Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina anticipează un atac aerian masiv al Rusiei în următoarele ore, iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare, potrivit Antena 3. În acest context, Germania a livrat un nou sistem IRIS-T, însă acesta nu poate intercepta rachete balistice, exact categoria pe care Ucraina spune că o poate contracara cel mai greu.
Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu la CBS News, că Ucraina se așteaptă la un atac „în această noapte sau în noaptea următoare”, cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, pe baza informațiilor primite de la SUA și aliați europeni. Președintele ucrainean a spus că va transmite populației să se adăpostească, precizând totodată că momentul exact nu este cunoscut „100% sigur”.
Zelenski a indicat un atac recent drept exemplu de presiune asupra apărării aeriene, în care Rusia ar fi folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 balistice. El a spus că doborârea lor a fost „foarte dificilă” și a descris apărarea antibalistică drept „cel mai mare deficit”.
Tot Zelenski a afirmat că, în ultima săptămână, forțele ruse ar fi lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete, iar loviturile ar fi vizat infrastructură civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și instalații energetice.
Ucraina a primit un nou sistem IRIS-T din Germania, livrat cu o zi înainte de declarațiile lui Zelenski. Sistemul este prezentat ca parte a apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei, bazată pe mai multe tipuri de echipamente furnizate de aliați.
Antena 3 notează că:
Pe 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerând interceptoare Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare, invocând că ritmul livrărilor prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) „nu mai ține pasul” cu amenințarea. Trump nu a făcut declarații publice despre scrisoare, iar parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au spus că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, fără să ofere detalii despre tipul de sprijin. În același timp, ajutorul militar american pentru Ucraina ar fi scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în material.
Pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Belarusului, Alexander Lukașenko a spus pe 31 mai că Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, „cu coordonate precise”, „foarte aproape de Belarus”, și a amenințat că ar putea bombarda Kievul. Declarațiile vin după ce un comandant ucrainean a vorbit despre identificarea a 500 de posibile ținte în Belarus, iar Zelenski a avertizat anterior asupra unei posibile ofensive din nord.
În pofida avertismentelor venite dinspre Moscova privind posibile lovituri asupra Kievului și a recomandărilor de evacuare, Antena 3 notează că nicio ambasadă străină din capitala ucraineană nu a raportat evacuarea personalului.
Din informațiile prezentate, Ucraina se pregătește pentru un nou val de atacuri aeriene în următoarele ore, în timp ce livrările occidentale (precum IRIS-T) întăresc apărarea împotriva unor tipuri de amenințări, dar lasă deschisă problema interceptării rachetelor balistice, unde Kievul spune că are cea mai mare lipsă. În paralel, retorica Belarusului adaugă un risc suplimentar pe flancul nordic, fără indicii concrete, în material, despre o decizie operațională iminentă a Minskului.
Recomandate
Ritmul lent al avansului rus reduce presiunea militară și crește costurile războiului pentru Moscova , iar obiectivul Ucrainei de a „face războiul inutil” pentru Kremlin devine mai realist, potrivit unei analize citate de Focus , bazată pe un interviu cu expertul militar Michael Kofman . Kofman, Senior Fellow la Carnegie Endowment for International Peace, spune că ofensiva de primăvară începută în mai a adus „aproape niciun succes”, iar în 2026 armata rusă ar înainta „cam la jumătate din viteza” de anul trecut. Concluzia lui: „Timpul nu mai favorizează Rusia”. Ținta Donbas „până în toamnă”, considerată nerealistă În ultimele săptămâni a reapărut în spațiul public ideea că Vladimir Putin ar urmări cucerirea întregului Donbas până în toamnă. Planul a fost relatat de Financial Times , care a invocat mai multe surse, inclusiv „două persoane aflate în contact cu șeful de la Kremlin”, iar comandanții militari de vârf ar fi susținut că obiectivul este realizabil. Kofman respinge însă scenariul ca fiind „absolut nerealist”. El indică eșecul încercării de încercuire a orașelor Sloviansk și Kramatorsk și faptul că, „mai ales în vest”, trupele ruse ar fi blocate de luni de zile la nord de Pokrovsk. Chiar dacă înaintarea spre Sloviansk și Kramatorsk continuă, ea se face în „ritm de melc”, potrivit expertului. „Frontul este stabil” și ar putea rămâne așa Deși încetinirea avansului rusesc