Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko exclude trimiterea trupelor belaruse în Ucraina, dar își reafirmă angajamentul de aliat militar al Rusiei, într-un mesaj care încearcă să reducă riscul unei escaladări pe flancul nordic al războiului, potrivit Kyiv Post.
Liderul de la Minsk a declarat, într-un discurs susținut la Grodno pe 6 iunie, că militarii belaruși nu vor participa la operațiuni de luptă directe pe teritoriul Ucrainei. El a respins explicit ideea trimiterii cetățenilor belaruși „în prima linie”, afirmând că nu vrea ca aceștia să devină „carne de tun” pentru voința altcuiva.
În același timp, Lukașenko a transmis că arhitectura de cooperare militară și de apărare cu Moscova rămâne neschimbată și că Belarus este pregătit să „apere” Rusia dacă situația o va cere. Mesajul combină, astfel, o linie de neimplicare directă în lupte cu o reafirmare a loialității strategice față de Kremlin.
În discursul de la Grodno, Lukașenko s-a adresat și statelor și populațiilor din Polonia, Lituania și Ucraina, afirmând că Belarus „nu vrea să lupte” cu vecinii săi, într-o încercare de a proiecta o postură defensivă.
Apelul vine într-un context de tensiuni persistente de-a lungul frontierei nordice, descrisă de publicație ca având aproximativ 1.000 de kilometri, după ce, în februarie 2022, Belarus a permis folosirea teritoriului său ca platformă pentru invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Potrivit articolului, schimbarea de ton către non-intervenție urmează și unui schimb public de replici între Lukașenko și comandanți militari ucraineni. Robert „Magyar” Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene specializate în sisteme fără pilot, a avertizat recent regimul de la Minsk că flota de drone a Ucrainei ar avea preprogramată o listă cu primele 500 de ținte militare de mare valoare din Belarus, ca instrument de descurajare asimetrică.
Publicația notează că Lukașenko încercase anterior să răspundă prin afirmații despre coordonatele unei ținte „foarte serioase” din apropierea granițelor, însă declarațiile de la Grodno indică o încercare de detensionare, fără a rupe însă alinierea militară cu Rusia.
Recomandate
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Letonia introduce o interdicție națională asupra importurilor unor bunuri de consum din Rusia și Belarus , o măsură care merge dincolo de sancțiunile Uniunii Europene și care va afecta inclusiv produse culturale precum cărți, ziare și jocuri video, potrivit Mediafax . Decizia are un pronunțat impact de reglementare: restricțiile se aplică și mărfurilor aduse prin țări terțe, dacă originea este Rusia sau Belarus. Parlamentul Letoniei a aprobat modificări legislative care restricționează importul unei game largi de bunuri, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Importurile vizate nu erau acoperite până acum de sancțiunile UE, iar autoritățile de la Riga spun că obiectivul este reducerea legăturilor economice cu Moscova și limitarea răspândirii propagandei Kremlinului. Ce produse intră sub interdicție Interdicția vizează bunuri despre care parlamentarii susțin că pot fi folosite pentru propagandă și dezinformare, dar lista include și articole de consum uzuale: cărți și ziare; jocuri video; articole sportive; jucării; îmbrăcăminte, încălțăminte; echipamente sportive. În textul legii este invocată securitatea societății letone și sprijinul pentru Ucraina: „Pentru a asigura securitatea societății letone… și pentru a oferi sprijin general societății ucrainene, importul anumitor bunuri industriale în Republica Letonia din Federația Rusă și Republica Belarus este interzis”. Dimensiunea economică: sume mici, semnal politic puternic Importurile bunurilor nou vizate din Rusia și Belarus au totalizat 12,5 milioane euro (aprox. 63,5 milioane lei) în 2025. Potrivit sursei, acestea reprezintă 6,5% din importurile rămase ale Letoniei din cele două țări, dar doar 0,05% din importurile totale ale Letoniei. Ministrul Economiei, Viktors Valainis , a declarat la finalul lunii mai că Letonia „a redus deja semnificativ legăturile economice cu Rusia” și că obiectivul ar trebui să fie „o politică completă de refuz” față de bunurile „statului agresor”. Când intră în vigoare și cât durează Lista finală a produselor va fi adoptată de Cabinetul de Miniștri. Legea urmează să intre în vigoare a doua zi după promulgare, iar restricțiile sunt prevăzute să rămână în vigoare până la 1 iulie 2027. Ministrul de externe Baiba Braže a susținut, potrivit aceleiași surse, că Letonia ar trebui să încheie legăturile economice rămase cu Rusia până la finalul lui 2026 și a cerut altor state UE să adopte măsuri similare. [...]
