Știri
Tag: belarus
Știri despre „belarus”
Volodimir Zelenskiy avertizează că Rusia analizează atacuri din Belarus spre nordul Ucrainei sau împotriva unei țări NATO - Kievul spune că își întărește apărarea în regiunile Cernihiv și Kiev
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
Ministerul rus al Apărării spune că a schimbat cu Ucraina câte 205 prizonieri de război - Emiratele Arabe Unite, din nou mediator; schimbul de 1.000 anunțat pentru 9–11 mai nu s-a realizat
Schimbul de 205 prizonieri de fiecare parte menține deschis un canal umanitar între Rusia și Ucraina, într-un moment în care negocierile mai largi rămân blocate, potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15 mai, 205 militari ruși au revenit de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar în schimb au fost predați 205 prizonieri de război ucraineni. Anunțul este atribuit de Agerpres agențiilor EFE și AFP. Potrivit părții ruse, militarii ruși eliberați se află în Belarus , unde primesc „ajutor psihologic și medical necesar”. Rolul medierii și ritmul schimburilor Moscova susține că schimbul a fost posibil datorită „medierii umanitare” a Emiratelor Arabe Unite, un format folosit și în alte episoade similare. Schimbul precedent, de câte 193 de prizonieri, a avut loc pe 24 aprilie, conform aceleiași informări. De ce contează: schimburile continuă, dar acordul mai amplu nu s-a materializat În material se amintește că, în cadrul încetării focului convenite cu medierea președintelui american Donald Trump în perioada 9–11 mai, fusese prevăzut un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război, care „nu s-a concretizat până în prezent”. Totodată, Agerpres notează că negocierile sub mediere americană sunt suspendate de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului. În acest context, schimburile punctuale de prizonieri rămân unul dintre puținele mecanisme funcționale între părți. [...]
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, avertizează la summitul B9 de la București că Rusia încearcă să submineze coeziunea NATO - „Nu există NATO fără SUA”, spune liderul polonez, cerând solidaritate transatlantică
Președintele Poloniei avertizează că securitatea flancului estic depinde de coeziunea NATO și de SUA , pe fondul unei Rusii care „reconstruiește” capabilități militare și își extinde infrastructura în proximitatea Alianței, inclusiv în Belarus, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Karol Nawrocki la summitul B9 desfășurat la București. În intervenția sa, liderul polonez a descris Rusia drept „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” pentru statele NATO și a susținut că agresiunea împotriva Ucrainei nu poate fi tratată ca un conflict izolat, ci ca o provocare directă la adresa arhitecturii de securitate euroatlantice. Miza pentru NATO: unitate internă și descurajare pe flancul estic Nawrocki a acuzat Kremlinul că urmărește să refacă sfere de influență în regiune și să slăbească din interior alianța, prin subminarea coeziunii, suveranității și democrației statelor din Europa Centrală și de Est. În acest context, el a indicat solidaritatea între aliați drept răspunsul necesar. „Kremlinul vrea să reconstruiască sferele sale de influență, vrea să strice coeziunea NATO, vrea să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră.” Președintele Poloniei a mai afirmat că, „în ciuda războiului din Ucraina”, Rusia își păstrează capacitatea de a-și reconstrui și dezvolta armamentul, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Extinderea infrastructurii militare ruse și rolul formatului B9 Un alt punct al avertismentului a vizat „extinderea infrastructurii militare” ruse de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus. În acest cadru, Nawrocki a insistat asupra unității formatului B9, pe care a descris-o nu doar ca angajament formal, ci ca „îndatorire” a statelor participante. „Observăm cu îngrijorare și o extindere a infrastructurii militare de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus.” „Nu există NATO fără SUA”: mesaj transatlantic cu implicații de capacitate În același discurs, liderul polonez a pus accent pe relația transatlantică și a susținut că „nu există NATO fără SUA”, argumentând că rolul american se vede atât în potențialul militar, cât și în cel financiar și de informații. „Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA… Avem nevoie clară de o relație transatlantică puternică.” Declarațiile vin în contextul summitului B9 de la București, unde tema centrală a fost securitatea regională și răspunsul aliat la riscurile de pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al evoluțiilor militare atribuite Rusiei. [...]
