Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski a amenințat cu o intervenție asupra infrastructurii din Belarus folosite, potrivit Kievului, la ghidarea dronelor rusești, cerându-i lui Aleksandr Lukașenko să îndepărteze de la granița cu Ucraina „retranslatoarele” (relee) instalate pe turnuri pentru „corectarea focului”, relatează Meduza.
Zelenski s-a declarat sceptic față de afirmațiile lui Lukașenko că nu vrea să fie atras în războiul ruso-ucrainean și a susținut că Rusia va continua să împingă Belarus spre implicare, însă liderul de la Minsk „înțelege că Ucraina va răspunde”.
Președintele ucrainean a spus că pe teritoriul Belarusului, de-a lungul graniței cu Ucraina, se află „tehnică” ce ar ajuta la corectarea atacurilor asupra populației ucrainene, indicând explicit existența unor retranslatoare pe turnuri.
Zelenski a afirmat că Lukașenko ar avea nevoie de cel mult o săptămână pentru a le îndepărta și a formulat o amenințare directă în cazul în care acest lucru nu se întâmplă:
„Dacă el nu face asta, o vom face noi.”
În iunie, Lukașenko a declarat într-un interviu pentru Al Arabiya că atragerea Belarusului în război este „inadmisibilă” și că atât el, cât și Vladimir Putin consideră că ar produce mai mult rău decât bine. Tot atunci, el a recunoscut că Belarus este „foarte vulnerabil” la lovituri ucrainene și a susținut că Kievul „absolut nu are de ce” să se teamă din partea Minskului, potrivit aceleiași relatări.
Meduza amintește că Zelenski spune din aprilie că activitatea militară în Belarus a crescut și că Rusia ar putea încerca să implice această țară în război, în timp ce Lukașenko insistă că nu își dorește conflictul, deși în urmă cu câțiva ani afirma că ar fi gata să intre în război dacă Ucraina ar ataca Belarus.
Recomandate
Declarația lui Zelenski repoziționează Ucraina ca „activ militar” pentru NATO : președintele ucrainean susține că forțele armate ale țării sale sunt, practic, „a doua cea mai puternică armată a NATO”, într-un mesaj care mută accentul de la statutul formal de non-membru la utilitatea strategică pentru Alianță, potrivit Agerpres . Zelenski a afirmat, într-o întâlnire cu presa, că Ucraina și-a demonstrat capacitatea de a rezista agresiunii ruse și că este „un partener important” pentru țările NATO, adăugând că „NATO are nevoie de noi”, conform site-ului Hromadske. El a mai spus că această realitate ar fi deja recunoscută de toți șefii de stat din NATO. În argumentația sa, liderul de la Kiev a invocat faptul că armata ucraineană s-a dovedit capabilă să se opună forțelor armate ruse, considerate pe scară largă a doua cea mai puternică armată din lume, în contextul apărării împotriva invaziei Moscovei. Contextul: Ucraina rămâne în afara NATO, iar discuția despre aderare e „pe pauză” Ucraina nu este membră a Alianței Nord-Atlantice , iar cea mai puternică armată din NATO este cea a Statelor Unite, notează Agerpres. Unul dintre obiectivele declarate ale Moscovei în război este împiedicarea aderării Kievului la NATO, aderare prevăzută în Constituția Ucrainei. De când SUA încearcă să medieze conflictul, discuțiile despre posibila aderare a Ucrainei la NATO au fost puse pe pauză, potrivit aceleiași surse. Ce spune Zelenski despre Putin și condițiile discutate în 2025 Zelenski a mai apreciat că președintele rus Vladimir Putin va rămâne la Kremlin până la moarte și că scopul său este refacerea Uniunii Sovietice, destrămată în 1991. „Însă această restabilire este imposibilă fără Ucraina și de aceea situația actuală este atât de dificilă pentru noi, dragi ucraineni.” Agerpres mai relatează că, la sfârșitul anului 2025, Statele Unite au discutat un plan de încheiere a războiului care includea, între condiții, solicitarea Rusiei ca Ucraina să renunțe la aspirația de aderare la NATO. Zelenski a spus atunci că Kievul nu este de acord cu această condiție și că decizia privind aderarea ar trebui luată doar de țările NATO, nu de Rusia. În același context, președintele american Donald Trump a declarat că Ucraina „nu a avut niciodată vreo șansă” să adere la NATO, potrivit site-ului ucrainean nikvesti.com. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor aeriene , pe fondul unei slăbiri a poziției lui Vladimir Putin, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, citate de Digi24 . Mesajul are o miză operațională imediată: populația este îndemnată să respecte alertele aeriene și să se adăpostească în timpul raidurilor. Zelenski a spus, într-o declarație către jurnaliști, că Putin „devine din ce în ce mai slab” pe mai multe planuri și că această evoluție ar putea împinge Kremlinul spre escaladarea loviturilor cu rachete și drone împotriva Ucrainei. „Putin devine din ce în ce mai slab. Se slăbește din punct de vedere politic, pe câmpul de luptă și fizic. De aceea, este posibil ca el să intensifice atacurile împotriva noastră, împotriva poporului nostru, cu rachete și drone. Vă rog să vă adăpostiți în adăposturi. Vă rog din suflet”. Semnal către aliați: apărare antiaeriană și sancțiuni În același context, Zelenski a afirmat că aliații Ucrainei ar recunoaște că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt „false” și că Rusia urmărește, în continuare, escaladarea militară. El a mai spus că Ucraina rămâne deschisă negocierilor pentru pace și a indicat că ultima reuniune în formatul Ramstein a adus „rezultate importante” pentru capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, nouă țări și-au confirmat participarea la inițiativa PURL, care finanțează achiziționarea de rachete și interceptoare Patriot, iar angajamentele ar depăși 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Tot el a afirmat că Uniunea Europeană pregătește sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și a cerut implicare „fără excepții” în zona de sancțiuni, confiscări și finanțare pentru Ucraina. „Europa trebuie să se implice pe deplin pentru ca Ucraina să aibă o poziție puternică”. Context: atac la Moscova și reacția Rusiei Declarațiile vin la o zi după ce drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Kapotnia, de lângă Moscova , pentru a doua oară într-o săptămână, într-un atac descris de presa rusă drept unul dintre cele mai ample bombardamente asupra capitalei ruse din ultimii ani. După acest episod, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua atacurile la scară largă împotriva țintelor despre care Rusia susține că sprijină capacitățile militare ale Ucrainei. [...]
Lipsa de coordonare în UE pe „canale” cu Moscova riscă să fragmenteze linia diplomatică în momentul în care liderii europeni încearcă să își definească rolul într-o eventuală negociere de pace pentru Ucraina, potrivit Agerpres . După summitul UE de joi, de la Bruxelles, surse din guvernul german au descris demersul președintelui Consiliului European , Antonio Costa , de a deschide canale diplomatice cu Rusia drept un „afront”, o mișcare „necoordonată” și „neprofesionistă”. În același timp, alți lideri au salutat inițiativa sau au cerut prudență, argumentând că nu este momentul pentru o abordare directă a Moscovei. Taberele din UE: prudență versus deschidere către dialog Printre cei sceptici, premierul olandez Rob Jetten a invocat lipsa unor semnale credibile din partea Kremlinului: „Până acum, nu am văzut nicio dorință reală din partea lui Putin de a începe negocieri serioase. De aici începe