este, în opinia sa, o observație-cheie, Kofman nu vede încă un punct de cotitură decisiv și consideră prematură o prognoză în care Kievul „câștigă războiul” iar Moscova „pierde”. În același timp, el subliniază că Ucraina se confruntă în continuare cu bombardarea infrastructurii. Obiectivul politic al Ucrainei ar fi, totuși, mai ușor de atins decât cel al Rusiei: menținerea apărării și transformarea războiului într-un demers „pur și simplu inutil” pentru Moscova. Kofman susține că acest lucru „reușește”, deoarece „frontul este stabil și va rămâne stabil”. Implicație de securitate: puține resurse pentru un conflict cu NATO Expertul apreciază că Rusia nu ar avea capacitatea să atace un stat NATO, tocmai din cauza dificultăților de pe frontul ucrainean. El argumentează că, dacă trupele ruse nu pot avansa mai repede spre Kramatorsk, nu este clar „cu ce trupe” ar putea fi atacat teritoriul NATO. În plus, Kofman spune că la Kremlin s-ar înțelege ce ar însemna un război cu NATO, iar problemele armatei ruse din Ucraina sunt vizibile inclusiv pentru conducerea de la Moscova. Ucraina lovește infrastructura petrolieră a Rusiei Pe fondul unei situații militare descrise ca „dinamică”, Ucraina atacă în prezent industria petrolieră rusă, potrivit informațiilor citate de Focus din raportări ale autorităților locale. În regiunea de graniță Belgorod, un „stat major regional de criză” a anunțat moartea a trei bărbați în urma a două atacuri în localitatea Oktiabrski, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. În Armawir (regiunea Krasnodar), autoritățile au raportat un incendiu la un depozit de petrol, fără răniți. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul pe Telegram. De asemenea, Statul Major de la Kiev a recunoscut, între altele, atacuri asupra Taganrogului, unde ar fi fost lovit un terminal petrolier și avariat un rezervor de combustibil. [...]
Amenințările lui Lukașenko cu un „contraatac de precizie” și aluzii nucleare ridică miza de descurajare la granița Belarus–Ucraina , după ce Kievul a semnalat public că are deja cartografiate sute de ținte militare pe teritoriul belarus, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin ca reacție la o postare pe Facebook a lui Robert „Magyar” Brovdi , comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, care a avertizat că „primele 500 de ținte sunt deja pe listă” în Belarus și i-a transmis liderului de la Minsk să nu se implice împotriva Ucrainei. În fața jurnaliștilor, Aleksandr Lukașenko a încercat să răspundă în oglindă, susținând că Belarus ar avea la rândul său „500 de ținte”, dar și „o țintă foarte serioasă”, cu coordonate exacte, „foarte aproape de Belarus”, fără a oferi detalii. „Ei pot să fi identificat 500 de ținte – mulțumesc, avem și noi 500 de ținte pentru ei – dar avem o țintă foarte serioasă, cu coordonate exacte, și este foarte aproape de Belarus.” De ce contează: descurajarea prin drone devine mesaj public Miza principală a episodului este operațională: Ucraina își transformă capacitatea de lovire la distanță cu drone (UAV – vehicule aeriene fără pilot) într-un instrument de descurajare explicit, iar Minsk răspunde cu amenințări menite să ridice costul perceput al unei escaladări. Publicația notează că Brovdi a publicat lista celor 500 de ținte „pre-programate” tocmai pentru a crea o barieră de descurajare și a ține Belarusul „pe margine”. În același timp, Lukașenko a spus că nu crede că Forțele Armate ale Ucrainei ar urmări să deschidă un conflict direct cu Belarus, argumentând că o confruntare ar obliga Kievul să apere încă aproximativ 1.000 de kilometri de frontieră nordică „ne-garnizonată”. Context: frontieră tensionată și capacități extinse de operare cu UAV Tensiunile de la granița comună rămân ridicate de când Belarus a fost folosit ca platformă majoră pentru invazia inițială a Rusiei în Ucraina. În acest cadru, articolul menționează că Ucraina a negat constant acuzațiile belaruse privind „provocări” transfrontaliere. Kyiv Post mai afirmă, citând „informații de intelligence”, că Ucraina ar avea între 25.000 și 40.000 de piloți de UAV de luptă, organizați într-o rețea „sofisticată” și descentralizată – un element care explică de ce mesajul despre ținte în Belarus este credibil ca instrument de presiune. Retorică și semnale de escaladare În briefingul de presă, Lukașenko a combinat avertismentul privind un posibil contraatac cu atacuri verbale la adresa militarilor ucraineni, în special a celor din structurile teritoriale, pe care i-a descris în termeni depreciativi. În lectura publicației, reacția liderului belarus sugerează că amenințarea loviturilor „asimetrice” în adâncime – adică atacuri cu cost relativ redus, dar cu efect disproporționat – a devenit un factor de presiune pentru planificatorii de apărare de la Minsk. [...]