O unitate ucraineană spune că a neutralizat 696 de drone rusești în 19 zile prin război electronic , o capacitate care reduce presiunea asupra apărării antiaeriene și poate schimba modul în care sunt protejate zonele de pe linia frontului, potrivit Antena 3 . Conform informațiilor citate de publicație din Euromaidan Press, operatorii de război electronic din Regimentul 413 „Raid ” au anunțat că au neutralizat, în decurs de 19 zile, 696 de drone rusești fără a trage focuri asupra lor: 646 de drone FPV și 50 de drone Molniya. FPV (first-person view) sunt drone controlate de la distanță, cu imagine în timp real pentru operator. De ce contează: dronele „ieftine” și greu de prins pot forța o cursă tehnologică Materialul indică faptul că neutralizarea dronelor Molniya este importantă nu doar prin volum, ci prin dificultatea interceptării. Serhii „Flash” Beskrestnov , prezentat ca expert în războiul dronelor, a afirmat anterior că Rusia își reduce utilizarea dronelor de atac costisitoare în favoarea unor sisteme mai ieftine, precum Molniya. Potrivit lui Beskrestnov, problema principală este vizibilitatea redusă pe radar: dronele Molniya zboară la altitudini foarte joase și sunt construite din materiale care le fac mai greu de detectat, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele antidronă. În acest context, Ucraina ar avea nevoie să își îmbunătățească permanent capacitățile de război electronic (adică bruiaj și alte metode de perturbare a controlului/semnalului). Context operațional: Regimentul 413 „Raid” și rolul dronelor în luptă Batalionul independent „Raid” a fost înființat în 2024 și, într-un interval scurt, a fost extins și transformat în regiment, fiind descris ca una dintre principalele unități care desfășoară misiuni pe linia frontului. În prezent, regimentul folosește tehnologii avansate pentru drone pentru: obținerea de informații, corectarea focului artileriei, identificarea pozițiilor inamice, sprijinirea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Legătura cu protecția civililor Articolul mai notează că neutralizarea dronelor FPV prin mijloace de război electronic este deosebit de importantă deoarece poate împiedica atacuri țintite în timp real. Ucraina ar fi documentat peste 11.000 de atacuri rusești cu drone FPV asupra civililor, inclusiv atacuri repetate în aceeași zonă după sosirea echipajelor de intervenție. Totodată, în mai 2025, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina ar fi concluzionat că atacurile cu drone FPV din regiunea Herson reprezintă crime împotriva umanității, iar autoritățile ucrainene ar continua să documenteze atacuri similare și în alte regiuni, inclusiv Donețk. [...]
Președintele Kazahstanului i-a cerut direct lui Putin să oprească războiul din Ucraina , într-un gest care tensionează echilibrul diplomatic al unui aliat apropiat al Rusiei, potrivit Focus . Kassym-Șomart Tokaiev a făcut apelul sâmbătă, la un summit ruso-kazah desfășurat în orașul siberian Omsk. Kazahstanul nu a semnalat până acum sprijin pentru ofensiva rusă, deși rămâne un partener apropiat al Moscovei. În acest context, intervenția lui Tokaiev – formulată chiar lângă Vladimir Putin – capătă greutate politică, pentru că arată o distanțare publică față de linia Kremlinului, fără a rupe explicit relația. Ce i-a propus Tokaiev lui Putin: „înghețarea” conflictului și revenirea la „ formula de la Istanbul ” Conform imaginilor surprinse de Associated Press, Tokaiev a pus sub semnul întrebării atacul și i-a sugerat lui Putin să „înghețe” conflictul. Liderul kazah a invocat și „formula de la Istanbul”, despre care a spus că a produs „rezultate semnificative”, și a vorbit despre reluarea demersurilor pentru pace „sub garanțiile marilor puteri, inclusiv Rusia”. Mesajul către Occident și poziționarea față de Ucraina Tokaiev a afirmat că a primit „multe semnale”, inclusiv din Europa și SUA. Totodată, a spus că nu este vorba despre un război civil și a insistat că țara sa i-a tratat „întotdeauna cu respect” pe ucraineni, cultura și limba ucraineană. În același timp, președintele kazah a admis o limitare importantă în evaluarea situației, afirmând că „natura conflictului” nu este pe deplin clară pentru mulți, „inclusiv” pentru ei. Reacția lui Putin, potrivit relatării Focus notează că Putin a ascultat declarațiile cu capul plecat, iar ulterior ar fi răspuns că îl va informa pe Tokaiev despre „situația și evoluțiile de pe frontul ucrainean”. Nu sunt menționate alte angajamente sau pași concreți rezultați din discuție. [...]
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână , printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară. Ce se poate comanda și cum se schimbă logistica din teren În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse. Mecanism de „puncte” și bugete directe pentru brigăzi Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare. De ce a apărut platforma și care sunt criticile Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice. Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren. Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare. [...]
