Știri
Știri din categoria Statistici
România rămâne în a doua jumătate a clasamentului global al percepției corupției în 2025, cu 45 de puncte din 100, într-o zonă asociată cu probleme persistente de integritate în instituțiile statului, potrivit Adevărul, care citează date din Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International.
Indicele CPI măsoară percepția asupra nivelului corupției din sectorul public pe o scară de la 0 la 100: scorurile mari indică state considerate „curate”, iar scorurile mici semnalează corupție percepută ca ridicată. În raportul pentru 2025, media globală este 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate sunt sub pragul de 50, ceea ce sugerează o problemă extinsă la nivel internațional.
Cu 45 de puncte, România este plasată „în jurul locurilor 70-80” la nivel mondial, conform materialului. În regiune, scorul este ușor mai bun decât al unor vecini, dar diferențele rămân mici, ceea ce indică o vulnerabilitate comună în Europa de Est.
Comparativ, în articol sunt menționate următoarele scoruri:
În vârful clasamentului se află Danemarca (89 de puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), prezentate ca exemple de administrații eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice. Diferența față de România este semnificativă: țările de top au aproape dublul scorului României, ceea ce, în interpretarea sursei, reflectă decalaje în funcționarea instituțiilor și în nivelul de încredere al populației.
La polul opus, Somalia are cel mai mic scor (9 puncte), iar în grupul statelor cu corupție percepută ca foarte ridicată sunt enumerate Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, potrivit Visual Capitalist, citat în articol.
Raportul indică și o comprimare a „elitei” țărilor cu scoruri foarte ridicate: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 state cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci. În acest context, este dat și exemplul Statelor Unite, cu 64 de puncte și locul 29, descris ca cel mai slab rezultat de la introducerea metodologiei actuale a indicelui.
Recomandate
Rata șomajului rămâne ridicată la tineri, deși numărul total de șomeri a scăzut față de martie , arată datele citate de Economica , pe baza statisticii oficiale transmise prin Agerpres . În aprilie 2026, numărul șomerilor (15–74 ani) a fost estimat la 512.100 de persoane, în scădere față de luna precedentă (533.800), dar peste nivelul din aprilie 2025 (501.900). Din perspectivă economică, combinația dintre scăderea lunară și creșterea anuală sugerează o îmbunătățire pe termen scurt, dar o presiune mai mare pe piața muncii față de anul trecut. Diferențe pe sexe: șomaj ușor mai mare la femei În perioada analizată, rata șomajului la femei a fost cu 0,1 puncte procentuale peste cea a bărbaților: 6,3% la femei, respectiv 6,2% la bărbați. Tinerii rămân punctul vulnerabil al pieței muncii Nivelul care „reține în continuare atenția”, potrivit sursei citate, este rata șomajului în rândul tinerilor (15–24 ani) , de 28,8%, înregistrată în perioada ianuarie–martie 2026. Adulții (25–74 ani): rată mai mică, dar majoritari în totalul șomerilor Pentru categoria 25–74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026 (4,8% la bărbați și 5% la femei). Ca volum, șomerii din această categorie reprezintă 73,3% din totalul șomerilor estimați pentru aprilie 2026, ceea ce indică faptul că, deși riscul de șomaj este mult mai mare la tineri, cea mai mare parte a șomajului ca număr absolut se regăsește în rândul adulților. [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
Românii se detașează negativ de media UE la percepția economică , iar diferența se vede atât în evaluarea economiei naționale, cât și în satisfacția față de situația financiară și locul de muncă, potrivit datelor din cel mai recent Eurobarometru citate de Economedia . Sondajul a fost realizat între 12 martie și 5 aprilie 2026. În România, doar 29% dintre respondenți consideră economia națională „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE27, percepția este mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive. Pesimismul se prelungește și pe termen scurt: 48% dintre români anticipează o înrăutățire a situației economice naționale în următoarele 12 luni. Prăpastia față de UE: economie, gospodărie, job Pe lângă evaluarea economiei, indicatorii de „stare” economică personală sunt sub media europeană: Situația financiară a gospodăriei : 54% mulțumiți în România, față de 75% în UE27. Locul de muncă : 49% dintre români judecă pozitiv situația lor profesională actuală, comparativ cu media UE de 70%. În același timp, 41% dintre români indică inflația drept cea mai gravă problemă națională, iar 27% menționează situația economică generală. Încredere mai mare în UE decât în instituțiile interne Deși percepția asupra economiei interne este predominant negativă, românii acordă mai multă încredere instituțiilor europene decât celor naționale: 48% spun că au încredere în Uniunea Europeană , față de 31% în Guvernul României și 25% în Parlament. În plus, 44% au o imagine pozitivă despre UE (aproape de media europeană de 45%), iar 61% se declară optimiști privind viitorul Uniunii. Unde ar vrea românii să meargă banii UE În privința priorităților de buget la nivel european, românii plasează pe primele locuri: Educația și cultura (33%) Securitatea/apărarea (33%) La nivel de impact personal în următorul an, respondenții consideră că asigurarea păcii și stabilității ar avea cel mai mare efect pozitiv (34%), urmată de crearea de noi locuri de muncă (26%). Ucraina și platformele online: sprijin mai rezervat decât media UE Pe tema Ucrainei, sprijinul există, dar este sub media europeană: 56% dintre români aprobă sprijinul financiar și umanitar (față de 75% în UE), iar 45% susțin finanțarea de echipament militar (față de 56% în UE). În zona digitală, doar 34% dintre români cred că platformele mari de social media fac suficient pentru a proteja drepturile utilizatorilor, comparativ cu 43% la nivelul UE. Sondajul a inclus 26.415 interviuri în UE27, dintre care 1.054 în România. [...]
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum , după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%. Cum arată comparația cu restul UE Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie. Structura vânzărilor în UE: non-alimentarele au tras în sus La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică: creștere de 1% la vânzările de alimente, băuturi și tutun; creștere de 3,1% la produsele non-alimentare; scădere de 0,1% la combustibili auto. Dinamică lunară: România a crescut față de februarie, dar a rămas pe minus anual În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie. Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%). Ce arată datele INS pentru România: scăderea anuală vine din non-alimentare și alimentare Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025: volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 2,3% ca serie brută, pe fondul declinului la produse nealimentare (minus 6,3%) și la produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3,4%); comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%. Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%. De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%). [...]