România va transmite către NATO și UE raportul tehnic care indică proveniența rusească a dronei căzute la Galați , un pas cu miză de securitate și coordonare aliată, după ce președintele Nicușor Dan a prezentat public probele, potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică seară, mulțumindu-i lui Nicușor Dan „pentru claritate” și distribuind mesajul acestuia pe rețeaua X. Zelenski a susținut că prezentarea faptelor tehnice contracarează „manipulările Rusiei” și a transmis că Ucraina este pregătită să lucreze cu partenerii pentru a răspunde amenințărilor comune și pentru a întări protecția vieții, inclusiv pentru România și „restul Europei”. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” Ce conține poziția României și ce urmează Președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane este „fără dubiu” de proveniență rusească, publicând imagini cu fragmente și inscripțiile acestora. Conform șefului statului, raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și ale Uniunii Europene. Totodată, el a avertizat că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”. Detalii tehnice comunicate de Ministerul Apărării Ulterior, Ministerul Apărării a transmis detalii din raportul tehnic, precizând că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. Potrivit instituției, încărcătura de luptă a fost de tip High-Explosive (exploziv puternic), de 30 de kilograme, care a explodat la impact, iar probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior în mai multe localități din România. Detalii suplimentare au fost prezentate într-un material separat al news.ro . [...]
Raportul tehnic al statului român indică proveniență rusească pentru drona care a lovit un bloc din Galați , iar concluzia urmează să fie transmisă către NATO și UE, cu potențiale efecte asupra modului în care România își gestionează securitatea la granița estică, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic finalizat de specialiștii români arată că drona prăbușită la Galați este „Geran-2”, de proveniență rusească, și a prezentat elementele pe care le numește „concluzie fără dubiu”. În postarea sa, șeful statului afirmă că ancheta a ajuns la această concluzie pe baza unui „ansamblu consistent de probe tehnice”. Ce probe invocă raportul tehnic Conform președintelui, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”. Totodată, el susține că analiza componentelor (electronice, sisteme de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) arată similitudini „până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate „cu certitudine” ca fiind fabricate în Federația Rusă. În plus, raportul ar indica: marcaje de fabricație și inscripții tehnice care ar urma același proces tehnologic întâlnit la drone Geran-2 analizate în ultimii ani; analize fizico-chimice care ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. Ce urmează: informarea aliaților și implicația de securitate Nicușor Dan apreciază că incidentul, în care un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România și a provocat răniți și pagube materiale, „este de o gravitate deosebită”, indicând Rusia drept „singurul responsabil”. El mai spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene și că România va continua să acționeze împreună cu partenerii pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței. Contextul incidentului O dronă a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc din Galați; o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți, conform informațiilor prezentate. [...]