Belarus își extinde infrastructura militară în coordonare cu Rusia - Ucraina avertizează că poate fi activată rapid pentru un nou atac din nord
Extinderea infrastructurii militare din Belarus poate reduce timpul de reacție al Ucrainei la un nou atac din nord , pe măsură ce Minsk dezvoltă rute logistice, poligoane și facilități coordonate cu Moscova, care ar putea fi „activate” rapid, potrivit Focus . Belarus, vecinul Ucrainei la nord, își extinde infrastructura militară și o orientează tot mai mult spre sprijinirea operațiunilor ruse, în condițiile în care, deocamdată, trupele ruse nu ar fi prezente acolo la un nivel care să permită lansarea imediată a unei noi ofensive. Totuși, „bazele” pentru o astfel de opțiune sunt construite treptat, relatează Kyiv Independent, citat de publicația germană. Rețea logistică și poligoane, pregătite pentru „umplere” rapidă Elementul central al riscului, din perspectiva Kievului, este infrastructura care poate fi folosită ca multiplicator operațional: rute și facilități care, în caz de escaladare, pot fi populate rapid cu personal și echipamente. Potrivit materialului, armata belarusă creează, în coordonare strânsă cu Moscova: noi rute logistice; poligoane de instruire; alte instalații cu utilizare militară. Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de grăniceri, a transmis pe Telegram că prezența actuală a trupelor ruse în Belarus nu ar reprezenta, în acest moment, o amenințare imediată. În schimb, amenințarea ar fi tocmai infrastructura, care poate fi activată oricând. În paralel, serviciile ucrainene de informații, Ministerul Apărării și grănicerii monitorizează situația de la frontieră, cu obiectivul de a detecta din timp orice dislocare a unor forțe ruse semnificative către Belarus. Semnale de tensiune la graniță și suspiciuni privind rolul Belarusului Avertismentele sunt puse în legătură cu declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski , care a vorbit despre mișcări neobișnuite în zona de frontieră. În plus, un incident a amplificat îngrijorările: un balon de spionaj care ar fi intrat din Belarus în spațiul aerian ucrainean și ar fi retransmis semnale pentru atacuri ruse, potrivit relatării preluate de Focus. Pe acest fond, conducerea ucraineană a transmis că va răspunde oricărei provocări și că se pregătește să respingă un posibil avans din nord, regiunea de la granița cu Belarus fiind considerată deosebit de sensibilă. Belarus se aliniază mai strâns la efortul de război al Rusiei Materialul mai notează că Belarus se apropie și mai mult de aparatul de război al Rusiei, inclusiv prin aplicarea la granițe a unor interdicții de călătorie asociate cu recrutarea militară rusă, pentru a împiedica ieșirea din țară a celor care ar încerca să evite serviciul militar în Rusia, conform informațiilor atribuite publicației ungare Portfolio. În plan politic, Alexander Lukașenko conduce Belarus din 1994 și este prezentat drept un aliat ferm al lui Vladimir Putin. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, îl acuză că ar ceda treptat independența țării către Rusia și că pune teritoriul Belarusului la dispoziția intereselor Moscovei, transformându-l într-o platformă pentru obiective militare și geopolitice ruse. [...]