totul.” De cealaltă parte, premierul spaniol Pedro Sanchez a spus că UE ar trebui să sprijine orice încercare care ar putea duce la pace și la încheierea războiului din Ucraina. Cancelarul austriac Christian Stocker a susținut, la rândul său, ideea menținerii dialogului și a canalelor de comunicare, argumentând că „orice pace începe cu dialogul”. Ce s-a discutat, de fapt: contacte scurte, fără negocieri Un oficial al Uniunii a confirmat informațiile apărute în presă potrivit cărora, în ultimele săptămâni, au existat scurte contacte la nivel diplomatic pentru a stabili canale de comunicare cu Moscova, însă fără discuții substanțiale și fără negocieri. „Obiectivul era să fim pregătiți ca la momentul potrivit să apărăm interesele UE.” Același oficial a insistat că europenii rămân coordonați în abordarea față de Rusia și în poziția pe care ar trebui să o aibă UE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, a declarat că nu cunoaște multe detalii despre contactele diplomatice menționate. Context: UE își revendică un rol în eventuale negocieri, dar cere condiții Moscovei Liderii europeni au reiterat, într-o declarație comună, sprijinul pentru eforturi diplomatice de încetare a războiului și disponibilitatea Uniunii de a-și asuma angajamente mai puternice. Documentul subliniază că Europa „trebuie să joace un rol cheie” într-o viitoare reglementare și că este pregătită să își apere interesele. În același timp, șefii de state și guverne cer Rusiei să demonstreze „o voință reală” pentru pace, să accepte o încetare a focului „completă, necondiționată și imediată” și să înceapă negocieri „semnificative” pentru o pace „justă și durabilă”. În fundal, relațiile UE–Rusia rămân profund degradate după anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei începută în 2022, iar diferențele de ton între capitale arată cât de sensibilă este orice inițiativă de contact, chiar și la nivel tehnic, înaintea unui posibil moment de negociere. [...]
Liderii UE negociază un buget 2028–2034 mai mic, cu tăieri la agricultură, coeziune și competitivitate , iar miza pentru statele beneficiare este nivelul final al finanțărilor europene în următorul ciclu bugetar, potrivit Agerpres , care relatează de la Consiliul European de vară. Șefii de stat și de guvern discută vineri cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034 , plecând de la o „variantă de compromis” prezentată pe 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Proiectul păstrează, în mare, reducerile propuse de Comisia Europeană pentru fondurile de agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. În același pachet, propunerea prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și reducerea banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Bugetul total propus inițial de Comisie, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, ar urma să fie redus cu 2%, conform informațiilor transmise. În perioada următoare, negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European sunt așteptate să se intensifice, cu obiectivul de a adopta cadrul financiar multianual până la finalul lui 2026. Context: Ucraina și securitatea, pe agenda primei zile În prima zi a reuniunii, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni și a mulțumit UE și statelor membre vecine cu Ucraina, inclusiv României, pentru sprijinul acordat Kievului. Tot joi, liderii au adoptat concluzii privind sprijinul pentru Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. Documentul menționează explicit incidentul din 29 mai 2026, când o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv prin proiectul „Supravegherea Flancului estic” și alte inițiative. [...]
