Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina, cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul.
Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA. Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv.
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.”
Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.”
În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile.
Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk, luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat.
Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko reia ideea unui acord prin compromis între Rusia și Ucraina , într-un moment în care Belarus încearcă să-și îmbunătățească relațiile cu Washingtonul și sugerează inclusiv o posibilă întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat postului Al-Arabiya, liderul de la Minsk a spus că „victoria pe front” este un scenariu nerealist atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, chiar dacă forțele ruse avansează. În acest context, Lukașenko a insistat că soluția ar fi un acord de pace „prin compromisuri”, citat de agenția BelTA. Contextul: Belarus, aliat militar al Moscovei, dar cu semnale către SUA Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă începută în 2022 și a acceptat desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul belarus. În același timp, Lukașenko a repetat că nu vor fi trimise forțe belaruse în Ucraina, susținând însă că Rusia și Belarus „se vor apăra împreună”. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene și-au îmbunătățit pozițiile pe front în ultimele luni și a sugerat că noi atacuri ruse ar putea fi organizate de pe teritoriul belarus. Mesaj către Kiev: „Nu au niciun motiv să se teamă” Lukașenko a respins ideea că Ucraina ar trebui să se teamă de Belarus, afirmând că subiectul ar fi „amplificat de ambiții politice”. „Absolut niciun motiv de teamă, absolut niciunul. Ei știu asta, soldații știu asta. Poporul ucrainean știe asta. Acest subiect este amplificat de ambiții politice.” Deschidere diplomatică: o posibilă întâlnire cu Donald Trump Întrebat despre perspectivele unei întâlniri cu Donald Trump, Lukașenko a spus că nu o exclude, dar a adăugat că discuțiile nu ar trebui să se limiteze la teme legate de drepturile omului, precum eliberarea deținuților. Potrivit informațiilor citate, Lukașenko a eliberat „sute de deținuți” considerați deținuți politici de organizațiile pentru drepturile omului, iar procesul s-ar fi accelerat după revenirea lui Trump la Casa Albă. Emisarul american John Coale, implicat în negocierile privind eliberările, a sugerat în martie că Lukașenko ar putea vizita SUA în viitorul apropiat. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Ucraina caută relansarea negocierilor de pace printr-un sprijin G7 mai puternic pe apărarea antiaeriană , după o întâlnire de circa 30 de minute între Volodimir Zelenski, Donald Trump și Emmanuel Macron la summitul G7 din Franța , relatează Adevărul , citând surse preluate de The Kyiv Independent . Întrevederea a fost prima discuție directă Zelenski–Trump din ultimele patru luni și a avut loc pe fondul eforturilor Kievului de a reporni negocierile cu Rusia. După întâlnire, cei trei lideri au participat și la o sesiune de lucru cu ceilalți șefi de stat și de guvern din G7, unde războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale. Miza imediată: apărare antiaeriană și posibilă producție sub licență Zelenski a spus că partenerii din G7 au convenit să continue sprijinul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, precizând că discuțiile au vizat atât „sisteme”, cât și „rachete”. Liderul ucrainean a afirmat că a abordat direct cu Trump posibilitatea obținerii unor licențe pentru producerea de sisteme și rachete antibalistice, iar președintele american ar fi privit favorabil propunerea, potrivit relatării. Trump a declarat ulterior că discuția cu Zelenski a fost una bună și că urma să se întâlnească din nou cu acesta în aceeași zi. „Am avut o întâlnire bună. Mă voi întâlni din nou cu Zelenski mai târziu astăzi”, le-a spus Trump jurnaliștilor, adăugând că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Presiune pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin și blocaj diplomatic din februarie Întâlnirea de la G7 vine în contextul în care Ucraina încearcă să pună presiune pe Vladimir Putin pentru negocieri directe cu Zelenski, ceea ce ar fi prima discuție între cei doi lideri de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Zelenski susține că doar Putin poate lua decizia finală privind încheierea războiului și spune că speră ca Trump să ajute la organizarea unei întâlniri trilaterale Zelenski–Putin–Trump. Pe 15 iunie, liderul ucrainean a avertizat că, dacă Rusia refuză „și această oportunitate”, va fi nevoie de presiuni suplimentare. Potrivit oficialilor ucraineni și americani citați de The Kyiv Independent, negocierile de pace mediate de SUA sunt practic blocate din februarie, iar atenția Washingtonului s-ar fi mutat în ultimele luni către conflictul cu Iranul, ceea ce ar fi încetinit eforturile diplomatice legate de Ucraina. [...]
