Știri
Știri din categoria Diverse
Uniunea Europeană pune la dispoziție 194 de joburi pentru români, cu vârf salarial de 6.110 euro brut pe lună (aprox. 30.400 lei), prin rețeaua EURES România, potrivit Libertatea. Cele mai multe posturi sunt în Danemarca, iar cele mai bine plătite sunt în Olanda, unde salariile pentru inspectori veterinari urcă până la acest nivel.
Ofertele sunt în țări din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European: Danemarca, Norvegia, Italia, Germania, Olanda, Polonia și Irlanda. Domeniile menționate includ producție industrială, transport, agricultură, procesare alimentară și îngrijire persoane.
Distribuția posturilor, conform informațiilor transmise de AMOFM București, arată astfel:
Cele mai mari salarii anunțate sunt pentru inspectori veterinari, cu venituri între 3.404 și 6.110 euro brut/lună (aprox. 16.900–30.400 lei).
Alte niveluri salariale menționate:
Pentru unele posturi, plata este la oră:
Contractele pot fi pe perioadă determinată (între 1 și 4 ani, cu posibilitate de prelungire) sau permanente, ceea ce indică faptul că o parte dintre roluri nu sunt doar sezoniere.
Pentru ocuparea posturilor, angajatorii cer experiență și/sau calificare, iar candidații trebuie să aibă cunoștințe de bază sau bune de limba țării în care vor lucra ori de limba engleză.
Persoanele din București pot solicita informații de la consilierul EURES din cadrul AMOFM București. Instituția mai precizează că detaliile despre oferte pot fi consultate și pe site-ul EURES național. Rețeaua EURES este descrisă ca portal european pentru mobilitatea forței de muncă, care sprijină angajarea în alte țări europene.
Recomandate
Acordul SUA–Danemarca–Groenlanda introduce filtre pentru investițiile în sectoare sensibile , limitând controlul investitorilor din afara NATO, a partenerilor NATO și a Uniunii Europene, potrivit Digi24 . Măsura vine în pachet cu prevederi de securitate în Arctica și urmează să fie validată politic, prin aprobarea parlamentelor din Groenlanda și Danemarca. În zona economică, documentul nu reglementează direct interesele sau investițiile Statelor Unite în sectorul minier și al resurselor din Groenlanda. În schimb, stabilește o restricție de principiu: investitorii din afara statelor membre NATO, a partenerilor NATO sau a UE nu pot deține controlul ori o influență majoră asupra „sectoarelor sensibile”. Aplicarea acestor reguli ar urma să fie făcută printr-un mecanism de verificare a investițiilor, Groenlanda având rolul de a controla tranzacțiile pentru a se asigura că restricțiile sunt respectate. În practică, un astfel de filtru poate influența accesul la capital și structura acționariatului în proiecte considerate strategice. Ce mai include acordul și de ce contează pentru regiune Acordul de securitate, semnat marți de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, este prezentat ca o încercare de a închide luni de tensiuni legate de teritoriul autonom danez, după amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. Reuters, citată de Digi24, arată că documentul se adaugă pactului americano-danez din 1951 privind apărarea Groenlandei. Pe componenta militară, acordul permite: înființarea a două noi baze militare americane (la Narsarsuaq și Mestersvig); extinderea Bazei Spațiale Pituffik (în prezent singura bază americană activă de pe insulă); drepturi pentru aparate americane (avioane și nave) de survol, aterizare și operațiuni submarine în toată Groenlanda, inclusiv în apele teritoriale. Documentul nu precizează numărul de trupe și nici termene-limită. Ce urmează Acordul trebuie aprobat de parlamentele Groenlandei și Danemarcei înainte să intre în vigoare. Nu are o dată de expirare și poate fi modificat doar prin acord reciproc între părți. [...]
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Dominic Fritz își contestă în instanță încetarea mandatului , după ce a participat la ultima ședință de Consiliu Local în calitate de primar al Timișoarei, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: orașul intră într-o tranziție administrativă, iar deciziile curente ale primăriei pot fi influențate de disputa juridică anunțată de edil. În ședință, liderul USR le-a mulțumit consilierilor locali pentru colaborare și a transmis că va urma „toate căile legale” pentru a-și face dreptate, conform aceleiași surse. Ce urmează pentru administrația locală Anunțul privind demersurile legale indică faptul că încetarea mandatului nu este acceptată ca finală de către Fritz, ceea ce poate prelungi incertitudinea în jurul conducerii executive a municipiului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul procedural sau despre pașii concreți ai contestării. Contextul politic și administrativ Știrea vine în momentul în care Fritz își încheie prezența în Consiliul Local ca primar, într-un cadru formal care, în mod obișnuit, marchează și predarea de responsabilități către o nouă conducere sau către o formulă interimară, în funcție de prevederile legale aplicabile. În lipsa unor informații suplimentare în material, rămâne neclar cum va arăta tranziția și în ce măsură acțiunile în instanță pot schimba rapid situația de la vârful primăriei. [...]