Condamnarea unui român la 15 ani în Rusia pentru „spionaj” indică o înăsprire a riscurilor legale pentru străinii acuzați de colaborare cu Ucraina , într-un context în care serviciile ruse transmit public mesaje de descurajare și amenință cu urmăriri penale, potrivit Adevărul . Adrian-David Cherciu, născut în 2002, a fost condamnat la 15 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim strict, după ce Tribunalul Regional Krasnodar l-a găsit vinovat de spionaj în favoarea Ucrainei. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că sentința a intrat în vigoare, informația fiind relatată de Interfax . „Verdictul de vinovăţie al Tribunalului Regional Krasnodar împotriva cetăţeanului român Chercio D.A., născut în 2002, pentru activităţi de informaţii pentru serviciile speciale ucrainene a intrat în vigoare.” Ce susțin autoritățile ruse că ar fi făcut Potrivit versiunii prezentate de autoritățile ruse, românul ar fi transmis „serviciilor speciale ucrainene” informații despre amplasarea sistemelor de apărare antiaeriană din orașul Soci. FSB afirmă că aceste informații ar fi fost colectate și transmise în august 2024, în timp ce acesta se afla în regiunea Krasnodar. Cronologia cazului: reținerea la Soci și acuzațiile FSB a anunțat în aprilie 2025 reținerea lui Adrian-David Kerch la Soci, acuzându-l că a desfășurat activități de informații în favoarea Ucrainei. În relatarea din sursă este menționat și un comunicat citat atunci de agenția rusă TASS, potrivit căruia românul ar fi acționat la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene și ar fi transmis informații privind amplasarea unor instalații de apărare aeriană din Soci. Autoritățile ruse au mai susținut că, în schimbul acestor informații, partea ucraineană i-ar fi promis sprijin pentru a părăsi Rusia „în siguranță” și pentru a se alătura unei unități de voluntari ucraineni care luptă împotriva forțelor ruse. Mesajul FSB: avertisment public și efect de descurajare În comunicatul citat de Interfax , FSB afirmă că serviciile speciale ucrainene ar continua să încerce să recruteze cetățeni străini pentru activități care ar putea afecta interesele Rusiei și avertizează că persoanele care oferă sprijin Ucrainei vor fi identificate și trase la răspundere penală. (FSB: site oficial .) Din informațiile disponibile în material nu reiese poziția autorităților române sau existența unor reacții oficiale la acest caz. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre un român acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei, într-un material separat: „condamnat pentru spionaj” . [...]
Belarusul își extinde infrastructura de producție militară pentru a alimenta efortul de război al Rusiei , iar asta poate face tot mai dificil pentru regimul Lukașenko să evite o implicare directă în conflictul din Ucraina, potrivit Digi24 , care citează declarațiile unui reprezentant al ONG-ului BelPol. Afirmațiile îi aparțin lui Vladimir Jigar , reprezentant al BelPol, o organizație care monitorizează abuzurile regimului de la Minsk. El a vorbit la o masă rotundă organizată la Kiev, dedicată militarizării Belarusului și riscurilor pentru securitatea Ucrainei, potrivit publicației The Odessa Journal. Producție militară pentru Rusia: „peste 500 de întreprinderi” și investiții noi Jigar susține că în Belarus funcționează în prezent peste 500 de întreprinderi implicate în producția unei game largi de produse militare destinate Rusiei, într-un proces de militarizare „susținut financiar de Moscova”. În același context, el afirmă că unele instalații industriale sunt construite de la zero pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Rusiei, iar producția ar fi transferată ulterior direct în Rusia și folosită în operațiuni militare. Exemplul invocat: o fabrică de muniție „cu ciclu complet”, programată să pornească până la finalul anului Ca exemplu, reprezentantul BelPol a indicat o nouă fabrică de muniție „cu ciclu complet”, care ar urma să înceapă activitatea în districtul Slutsk până la sfârșitul anului. Potrivit lui Jigar, unitatea ar urma să producă obuze de artilerie și rachete de artilerie de calibre de 122 mm și 152 mm, cu o producție totală de aproximativ 240.000 de unități pe an, într-un program de lucru în două schimburi. El a adăugat că fabrica este construită pe locul unor foste depozite militare distruse în 1996 și că ar urma să producă anual 120.000 de obuze și 120.000 de rachete, afirmând că „este evident” că munițiile vor fi furnizate Rusiei. De ce contează: integrarea industrială crește dependența și reduce spațiul de manevră al Minskului În evaluarea lui Jigar, militarizarea Belarusului se accelerează, iar baza industrială îndeplinește tot mai mult comenzi rusești din domeniul apărării, inclusiv pentru muniție, sisteme de drone și reparații de echipamente militare. BelPol este prezentată ca o asociație independentă formată din foști angajați ai serviciilor de securitate, axată pe investigații și drepturile omului. Informațiile din articol se bazează pe declarațiile acestui reprezentant, fără a fi prezentate verificări independente ale datelor invocate. [...]