Kremlinul susține că nu există o invitație oficială pentru o întâlnire Putin–Zelenski la G7 , ceea ce reduce șansele unui contact direct în marja summitului și menține negocierile blocate în disputa privind „canalele” și condițiile de dialog, potrivit Kyiv Post . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu a primit nicio solicitare formală, transmisă prin „canale recunoscute”, pentru ca președintele rus Vladimir Putin să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la summitul G7. Peskov a adăugat că nu există o comunicare structurată între Moscova și Kiev. În aceeași linie, Kremlinul a reiterat că Putin și-a enunțat deja condițiile pentru dialog și a sugerat că Zelenski ar putea „veni la Moscova” dacă este pregătit pentru discuții „serioase”. Ce spune Kievul: propuneri transmise pe mai multe canale Declarația Kremlinului vine după ce Zelenski a afirmat că a propus o întâlnire cu Putin la G7, găzduit în Franța. O sursă citată de RBC-Ukraine, menționată de publicație, a spus că oferta ar fi fost transmisă prin mai multe canale, inclusiv prin intermediari și contacte diplomatice, însă Moscova nu ar fi oferit un răspuns clar. Zelenski a insistat în repetate rânduri pentru discuții directe cu Putin, inclusiv printr-o scrisoare deschisă din 4 iunie, în care a cerut o întâlnire față în față pentru a discuta încheierea războiului. Poziția lui Putin: respingerea discuțiilor „imediate” Potrivit articolului, Putin a respins ideea unor discuții imediate, declarând la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că o astfel de întâlnire ar fi „fără sens”. Tot acolo, Putin a susținut că Zelenski ar fi încercat anterior să obțină o întâlnire privată printr-un om de afaceri rus; Zelenski a indicat ulterior că era vorba despre Roman Abramovici . [...]
Beijingul respinge acuzațiile UE, iar disputa riscă să alimenteze noi tensiuni politice între Bruxelles și China , într-un moment în care relația bilaterală este deja sensibilă pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . China a dezmințit marți acuzațiile formulate de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , potrivit cărora Beijingul ar fi instruit soldați ruși care ar fi fost desfășurați ulterior în Ucraina. Informația este transmisă de Agerpres , care citează AFP. Materialul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind conținutul exact al acuzațiilor și răspunsul oficial al Chinei nu sunt accesibile din textul public. [...]
Folosirea repetată a aeroportului din Chișinău de către Zelenski indică o posibilă recalibrare a rutelor logistice pentru deplasările externe ale conducerii ucrainene , pe fondul unor tensiuni politice între Kiev și Varșovia, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , urmează să plece la summitul G7 din Franța de pe aeroportul din Chișinău, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când folosește această rută pentru deplasări internaționale. Informația este relatată de portalul NewsMaker.md, care citează publicația ucraineană Evropeiska pravda. Detaliile despre zbor apar pe platforma de monitorizare aeronautică AirNavRadar, potrivit Agerpres. Conform datelor disponibile, aeronava cu care Zelenski și delegația ucraineană se deplasează la reuniunea G7 ar urma să decoleze în seara zilei de 15 iunie de la Chișinău, cu destinația Geneva, Elveția, cel mai apropiat aeroport internațional major de Evian, localitatea franceză unde are loc summitul. De ce contează: semnal despre schimbarea punctului de plecare În ultimii trei ani, principalul punct de plecare pentru deplasările externe ale președintelui ucrainean a fost aeroportul din Rzeszow (Polonia), iar aeronava a fost frecvent în mentenanță la Cracovia, unde există infrastructură tehnică mai dezvoltată. Între ultimele deplasări, avionul s-a aflat la Cracovia și a ajuns la Chișinău în după-amiaza zilei de 15 iunie. Săptămâna trecută au apărut speculații privind o posibilă schimbare a bazei permanente a aeronavei lui Zelenski, după ce acesta a zburat pentru prima dată în Marea Britanie plecând din Chișinău, în locul aeroporturilor din Polonia. Contextul politic și poziția Kievului Pe fondul tensiunilor dintre Varșovia și Kiev, legate de numirea unei unități a forțelor de apărare ucrainene în onoarea Armatei Insurgente Ucrainene (UPA), au apărut presupuneri că schimbarea aeroportului ar putea avea o motivație politică. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a respins însă ideea unei legături politice între aceste tensiuni și decizia privind utilizarea aeroportului din Chișinău, notează NewsMaker. [...]