Ucraina anunță activitate neobișnuită la frontiera cu Belarus - Zelenski avertizează că va răspunde dacă este necesar
Ucraina își întărește vigilența la granița cu Belarus după ce a detectat „activitate neobișnuită” pe partea belarusă, iar președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul va reacționa „dacă este necesar”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o preocupare operațională imediată: menținerea controlului pe un front secundar, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă. Zelenski a spus în discursul său zilnic că „ieri (vineri – n.r.) a existat activitate mai degrabă neobișnuită de-a lungul frontierei Ucraina–Belarus, de partea belarusă”, fără să ofere detalii despre natura acesteia. El a adăugat că autoritățile ucrainene „monitorizează îndeaproape situația” și că „vom răspunde dacă este necesar”. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, singurul element confirmat public este semnalarea unei activități considerate neobișnuite de către președintele ucrainean. Nu există, în material, date despre: tipul activității (militară, logistică, de frontieră); amploarea sau localizarea exactă; măsuri concrete luate de Ucraina ca răspuns. Forțele aeriene ucrainene și poliția de frontieră nu au răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters, citată de Agerpres. De ce contează operațional În ultimele săptămâni, Zelenski a îndemnat Minsk să nu se mai implice în războiul declanșat de Rusia. În acest context, orice semnal de „activitate neobișnuită” la granița cu Belarus poate obliga Ucraina să aloce atenție și resurse de supraveghere pe această frontieră, pentru a preveni surprize tactice și a limita riscurile de escaladare. În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne de urmărit dacă autoritățile ucrainene vor furniza clarificări sau dacă vor apărea confirmări independente privind natura activității semnalate. [...]
Donald Trump și Aleksandr Lukașenko discută despre o posibilă cooperare - O apropiere între SUA și Belarus ar putea influența relațiile cu Rusia
O posibilă relaxare a sancțiunilor SUA asupra Belarusului, legată de eliberarea de prizonieri politici, poate redesena fluxuri comerciale sensibile pe piața îngrășămintelor și, implicit, echilibrul de aprovizionare al Washingtonului, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Times despre „dezghețarea” relațiilor dintre administrația Trump și regimul lui Aleksandr Lukașenko. Miza imediată este potasiul (materie primă folosită în îngrășăminte), unul dintre principalele produse de export ale Belarusului. În acest context, SUA au ridicat parțial sancțiunile din 2021 asupra a trei companii belaruse care produc și distribuie potasiu, după ce Minsk a eliberat în decembrie 123 de prizonieri politici, inclusiv pe Ales Bialiatski , laureat al Premiului Nobel pentru Pace, și lideri ai protestelor din 2020. Ce se schimbă economic: potasiul și dependența de importuri Ridicarea parțială a sancțiunilor ar putea permite reluarea livrărilor de potasiu din Belarus, iar Digi24 notează că acest lucru ar ajuta SUA să-și reducă dependența de importurile din Canada. În același timp, un astfel de pas poate avea efecte în lanț asupra pieței îngrășămintelor, unde accesul la potasiu influențează costurile din agricultură. În paralel, analiști citați în material avertizează că o relaxare suplimentară a restricțiilor americane asupra exporturilor belaruse ar putea avantaja indirect Rusia, prin creșterea tensiunilor dintre Washington și statele UE, ale căror sancțiuni rămân în vigoare. Condiționalități politice: prizonieri contra sancțiuni Potrivit materialului, atmosfera dintre SUA și Belarus s-a schimbat anul trecut, când administrația Trump a început să-l trateze pe Lukașenko drept o posibilă punte către Vladimir Putin. Acordul ar fi fost negociat după eforturile lui John Coale, trimisul lui Trump și fost avocat al acestuia. Coale a fost în Belarus luna trecută la eliberarea a încă 250 de prizonieri politici și a spus că SUA iau în calcul invitarea lui Lukașenko la o întâlnire cu Trump la Casa Albă sau la Mar-a-Lago. Un eventual acord Minsk–Washington „ar include probabil” o nouă eliberare de prizonieri și ridicarea altor sancțiuni americane, conform aceleiași relatări. Limite și riscuri: relația Minsk–Moscova și războiul din Ucraina Pe fondul acestor discuții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia încearcă din nou să folosească Belarusul ca platformă pentru un atac asupra Ucrainei, invocând informații ale serviciilor de informații despre lucrări de infrastructură și poziții de artilerie în zona de frontieră. În plus, opoziția belarusă are o evaluare prudentă asupra ideii că Lukașenko s-ar putea desprinde de Kremlin. Sviatlana Tsikhanouskaya, lidera opoziției în exil, a declarat pentru France 24 că este „o iluzie” să se creadă într-o ruptură Minsk–Moscova. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de două variabile: dacă Minsk va continua eliberările de prizonieri politici și dacă Washingtonul va extinde relaxarea sancțiunilor. În plan economic, orice nouă decizie privind exporturile belaruse de potasiu poate influența atât aprovizionarea SUA, cât și raporturile cu UE, unde regimul de sancțiuni rămâne neschimbat. [...]
