Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus, respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24.
Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post, liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”.
Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale:
Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă.
În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului.
Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi, ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță.
Recomandate
Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina , cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA . Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv. „Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.” Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski. „Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.” Mesajul central: Belarusul nu ar urma să intre în război În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile. Context: exerciții militare cu Rusia, inclusiv pe componenta nucleară tactică Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk , luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat. Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la G7 reaprinde discuția despre sprijin militar și presiune asupra Rusiei , într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor și a capacității de producție locală pentru sisteme de apărare. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a avut marți o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din Franța și a spus că „Rusia ar trebui să încheie un acord”. Trump a descris discuția drept „o întâlnire foarte bună” și a afirmat că a vorbit cu Vladimir Putin duminică, conform relatării preluate de Antena 3 de la The Guardian . În același context, președintele SUA a susținut că Rusia și Ucraina au pierderi mari și a invocat un bilanț de „35.000 de soldați între cele două” în luna precedentă, pe care l-a caracterizat drept „o pierdere lunară”. „Rusia ar trebui să încheie un acord. Rusia a pierdut enorm de mulți oameni, la fel și Ucraina. Luna trecută, au pierdut 35.000 de soldați între cele două; este o pierdere lunară. (…) Dar am avut o întâlnire și vom vedea. Am vorbit cu președintele Putin duminică.” Ce cere Kievul: presiune pe Rusia și acces la rachete În material, Zelenski este citat spunând că are nevoie ca Trump „să pună mai multă presiune asupra Rusiei” și că „poate face asta”. Totodată, liderul ucrainean afirmă că Trump ar fi „foarte optimist” că poate ajuta Ucraina „cu rachetele”. Un punct operațional important menționat este insistența Ucrainei pentru obținerea unei licențe care să permită producția locală de rachete Patriot, Zelenski spunând că „speră ca răspunsul să fie afirmativ”. Contextul G7 și perspectiva unor discuții directe Summitul G7 are loc în perioada 15–17 iunie, în stațiunea franceză Evian-les-Bains. Antena 3 mai notează că Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit pentru discuții menite să pună capăt războiului, însă liderul rus „nu s-a arătat dispus” să poarte discuții. Trump a mai spus că există „multă antipatie între cei doi lideri” și că urmează să se întâlnească din nou cu Zelenski mai târziu în aceeași zi. [...]
Ucraina caută relansarea negocierilor de pace printr-un sprijin G7 mai puternic pe apărarea antiaeriană , după o întâlnire de circa 30 de minute între Volodimir Zelenski, Donald Trump și Emmanuel Macron la summitul G7 din Franța , relatează Adevărul , citând surse preluate de The Kyiv Independent . Întrevederea a fost prima discuție directă Zelenski–Trump din ultimele patru luni și a avut loc pe fondul eforturilor Kievului de a reporni negocierile cu Rusia. După întâlnire, cei trei lideri au participat și la o sesiune de lucru cu ceilalți șefi de stat și de guvern din G7, unde războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale. Miza imediată: apărare antiaeriană și posibilă producție sub licență Zelenski a spus că partenerii din G7 au convenit să continue sprijinul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, precizând că discuțiile au vizat atât „sisteme”, cât și „rachete”. Liderul ucrainean a afirmat că a abordat direct cu Trump posibilitatea obținerii unor licențe pentru producerea de sisteme și rachete antibalistice, iar președintele american ar fi privit favorabil propunerea, potrivit relatării. Trump a declarat ulterior că discuția cu Zelenski a fost una bună și că urma să se întâlnească din nou cu acesta în aceeași zi. „Am avut o întâlnire bună. Mă voi întâlni din nou cu Zelenski mai târziu astăzi”, le-a spus Trump jurnaliștilor, adăugând că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Presiune pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin și blocaj diplomatic din februarie Întâlnirea de la G7 vine în contextul în care Ucraina încearcă să pună presiune pe Vladimir Putin pentru negocieri directe cu Zelenski, ceea ce ar fi prima discuție între cei doi lideri de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Zelenski susține că doar Putin poate lua decizia finală privind încheierea războiului și spune că speră ca Trump să ajute la organizarea unei întâlniri trilaterale Zelenski–Putin–Trump. Pe 15 iunie, liderul ucrainean a avertizat că, dacă Rusia refuză „și această oportunitate”, va fi nevoie de presiuni suplimentare. Potrivit oficialilor ucraineni și americani citați de The Kyiv Independent, negocierile de pace mediate de SUA sunt practic blocate din februarie, iar atenția Washingtonului s-ar fi mutat în ultimele luni către conflictul cu Iranul, ceea ce ar fi încetinit eforturile diplomatice legate de Ucraina. [...]
