Știri
Știri din categoria Societate
Aproape 200 de joburi în UE prin EURES ridică presiunea pe deficitul de forță de muncă din România, în condițiile în care ofertele includ salarii de la 1.900 euro până la peste 6.100 euro brut pe lună, potrivit POLITICO.
Cele mai bine plătite poziții menționate sunt în Olanda, unde un post de inspector veterinar depășește 6.100 euro brut lunar. În Irlanda, angajatorii caută îngrijitori de persoane, cu salarii de peste 3.200 euro, semnalând cerere ridicată atât pentru specializări, cât și pentru meserii din zona de îngrijire.
Danemarca concentrează cele mai multe oportunități, cu peste 100 de posturi disponibile, în special pentru ucenici în automatizări, mecanică sau confecții metalice. Pentru debutanți, salariile pornesc de la 1.900 euro brut, iar rolurile includ formare profesională.
În Norvegia sunt 45 de locuri în procesarea somonului, cu plată de peste 19 euro pe oră. În transporturi, Italia și Polonia recrutează șoferi de autobuz și camion, cu venituri de la 1.400 euro până la peste 2.100 euro, în funcție de experiență și trasee.
Angajatorii cer „înainte de toate” seriozitate și o calificare în domeniu, iar cunoașterea limbii engleze sau a limbii țării de destinație, cel puțin la nivel de bază, este prezentată ca o condiție de acces.
Un element operațional important este că angajarea prin rețeaua EURES este gratuită, fără comisioane, iar contractele pot fi permanente sau pe perioade de până la patru ani. Candidații pot consulta detaliile pe site-ul ANOFM sau pot contacta consilierul EURES din județul de reședință.
Recomandate
După nouă ani la Palatul Élysée , Brigitte Macron spune că este „uneori mai tristă decât (era) vreodată”, pe fondul hărțuirii online și al valului de dezinformări care a vizat-o, inclusiv cu acuzații legate de genul său , potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un interviu publicat duminică de săptămânalul financiar francez La Tribune, în care prima doamnă face un bilanț personal al perioadei petrecute la Élysée. Brigitte Macron compară viața de dinainte cu cea din ultimii ani, descriind ritmul „intens” al mandatului prezidențial și efectele psihologice ale expunerii publice. „Am văzut întunecimea lumii, prostia, răutatea. Sunt uneori mai tristă decât am fost vreodată înainte.” În același interviu, ea vorbește despre episoade de pesimism pe care spune că nu le avea înainte și mărturisește că îi este uneori greu „să vadă cerul albastru”. Potrivit relatării, scrisul ar ajuta-o „mult” să-și gestioneze gândurile. De ce contează: hărțuirea online ajunge în instanță Materialul plasează aceste trăiri în contextul unei campanii de hărțuire și dezinformare care a vizat-o pe Brigitte Macron în mediul online. În ianuarie, mai mulți hărțuitori cibernetici acuzați că au difuzat sau răspândit insulte și zvonuri legate de genul ei și de diferența de vârstă față de președinte au fost condamnați la pedepse de până la șase luni de închisoare, însă majoritatea au primit condamnări cu suspendare. Relația dintre Emmanuel Macron (48 de ani) și Brigitte Macron (73 de ani) este prezentată ca țintă a unei „difuzări masive de informații false”, iar cuplul ar fi decis să lupte în justiție atât în Franța, cât și în Statele Unite. Context: plecarea de la Élysée, după două mandate Interviul apare cu aproximativ un an înainte de finalul celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron: Brigitte Macron ar urma să părăsească Palatul Élysée în 2027, după încheierea celor două mandate prezidențiale. În relatare este menționat și faptul că, la sfârșitul lui august 2024, ea le-a spus anchetatorilor, la depunerea unei plângeri, că zvonul care o prezenta drept o femeie transsexuală a avut „un răsunet foarte puternic” asupra ei și asupra anturajului său. [...]
Aproximativ 50.000 de produse suspectate a fi contrafăcute, evaluate la 12,55 milioane lei, au fost ridicate în București , într-un dosar de criminalitate economică care vizează punerea în circulație de mărfuri cu mărci protejate, potrivit G4Media . Miza este una economică: astfel de rețele pot distorsiona concurența și pot produce pierderi comerciale prin vânzarea de produse prezentate ca „de marcă”. Perchezițiile au avut loc pe 24 aprilie 2026, când polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 au pus în aplicare 14 mandate de percheziție domiciliară și 14 mandate de aducere, într-un dosar penal deschis pentru infracțiunea de punere în circulație de produse contrafăcute, faptă prevăzută de Legea nr. 84/1998, conform unui comunicat transmis de Agerpres. Ce au găsit anchetatorii și unde Din materialul probator, anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, mai mulți cetățeni străini ar fi expus spre vânzare, într-un complex comercial din Sectorul 2, produse de îmbrăcăminte și parfumerie purtând însemnele unor mărci protejate în România, existând suspiciunea că ar fi contrafăcute. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat: aproximativ 50.000 de articole de îmbrăcăminte și produse de parfumerie; 62.000 de lei, identificați la un stand din complexul comercial. Valoarea bunurilor ridicate a fost estimată la aproximativ 12.550.000 de lei, dacă ar fi fost comercializate ca bunuri de marcă. Ce urmează în dosar Persoanele vizate au fost conduse la audieri pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație de produse contrafăcute. [...]
