Știri
Știri din categoria Apărare
Europa trebuie să-și schimbe mentalitatea pentru a se pregăti de război, avertizează șeful apărării din Danemarca, potrivit POLITICO, într-un mesaj transmis marți la Paris, pe fondul evaluărilor tot mai apăsate din mediul militar și de informații privind riscul unei agresiuni ruse asupra teritoriului NATO până la finalul deceniului.
Gen. Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Statului Major al Apărării din Danemarca, a spus la Paris Defence and Strategy Forum că statele europene „nu sunt încă pe deplin pregătite” pentru un conflict. Conferința, ajunsă la a treia ediție, a început marți și se desfășoară până joi, Danemarca fiind invitatul de onoare.
„Trebuie să ne schimbăm mentalitatea de la diagnostic la livrare. Nu mai suntem foarte surprinși, dar nici nu suntem cu adevărat pregătiți”, a declarat gen. Michael Wiggers Hyldgaard.
În intervenția sa, generalul a insistat că obiectivul nu este o pregătire „perfectă”, ci una superioară adversarului. El a vorbit în fața unei audiențe formate din comandanți militari europeni și oficiali francezi, inclusiv secretarul de stat adjunct pentru apărare Alice Rufo, conform relatării POLITICO.
Danemarca și-a majorat semnificativ cheltuielile de apărare după declanșarea războiului din Ucraina în 2022 și a urmărit să aprofundeze legăturile militare cu alte state europene, inclusiv prin exerciții comune. În același timp, Copenhaga a accelerat cooperarea în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlandei, notează publicația.
Un punct central al mesajului a fost legătura dintre descurajare și capacitatea industrială. Hyldgaard a argumentat că descurajarea există doar atunci când adversarul consideră costul agresiunii prea mare, iar acest calcul depinde nu doar de forța de luptă și alianțe, ci și de stocuri și producție, inclusiv de lanțurile de aprovizionare.
„Dacă în Europa vrem să fim capabili să ne apărăm până în 2030, trebuie să ne pregătim pentru asta acum. Războiul de mare intensitate nu este un scenariu, este o realitate”, a adăugat el, avertizând că timpul pierdut nu mai poate fi recuperat.
Recomandate
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
NATO își intensifică schimbul de informații între statele membre, ca răspuns la valul de sabotaje și incidente asociate sau aparent asociate cu Rusia, în timp ce riscul unui atac militar limitat rămâne evaluat ca redus, potrivit Biziday . Alexus Grynkewich , general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța își consolidează cooperarea pe zona de informații (intelligence) în contextul „războiului hibrid” – acțiuni sub pragul unui conflict deschis, precum sabotaje, intimidări sau operațiuni clandestine. De ce contează: răspuns operațional la „războiul hibrid” Mesajul central al comandantului NATO este că, deși un atac limitat al Rusiei asupra unui aliat este „improbabil”, Alianța tratează riscul ca pe unul care nu poate fi exclus și își ajustează mecanismele de prevenție și reacție. În acest cadru, schimbul de informații devine o măsură practică de reducere a vulnerabilităților și de creștere a capacității de anticipare. Ce a declanșat intensificarea cooperării Declarațiile vin după o avertizare a serviciului danez de informații militare, care a indicat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare acțiunile de tip „hibrid” împotriva Occidentului. Evaluarea daneză menționează și un „risc încă scăzut, dar care are potențialul de a crește” privind un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia. În ultimele săptămâni, seria de incidente invocată include: o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului german Leipzig/Halle (context în Biziday ); un incident în care o navă rusească a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez (context în Biziday ). „Improbabil, dar nu putem exclude” Grynkewich a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a transmis aliaților să rămână „calmi și încrezători” în capacitatea NATO de a gestiona riscurile. Întrebat direct despre posibilitatea unui atac rusesc limitat pe teritoriul NATO, acesta a indicat că este o evoluție puțin probabilă, însă nu poate fi eliminată complet din scenarii. Totodată, a respins ideea că președintele Vladimir Putin ar putea considera un moment oportun pentru a testa NATO pe fondul consumului ridicat de muniții de precizie al SUA în războiul cu Iranul. Context: prezența militară americană în Europa rămâne în discuție Oficialul NATO a încercat să îi liniștească pe aliați și în privința rolului SUA în Europa, afirmând că Washingtonul va continua să furnizeze „capabilități critice, dar mai limitate”, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai important. El a precizat că nu există „un rezultat predeterminat” privind numărul de militari americani care vor rămâne în Europa sau ce capabilități ar putea fi relocate. În prezent, în Europa sunt aproximativ 80.000 de soldați americani, potrivit informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de Biziday. [...]