Lukașenko propune o întâlnire cu Trump, condiționată de pregătirea unui 'mare acord'
Aleksandr Lukașenko condiționează o întâlnire cu Donald Trump de pregătirea unui „mare acord” bilateral , sugerând că o eventuală relansare a dialogului Minsk–Washington ar depăși simpla discuție despre sancțiuni, potrivit Agerpres . Președintele belarus a spus că este „gata pentru un acord”, dar acesta trebuie pregătit astfel încât să reflecte interesele ambelor părți, declarație făcută într-un interviu pentru canalul rusesc RT, din care au fost publicate extrase duminică. Ce transmite Minsk despre sancțiuni și agenda negocierilor Lukașenko a afirmat că Belarus „s-a adaptat” la sancțiunile occidentale și că un potențial acord cu Washingtonul ar trebui să meargă dincolo de ridicarea acestora. Liderul belarus nu a detaliat ce alte teme ar intra în „marele acord”, limitându-se să spună că „avem mult mai multe lucruri de rezolvat”. În aceeași logică, el a indicat că întâlnirea cu Trump ar putea avea loc după finalizarea unor discuții la un nivel inferior, urmând ca apoi să fie semnat acordul. Context: semnale dinspre echipa lui Trump În martie, trimisul lui Trump, John Coale, a declarat că Lukașenko ar putea vizita în curând SUA, o deplasare care ar reprezenta o reușită de imagine pentru liderul belarus, descris ca fiind tratat ani la rând ca un „paria” din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului pentru Vladimir Putin în războiul din Ucraina. Agerpres notează că Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus și a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia, fără ca Belarus să fi trimis trupe să lupte în acest război. [...]
Zelenski avertizează că Rusia va încerca să implice din nou Belarusul în război - Ucraina se pregătește să-și apere teritoriul și independența
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]
Aleksandr Lukaşenko afirmă că Donald Trump nu va realiza nimic semnificativ în mandatul său de patru ani - Critica liderului belarus asupra duratei mandatelor politice occidentale și impactul acestora asupra politicii globale
Aleksandr Lukașenko susține că mandatul de patru ani al unui președinte american limitează orice schimbare majoră , afirmând că Donald Trump „nu va reuși să realizeze lucruri semnificative” în intervalul standard al unei administrații, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat postului rus RT, în care liderul de la Minsk a descris mandatul președintelui SUA drept „limitat în timp”. Materialul este relatat de EFE, conform aceleiași surse. „Cine este el? Un lider vremelnic, are patru ani la dispoziție. Ce va putea face în patru ani? Nimic. Nu va face nimic. De aceea un președinte are nevoie de timp.” Critica lui Lukașenko: mandatele scurte ar împinge liderii spre interese personale Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, a criticat în termeni generali liderii occidentali, susținând că durata redusă a mandatelor îi determină să urmărească interese personale, nu obiective pe termen lung. În acest context, i-a vizat direct pe Emmanuel Macron și pe Friedrich Merz. „Sunt vremelnici. Au venit, au preluat controlul și au plecat. Aceasta este baza politicilor lor. Nu se gândesc la popoarele Franței, Germaniei sau ale altor țări. Și aceasta este problema lor.” „Multivectorial” și negocieri dificile cu Occidentul Liderul belarus a admis că negocierile cu Occidentul sunt dificile, dar a spus că este dispus să participe la acestea, cu prioritatea declarată a intereselor naționale. În același registru, a afirmat că Minsk trebuie să urmeze o politică externă „multivectorială ” — adică orientată pe mai multe direcții — adaptată condițiilor economice. „Indiferent de negocierile purtate Occidentul, înțeleg că nu sunt «fiul lor de cățea».” „Mă vor mesteca și apoi mă vor scuipa cu mare plăcere. Înțeleg perfect acest lucru.” Deși a declarat în repetate rânduri că ar putea renunța la putere, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, în pofida criticilor și condamnărilor venite din partea comunității internaționale, mai notează sursa. [...]