Rata de returnare a ambalajelor SGR a trecut de 76% în martie , semn că sistemul începe să se apropie de echilibrul dintre ce intră pe piață și ce se întoarce în colectare, potrivit Wall-Street . RetuRO , administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a raportat pentru martie 2026 colectarea a aproximativ 389 de milioane de ambalaje, din 509 milioane puse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%. La nivelul întregului trimestru I, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață. În același interval, RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale. Ce înseamnă operațional: flux mai stabil către reciclare Din perspectiva funcționării sistemului, apropierea dintre volumele puse pe piață și cele returnate reduce presiunea pe lanțul logistic al SGR și crește predictibilitatea cantităților care ajung la reciclare. Datele raportate indică o „evoluție constantă” în primele trei luni ale anului, conform RetuRO. Imaginea de ansamblu de la lansarea SGR De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale. RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuirea profitului către acționari), ceea ce înseamnă că eventualul profit este reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat mixt: trei acționari privați (Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%, Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%). [...]
ANPIS spune că a virat integral fondurile pentru beneficiile sociale aferente lunii martie 2026 , ceea ce înseamnă că plățile către milioane de beneficiari ar trebui să se deruleze fără întârzieri generate de lipsa de finanțare, potrivit TVR Info . Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) precizează că transferurile au fost făcute prin agențiile teritoriale și acoperă atât prestații recurente (alocații, indemnizații), cât și scheme de sprijin pentru consumatori vulnerabili. Sumele virate și numărul de beneficiari Conform comunicatului ANPIS citat de publicație, au fost virate următoarele fonduri: aproape 1,2 miliarde de lei pentru 3.583.161 beneficiari de alocații de stat pentru copii; peste 576 milioane de lei pentru 148.525 beneficiari de indemnizații pentru creșterea copilului; peste 55,2 milioane de lei pentru 72.611 beneficiari ai stimulentului de inserție; peste 582 milioane de lei pentru drepturile a 965.736 de persoane cu dizabilități; peste 14 milioane de lei pentru 13.690 beneficiari de alocații lunare de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA; peste 3 milioane de lei pentru 3.614 beneficiari ai indemnizației lunare de hrană pentru persoanele cu TBC; peste 36,5 milioane de lei pentru 28.008 beneficiari ai alocației de plasament; peste 187 milioane de lei pentru 262.551 beneficiari ai venitului minim de incluziune . Sprijin pentru încălzire și tichetul de energie ANPIS mai arată că a virat fonduri și pentru schemele destinate familiilor vulnerabile și persoanelor singure: peste 6 milioane de lei pentru 183.647 de familii/persoane, pentru încălzirea locuinței cu energie electrică; aproape 4,8 milioane de lei pentru 52.786 de familii/persoane, pentru încălzirea cu gaze naturale; peste 1,2 milioane de lei pentru 9.686 de familii/persoane, pentru încălzirea cu energie termică; aproape 12,8 milioane de lei pentru 637.553 de persoane/familii, pentru încălzirea cu lemne; aproape 36 de milioane de lei pentru 718.998 beneficiari ai tichetului de energie, acordat în baza OUG nr. 35/2025 , pentru sprijinirea consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică. În lipsa altor detalii în material despre calendarul efectiv al intrărilor în conturi, informația confirmă în principal componenta de finanțare: fondurile necesare pentru plățile aferente lunii martie au fost transferate către structurile teritoriale ale ANPIS. [...]