Ucraina a confirmat o serie de lovituri coordonate, cu rază lungă, asupra infrastructurii energetice și a unor noduri de comandă rusești , într-o operațiune care vizează direct capacitatea Rusiei de a-și alimenta și coordona efortul militar, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că atacurile au avut loc în noaptea spre 31 mai și au vizat simultan rafinării, o stație de pompare a țițeiului, un depozit de combustibil, dar și puncte de comandă, centre de control pentru drone și o facilitate de asamblare a dronelor. Ținta economică: combustibilul și logistica internă a Rusiei Lovitura principală, descrisă ca fiind cea mai relevantă din punct de vedere logistic, a vizat rafinăria Saratov (regiunea Volga), o subsidiară a Rosneft , companie energetică de stat. Conform informațiilor citate, rafinăria are o capacitate de procesare de aproximativ 7 milioane de tone de țiței pe an și este un furnizor important de combustibil pentru logistica militară rusă. Statul Major ucrainean a precizat că atacul a declanșat un incendiu structural „masiv”, în mai multe puncte, pe teritoriul rafinăriei, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Publicația notează că surse independente de tip OSINT (informații din surse deschise) și imagini locale indicau anterior lovirea unei unități de izomerizare, însă confirmarea oficială se limitează la faptul că evaluarea daunelor este în curs. În plus, Ucraina a anunțat lovirea stației liniare de producție și dispecerizare Lazarevo, din regiunea Kirov, descrisă drept un nod logistic pentru pomparea țițeiului prin conducta magistrală Surgut–Gorki–Polotsk. În regiunea Rostov, a fost lovită „puternic” o facilitate majoră de stocare a combustibililor și lubrifianților, iar exploziile au declanșat un incendiu și au dus la evacuarea de urgență a cartierelor rezidențiale din apropiere, potrivit aceleiași informări. Ținta operațională: comandă, război electronic și infrastructură de drone Pe lângă componenta energetică, Ucraina spune că a vizat direct capacități care influențează operațiunile de pe front: puncte de comandă, centre de control pentru drone și o unitate de producție. Conform Statului Major: în regiunea Kursk a fost lovit un punct de comandă și observație în localitatea Begoshcha; au fost atacate centre active de control UAV (vehicule aeriene fără pilot) în Kalynove (regiunea Donețk) și Grafovka (regiunea Belgorod); a fost distrus un atelier specializat de asamblare a dronelor în orașul Donețk aflat sub ocupație; au fost raportate lovituri asupra concentrărilor de trupe și tehnică în Blahodatne și în zone industriale din Donețk. În evaluarea prezentată, combinarea loviturilor asupra rafinării și depozitelor de combustibil cu atacuri asupra infrastructurii de comandă și drone urmărește să reducă atât resursele energetice disponibile, cât și capacitatea Rusiei de a coordona operațiuni pe linia frontului. [...]
România ia în calcul expulzarea ambasadorului Rusiei dacă se repetă incidentele cu drone rusești care ajung pe teritoriul național, o escaladare diplomatică ce ar ridica miza relației bilaterale și ar semnala o înăsprire a răspunsului oficial la riscurile de securitate de la graniță, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține președintelui Nicușor Dan și a fost făcută într-o intervenție la BBC, în contextul întrebării dacă expulzarea consulului Rusiei la Constanța este „măsura maximă” pe care România o are la dispoziție. Șeful statului a spus că există „o ierarhie diplomatică a măsurilor”, iar expulzarea ambasadorului este una dintre opțiuni, dacă astfel de incidente continuă. În intervenție, Nicușor Dan a invocat o serie de episoade din ultimii ani, menționând „20-30 de drone” fără încărcătură explozivă, precum și un incident din luna anterioară cu o dronă cu încărcătură explozivă care „din fericire, nu a explodat”. În evaluarea președintelui, situația „a devenit periculoasă pentru cetățenii români”, iar partea rusă ar trebui să se asigure că nu rănește civili români atunci când lovește ținte de pe celălalt mal al Dunării. Contextul deciziei: măsuri deja luate după incidentul de la Galați România a anunțat deja expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța și închiderea consulatului, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor, conform informațiilor prezentate de Digi24. Decizia privind consulatul a fost luată după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care au fost discutate măsurile în urma incidentului din 29 mai. De ce contează: semnal de escaladare în „ierarhia diplomatică” Expulzarea ambasadorului ar însemna trecerea la un nivel superior de sancțiune diplomatică față de măsurile deja aplicate la nivel consular. În logica prezentată de președinte, aceasta ar funcționa ca avertisment și instrument de presiune pentru a opri repetarea incidentelor care pot pune în pericol populația. Nu este indicat un calendar sau o decizie deja luată; condiția formulată este continuarea incidentelor cu drone. [...]