Jean-Luc Mélenchon condiționează apărarea flancului estic de tratatele UE, nu de NATO , susținând că Franța ar continua să protejeze „frontierele comune” ale Europei chiar dacă ar părăsi Alianța, potrivit Politico . Întrebat dacă ar retrage trupele franceze staționate în prezent în Estonia și România în cadrul unui dispozitiv NATO, candidatul de extremă stânga la prezidențialele din Franța a răspuns că întrebarea este „irelevantă”, deoarece cele două state sunt membre ale Uniunii Europene și intră sub incidența tratatelor europene. El a adăugat că ieșirea din NATO „nu înseamnă” abandonarea apărării granițelor comune. Miza este una operațională pentru securitatea Europei de Est: Mélenchon se poziționează pentru o decuplare de NATO, dar încearcă să transmită că prezența și angajamentele Franței pe flancul estic ar putea continua pe o bază juridică europeană, nu aliată. În același timp, Politico notează că atât Mélenchon, cât și rivala sa de extremă dreapta, Marine Le Pen , vor o retragere a Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoarei politici de apărare a Parisului. Critici la adresa reînarmării Germaniei și a sprijinului militar pentru Ucraina În același interviu, Mélenchon și-a reiterat opoziția față de reînarmarea accelerată a Germaniei, acuzând Berlinul că nu s-a coordonat cu vecinii și invocând „istoria” atacurilor germane împotriva Franței. Totodată, el a spus că ar dori să se ajungă la interzicerea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, argumentând că folosirea armelor franceze și britanice ar transforma statele furnizoare în părți beligerante. Context politic: alegeri prezidențiale cu miză de securitate Politico arată că Mélenchon este între favoriții pentru alegerile prezidențiale de primăvara viitoare, care vor decide succesorul lui Emmanuel Macron. În acest cadru, dezbaterea despre NATO, prezența militară franceză în Europa de Est și coordonarea europeană în apărare devine un subiect central, cu potențiale efecte directe asupra posturii de descurajare pe flancul estic. [...]
Germania își testează rolul de nod logistic NATO printr-un plan operațional secret și exerciții care implică armata, poliția și structuri civile, într-un context în care infrastructura de transport și riscul de sabotaj devin puncte critice, potrivit Adevărul . Exemplul folosit este exercițiul „Red Storm Charlie”, desfășurat la Hamburg timp de trei zile, care a blocat parțial zone din oraș și a simulat o deteriorare a situației de securitate pe flancul estic al NATO. În scenariu, trupe NATO (reprezentate în exercițiu de militari ai Bundeswehr ) debarcă în portul Hamburg și se deplasează spre est, fiind „încetinite” de acte de sabotaj și demonstrații. Cu aproximativ 1.700 de participanți, dintre care 500 de militari, exercițiul din 24–26 septembrie 2026 este prezentat ca cel mai amplu de acest tip de până acum și este integrat într-un document clasificat: Planul Operațional Germania . Miza: tranzitul masiv de trupe și echipamente prin Germania Planul Operațional Germania este descris ca parte a planificărilor mai largi de apărare ale NATO și pornește de la ipoteza unui posibil atac al Rusiei asupra teritoriului alianței. Într-un scenariu de criză, Germania ar deveni un „nod logistic” pentru deplasarea către est a trupelor, armelor și echipamentelor grele. În material sunt menționate estimări avansate de Marcel Bohnert, ofițer Bundeswehr care a participat la elaborarea primei versiuni a planului și care a vorbit pentru DW în nume personal: într-un interval de șase luni, aproximativ 800.000 de soldați și 200.000 de vehicule ar urma să tranziteze Germania. Planul include și fluxul invers (est–vest), inclusiv pentru evacuarea răniților sau a civililor. Infrastructura, „veriga” vulnerabilă Un punct slab indicat de experta în securitate Aylin Matle (Societatea Germană pentru Politică Externă – DGAP) este infrastructura parțial degradată. Ea susține că Germania trebuie să accelereze întreținerea și repararea podurilor, drumurilor și căilor de transport folosite pentru deplasarea trupelor, unele fiind vechi și neproiectate pentru încărcături grele. În termeni operaționali, problema nu este doar capacitatea militară, ci și dacă rețeaua de transport poate susține rapid volume mari de tehnică și logistică, fără blocaje sau riscuri suplimentare. Secretizare vs. cooperare civilă, pe fondul riscului de sabotaj Planul are peste 1.000 de pagini și este clasificat ca secret, iar articolul descrie tensiunea dintre nevoia de confidențialitate (pentru a nu expune rute și detalii sensibile) și nevoia de implicare a autorităților locale, poliției și organizațiilor de intervenție, fără de care implementarea ar fi dificilă. În același registru, sunt menționate temeri legate de amenințări hibride și sabotaj: în timpul exercițiului de la Hamburg, reporterii acreditați nu au primit până în ultimul moment informații despre rute și locuri de desfășurare, tocmai din cauza riscului de perturbări. Materialul amintește și o declarație a ministrului apărării Boris Pistorius, făcută pe 23 septembrie în Bundestag, după o tentativă de atentat cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle (drona nu a detonat „din împrejurări favorabile”), pentru care guvernul federal german consideră Rusia responsabilă: „Amenințarea devine tot mai concretă. Este serioasă, este acută și devine tot mai vizibilă. Exact acest lucru îl urmărește președintele rus. Moscova ne testează reacția.” Ce urmează Planul Operațional Germania este prezentat ca un document „dezvoltat permanent”, iar concluziile din exerciții precum „Red Storm Charlie” sunt integrate în actualizările sale. În paralel, rămâne deschisă problema practică a infrastructurii și a modului în care Germania poate combina transparența necesară cooperării civile cu nivelul de secretizare cerut de riscurile de sabotaj și de securitate. [...]
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