Primăria Timișoara pregătește desființarea a peste 100 de posturi ocupate , într-un nou pachet de austeritate care ar urma să reducă personalul atât din aparatul propriu, cât și din instituțiile subordonate, potrivit Libertatea . Proiectul intră în dezbatere publică pe 27 aprilie și este prezentat ca parte a obligațiilor impuse de OUG 7/2026 . Măsura este legată de ordonanța care cere autorităților locale să reducă cu 30% numărul de posturi din organigrame. În acest context, la Timișoara este propusă eliminarea a 220 de posturi, dintre care 102 sunt ocupate. Inițiativa vine la mai puțin de șapte luni după o reorganizare anterioară, în urma căreia au fost eliminate 43 de posturi. Unde se taie și ce structuri sunt vizate Conform propunerilor prezentate, reducerile și reorganizările ar urma să afecteze mai multe zone: Aparatul de specialitate : reducere cu 72 de posturi (inclusiv funcții de conducere și execuție) și înființarea unui post de director general . Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara : reducere cu 35 de posturi, înființarea a două posturi noi și transformarea unuia existent . Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar (DGPLMSTF) : desființarea integrală a structurii (24 de posturi). Sport Club Municipal : reducere cu 10 posturi. Direcția Generală Poliția Locală Timișoara : eliminarea a 86 de posturi. Dezbaterea publică: când are loc și cum se pot înscrie cei interesați Dezbaterea publică este programată luni, 27 aprilie, de la ora 15.00 , în sala de consiliu a primăriei. Înscrierile se fac până pe 27 aprilie, ora 10.00 , fie online (la adresele [email protected] și [email protected] ), fie fizic, la Camera 12 din cadrul Serviciului Asistență Cetățeni și Registratură. Reprezentanții Primăriei Timișoara au precizat că cei care vor să ia cuvântul trebuie să anunțe acest lucru la înscriere și să transmită punctele de vedere pe care vor să le susțină, cu intervenții limitate la trei minute și strict pe proiectul de hotărâre: „Participanții care doresc să ia cuvântul vor preciza acest lucru în mesajul de înscriere și vor transmite punctele de vedere pe care doresc să le susțină în cadrul dezbaterii. De asemenea, aceștia își vor susține punctele de vedere exclusiv pe marginea proiectului de hotărâre, în limita celor 3 minute alocate fiecărui participant.” În material este citat și portalul local Tion.ro , care a relatat despre propunerile de desființare a posturilor. [...]
Scăderea consumului de pâine în Franța pune presiune pe modelul economic al brutăriilor , iar bagheta – deși protejată simbolic prin includerea în patrimoniul cultural imaterial UNESCO – nu reușește să oprească declinul, arată o analiză preluată de HotNews . Din punct de vedere istoric, francezii consumau în medie aproximativ 710 grame de pâine pe zi în anii de după al Doilea Război Mondial. Potrivit Federației Antreprenorilor din Panificație, până în 2015 media a coborât la aproximativ 113 grame, iar „astăzi” a ajuns la circa 100 de grame – adică puțin sub jumătate de baghetă pe zi. În plus, un sondaj de consum realizat în 2023 de Confederația Națională a Brutarilor și Cofetarilor din Franța (CNBPF) indică faptul că 36% dintre cei 1.000 de respondenți și-au redus consumul de pâine în ultimii cinci ani. De ce contează: schimbarea obiceiurilor lovește în „rutina” care susținea vânzările Potrivit CNN, citată de HotNews, declinul baghetei este asociat cu schimbarea obiceiurilor alimentare și cu faptul că tinerii își pierd obiceiul de a cumpăra zilnic pâine. Dominique Anract, președintele CNBPF, spune că drumurile zilnice la brutăria din cartier au devenit mai rare, mai ales în rândul generațiilor tinere, care gătesc mai puțin și mănâncă mai des în oraș, inclusiv fast-food. În același timp, pâinea albă feliată, procesată (un produs industrial, gata porționat), câștigă popularitate, ceea ce mută o parte din consum dinspre brutăriile tradiționale către retail. „Neo-brutăriile” schimbă oferta: mai puține baghete, mai multă pâine cu maia O altă tendință descrisă în material este ascensiunea „neo-brutăriilor” – brutării care folosesc cereale vechi și făină organică, coc pâini cu maia (fermentație naturală) și preferă produse cu termen de consum mai lung. Unele reduc producția de baghete sau renunță complet la ele. Un exemplu este „Seize Heures Trente Pâtisserie-Boulangerie”, unde Marion Juhel a decis să nu vândă baghete, argumentând că produsul consumă multă energie, are valoare nutritivă redusă și se învechește repede, ceea ce alimentează risipa alimentară. În loc, brutăria vinde pâini mari cu maia și din cereale integrale, la kilogram, care rămân proaspete mai mult timp. Prețul devine linia de separație între „pâinea de zi cu zi” și specialități Brutarul Éric Kayser , care a construit o rețea de 370 de brutării la nivel global, atrage atenția asupra diferenței de accesibilitate: pâinile de specialitate sunt semnificativ mai scumpe decât bagheta. În material sunt date câteva repere de preț: baghetă simplă: în jur de 1 euro (aprox. 5 lei); baghetă artizanală „de nivel superior”: aproximativ 1,30 euro (aprox. 6,5 lei), care – potrivit textului – este reglementată prin cerința de a fi făcută proaspăt, din făină, apă, sare și agenți de fermentare; pâine de specialitate de 500 g: poate ajunge până la 7 euro (aprox. 35 lei). În această logică, bagheta rămâne produsul „de masă” care poate hrăni mulți oameni, în timp ce o parte din noile brutării se poziționează mai sus, către un public cu venituri mai mari – o schimbare care poate redesena piața, dar și rolul social al brutăriei de cartier. [...]
