ce contează Dincolo de lista de „tips”, mesajul central este direcția de produs: Google își poziționează Gemini ca asistent multimodal (text + imagine + cameră) și ca extensie a aplicațiilor proprii, în special Gmail și Maps. Pentru utilizatori și companii, implicația practică este că o parte din funcțiile de organizare și triere ar putea migra din aplicații dedicate către AI-ul integrat în ecosistemul Google, cu diferențieri tot mai vizibile între versiuni gratuite și funcții disponibile doar pe abonament și în anumite țări. [...]
Google își mută accentul pe „agenți” AI care pot rula autonom în companii , iar miza imediată este una operațională: cum sunt construiți, guvernați și scalați acești „asistenți” în condiții de securitate și cu infrastructură suficientă. Într-un rezumat al conferinței Cloud Next ’26, Google Cloud a prezentat o suită de produse și componente (de la platforme pentru agenți și aplicații pentru angajați, până la cipuri și rețele) menite să ducă utilizarea AI „la scară”. Platformă pentru agenți și acces la modele Piesa centrală este Gemini Enterprise Agent Platform , descrisă ca un „spațiu de lucru” complet pentru a construi, administra (guverna) și scala agenți AI în organizații. În platformă, Google spune că oferă acces direct la: Gemini 3.1 Pro , pe care îl numește cel mai capabil model al său pentru fluxuri de lucru complexe; Gemini 3.1 Flash Image (menționat și ca „Nano Banana 2”), pentru generare de conținut vizual; Lyria 3 , pentru audio „de nivel profesional”; Claude Opus 4.7 de la Anthropic, ca parte a unei strategii de „alegere deschisă” (posibilitatea de a folosi și modele din afara Google). Pentru utilizare, compania pune accent pe instrumente „low-code” (cu puțin cod) și „no-code” (fără cod), adică interfețe care reduc dependența de echipe specializate de machine learning. AI în munca de zi cu zi: aplicație, fluxuri și „inbox” pentru agenți Google poziționează Gemini Enterprise app ca modalitate de a duce agenții direct la nivelul angajaților. În acest context, compania menționează: un Agent Designer „no-code” pentru fluxuri de lucru declanșate de evenimente (trigger-based); agenți de durată („long-running agents”) care pot rula autonom în fundal, în „sandbox-uri” (medii izolate) securizate în cloud; un Agent Inbox central, pentru monitorizarea și gestionarea activității agenților. Unghiul este relevant pentru companii prin faptul că mută AI din zona de „asistent” punctual în zona de execuție de procese , cu nevoi noi de control, audit și supraveghere. Infrastructură: TPU-uri noi, rețea dedicată și stocare mai rapidă Pentru a susține rularea „a milioane de agenți”, Google a prezentat actualizări de infrastructură în jurul a ceea ce numește AI Hypercomputer , inclusiv a opta generație de cipuri TPU (Tensor Processing Unit). Compania menționează două variante: TPU 8t , orientat spre antrenarea modelelor; TPU 8i , optimizat pentru inferență (servirea modelelor în producție), cu „80% performanță mai bună per dolar” . Pe partea de conectivitate și date, Google afirmă că a prezentat: Virgo Network , un sistem construit pentru conectarea supercomputerelor; Managed Lustre , despre care spune că poate muta 10 terabytes de date pe secundă . Date și guvernanță: „Agentic Data Cloud” și interogare cross-cloud Un alt element cheie este Agentic Data Cloud , descris ca o nouă abordare de organizare a datelor astfel încât AI să poată acționa „în timp real”. În acest pachet, Google evidențiază: Knowledge Catalog , care ar eticheta și ar conecta automat datele din companie folosind Gemini, pentru a reflecta „contextul și limbajul” intern; Cross-Cloud Lakehouse , standardizat pe Apache Iceberg , care ar permite interogarea datelor fără a le muta neapărat în Google Cloud, inclusiv dacă sunt stocate în AWS. Pentru organizații, mesajul este că adoptarea agenților depinde de accesul la date și de interoperabilitate , nu doar de modelul AI. Securitate: agenți pentru apărare și integrarea Wiz Google spune că își construiește „securitatea pentru era AI” combinând informații despre amenințări (threat intelligence) cu platforma Wiz, menționând explicit că Wiz este acum parte din Google Cloud . Sunt menționați agenți specializați, inclusiv: Threat Hunting agent , pentru căutarea proactivă a amenințărilor și scriere autonomă de reguli; Detection Engineering agent , pentru identificarea „golurilor” de acoperire și crearea de detecții; Third-Party Context agent , pentru date contextuale din conținut terț. Separat, Google indică lansarea unui Technology Intel Center , care agregă într-un singur flux lansări de funcții, actualizări de migrare și notificări de „end-of-life” (încetarea suportului) relevante pentru furnizori de cloud și AI. Exemple de utilizare în companii În recapitulare sunt date și câteva exemple de adopție: The Home Depot folosește Gemini pentru un asistent telefonic și în magazin; Papa John’s folosește un „Ordering Agent” care reține comanda „obișnuită”; Mars și Citadel Securities folosesc instrumente AI pentru eficientizarea cercetării cantitative; Unilever ar implementa agenți în organizație pentru a-și deservi consumatorii (menționați ca 3,7 miliarde). Ce lipsește din material sunt detalii despre prețuri, termene de disponibilitate pe piețe sau condiții contractuale; recapitularea se concentrează pe direcția de produs și pe capabilități. [...]