Zelenski avertizează că Rusia ar putea implica Belarusul în război - Liderul ucrainean subliniază necesitatea ca Lukașenko să ia în considerare consecințele recente din Venezuela
Ucraina avertizează că Rusia ar putea încerca să deschidă un nou front prin Belarus , pe fondul unei intensificări a activității militare în zonele de graniță, relatează Meduza , citând declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Potrivit lui Zelenski, datele serviciilor de informații indică faptul că în regiunile de frontieră ale Belarusului se construiesc drumuri în direcția teritoriului ucrainean și sunt amenajate poziții de artilerie. În acest context, liderul de la Kiev a spus că Ucraina consideră posibil ca Rusia „să încerce din nou să atragă Belarusul în războiul său”. Avertisment către Minsk și referirea la „evenimentele din Venezuela” Zelenski a afirmat că a dispus folosirea „canalelor relevante” pentru a avertiza conducerea de facto a Belarusului cu privire la disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența. În același mesaj, el a invocat „evenimentele recente” din Venezuela, unde, potrivit relatării, forțe speciale americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro. Am dat indicații să fie folosite canalele corespunzătoare pentru a avertiza conducerea de facto a Belarusului despre disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra pământul și independența. Caracterul și consecințele evenimentelor recente din Venezuela trebuie să servească drept avertisment conducerii belaruse privind inadmisibilitatea greșelilor. Context: pozițiile publice ale lui Lukașenko și măsuri la graniță În material este amintit că Aleksandr Lukașenko a declarat anterior că nu își dorește război, dar că este pregătit să intre în conflict dacă Ucraina ar ataca Belarusul. Zelenski a susținut, la rândul său, că Ucraina nu intenționează să atace teritoriul belarus. Totodată, autoritățile ucrainene au făcut în repetate rânduri apeluri către cetățenii Belarusului să nu participe la invazia pe scară largă a forțelor ruse, iar armata ucraineană a minat zone din apropierea frontierei cu Belarus, mai notează publicația, trimițând la materiale anterioare: Meduza și Meduza . Ce se știe despre cazul Maduro, invocat de Zelenski Conform informațiilor prezentate, forțe speciale americane i-ar fi răpit pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia din reședința lor din Caracas în noaptea de 3 ianuarie, transportându-i inițial pe o navă militară americană și apoi cu avionul la New York. Autoritățile SUA i-au acuzat pe Maduro de trafic de droguri și deținere de arme, iar pe soția sa de trafic de droguri și luare de mită, mai arată materialul. [...]
Zelenski acuză Belarus că construiește drumuri și poziții de artilerie la granița cu Ucraina - Posibile implicații în escaladarea conflictului regional
Ucraina își întărește avertismentele privind un posibil nou front dinspre Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat că autoritățile de la Minsk „construiesc drumuri” spre granița cu Ucraina și „instalează poziții de artilerie”, potrivit Mediafax . Zelenski a făcut afirmațiile după o întâlnire cu comandantul militar Oleksandr Syrskyi , informație atribuită de Mediafax canalului Nexta. În evaluarea conducerii de la Kiev, Rusia ar încerca „din nou” să atragă Belarus în război. În acest context, Zelenski a spus că a instruit oficiali ucraineni să avertizeze conducerea din Belarus. El a făcut și o trimitere la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, sugerând că evoluțiile recente ar trebui să funcționeze ca factor de descurajare pentru Minsk. „Natura și consecințele evenimentelor recente din Venezuela ar trebui să descurajeze conducerea Belarusului să facă greșeli”, a spus Volodimir Zelenski. [...]
Președintele Belarusului Lukașenko i-a oferit o pușcă automată liderului nord-coreean Kim Jong Un - gest simbolic în cadrul vizitei oficiale
Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN . Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor. Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului. Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție. În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii. Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice. [...]