China a comprimat patru lansări spațiale în 45 de ore, un semnal de accelerare operațională a programului de orbită joasă , într-un interval (15–17 septembrie) în care a folosit trei porturi spațiale și a bifat inclusiv misiuni comerciale, potrivit Digi24 . Seria de lansări, toate reușite, indică o capacitate de execuție în creștere pentru un sector care vizează, între altele, extinderea constelațiilor de sateliți pentru internet de mare viteză (rețele de sateliți pe orbită joasă, folosite pentru conectivitate). Ce s-a lansat și cu ce obiectiv În cele 45 de ore, China a ridicat pe orbită patru misiuni distincte, dintre care două au fost private: LandSpace (Beijing) a lansat o rachetă Zhuque-2E de la centrul Jiuquan, trimițând 10 sateliți pe orbită joasă pentru extinderea constelației Qianfan („O mie de vele”), destinată internetului de mare viteză. Constelația ar urma să ajungă la aproximativ 15.000 de sateliți activi . O altă lansare a dus încă nouă sateliți Qianfan pe orbită, cu o rachetă Gravity-1 , care a decolat de pe o platformă maritimă în largul coastelor Shanghai; racheta este operată de Orienspace . Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat o rachetă Long March 12 de la Wenchang (insula Hainan), cu nouă sateliți pentru megaconstelația SatNet , proiectată la aproximativ 13.000 de sateliți pe orbită joasă. O rachetă Kuaizhou-11 , operată de o filială a China Aerospace Science and Industry Corporation , a transportat doi sateliți radar de observare a Pământului pentru compania chineză Spacety . De ce contează: ritmul, diversitatea și infrastructura de lansare Dincolo de numărul de misiuni, elementul relevant este capacitatea de a susține lansări apropiate ca timp, cu operatori diferiți și de la locații diferite (inclusiv de pe mare). Practic, China arată că poate rula în paralel: lansări pentru constelații comerciale de internet ; lansări pentru observarea Pământului (sateliți radar); misiuni cu operatori privați și de stat . Limita seriei: fără recuperare (încă) Materialul notează că niciuna dintre cele patru rachete nu a încercat o aterizare, deși China lucrează la rachete reutilizabile (capabile să recupereze și să refolosească trepte ale rachetei, pentru costuri mai mici și ritm mai mare). În ultimele două luni și jumătate, două vehicule diferite — Zhuque-3 (LandSpace) și Long March 10B (CASC) — au reușit aterizarea treptelor inferioare în timpul unor misiuni orbitale, însă până acum nicio treaptă inferioară chineză nu a efectuat mai multe misiuni orbitale, obiectiv care „ar putea fi atins destul de curând”, potrivit informațiilor citate. [...]
Datele de prezență din Parlamentul European indică o participare de puțin peste 25% pentru eurodeputatul PSD Claudiu Manda , ceea ce îl plasează între cei mai absenți membri ai legislativului european, într-un context în care mandatul este remunerat și include beneficii suplimentare, potrivit Digi24 . Manda, aflat la al doilea mandat de europarlamentar, a devenit subiect de dispută politică internă după ce Siegfried Mureșan (candidatul PNL-USR-UDMR la funcția de premier, conform articolului) i-a cerut public primarului din Craiova „să-și trimită soțul la serviciu în Parlamentul European”, susținând că acesta „nu face cinste” la Bruxelles, pe fondul acuzațiilor privind absențele. Conform datelor publicate de Parlamentul European, consultate de Digi24, rata de participare a lui Claudiu Manda este „puțin peste 25%”, fiind depășit la acest capitol doar de un europarlamentar maghiar aflat în Parlamentul European din 2009. Articolul mai notează că, în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe, se regăsesc trei aleși din România, iar pe lângă Manda sunt menționați Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Explicația lui Claudiu Manda și disputa pe „indicatorul” de prezență Eurodeputatul PSD a transmis publicației că activitatea unui parlamentar nu ar trebui evaluată exclusiv prin prezență, ci prin rezultate. „Activitatea unui parlamentar/europarlamentar se măsoară în primul rând în eficiență și în rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență”. În același timp, Manda a trimis Digi24 și un „clasament al rapoartelor” din mandatul 2019–2014 (așa cum este redat în articol), în care ar fi pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini. Miza financiară: salariu și beneficii asociate mandatului Articolul punctează și dimensiunea financiară a funcției: mandatul de eurodeputat este plătit cu aproximativ 8.000 de euro net pe lună (aprox. 40.000 lei), iar pe lângă salariu sunt menționate beneficii și deconturi, inclusiv: aproximativ 340 de euro pe zi (aprox. 1.700 lei) pentru cazare; 4.800 de euro pe lună (aprox. 24.000 lei) pentru cheltuieli de birou. Digi24 amintește că Manda a fost în topul absenților și în legislatura trecută, când a ocupat tot poziția a doua, după un eurodeputat grec care nu a fost prezent deoarece se află în închisoare din 2021. [...]
