Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko exclude trimiterea trupelor belaruse în Ucraina, dar își reafirmă angajamentul de aliat militar al Rusiei, într-un mesaj care încearcă să reducă riscul unei escaladări pe flancul nordic al războiului, potrivit Kyiv Post.
Liderul de la Minsk a declarat, într-un discurs susținut la Grodno pe 6 iunie, că militarii belaruși nu vor participa la operațiuni de luptă directe pe teritoriul Ucrainei. El a respins explicit ideea trimiterii cetățenilor belaruși „în prima linie”, afirmând că nu vrea ca aceștia să devină „carne de tun” pentru voința altcuiva.
În același timp, Lukașenko a transmis că arhitectura de cooperare militară și de apărare cu Moscova rămâne neschimbată și că Belarus este pregătit să „apere” Rusia dacă situația o va cere. Mesajul combină, astfel, o linie de neimplicare directă în lupte cu o reafirmare a loialității strategice față de Kremlin.
În discursul de la Grodno, Lukașenko s-a adresat și statelor și populațiilor din Polonia, Lituania și Ucraina, afirmând că Belarus „nu vrea să lupte” cu vecinii săi, într-o încercare de a proiecta o postură defensivă.
Apelul vine într-un context de tensiuni persistente de-a lungul frontierei nordice, descrisă de publicație ca având aproximativ 1.000 de kilometri, după ce, în februarie 2022, Belarus a permis folosirea teritoriului său ca platformă pentru invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Potrivit articolului, schimbarea de ton către non-intervenție urmează și unui schimb public de replici între Lukașenko și comandanți militari ucraineni. Robert „Magyar” Brovdi, comandant al Forțelor ucrainene specializate în sisteme fără pilot, a avertizat recent regimul de la Minsk că flota de drone a Ucrainei ar avea preprogramată o listă cu primele 500 de ținte militare de mare valoare din Belarus, ca instrument de descurajare asimetrică.
Publicația notează că Lukașenko încercase anterior să răspundă prin afirmații despre coordonatele unei ținte „foarte serioase” din apropierea granițelor, însă declarațiile de la Grodno indică o încercare de detensionare, fără a rupe însă alinierea militară cu Rusia.
Recomandate
Ucraina a încercat să forțeze o întâlnire directă Zelenski–Putin printr-un intermediar , într-un demers care arată cât de îngust a devenit culoarul diplomatic pentru negocieri de pace, potrivit Mediafax , care citează surse ale Financial Times. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a invitat la Kiev, luna trecută, pe Roman Abramovici (fostul proprietar al clubului Chelsea) și i-a cerut, pe 21 mai, să-i transmită lui Vladimir Putin mesajul că este pregătit să se întâlnească direct cu el. Potrivit surselor citate, ar fi fost primul summit bilateral Zelenski–Putin după mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează: Kievul încearcă să arate disponibilitate pentru negocieri directe Demersul ar fi urmărit și să transmită că Ucraina ia în serios ideea discuțiilor directe de pace cu Rusia, într-un moment în care Statele Unite – care au încercat să medieze un armistițiu – sunt „distrase” de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit acelorași surse. În paralel, Kievul speră că oprirea ofensivei ruse (care, conform articolului, a încetinit puternic în ultimele luni) și atacurile aeriene cu rază lungă în spatele liniilor inamice vor crește presiunea pentru un armistițiu imediat. Răspunsul Moscovei: Putin nu vede „niciun rost” într-o întâlnire Potrivit materialului, Putin rămâne încrezător că resursele superioare ale Rusiei vor eroda în timp rezistența Ucrainei și nu a arătat interes pentru o întâlnire cu Zelenski. În acest context, Putin a declarat vineri, la forumul economic de la Sankt Petersburg , că s-a întâlnit cu „unul dintre reprezentanții cercurilor noastre de afaceri” și cu „acest, să-i spunem, coleg” după călătoria acestuia la Kiev și că i-a transmis că nu vede niciun rost într-o întâlnire cu Zelenski. Tot el a spus că Abramovici nu acționa în nicio calitate oficială. Rolul lui Abramovici și perspectiva negocierilor Abramovici a avut un rol de mediere încă din primele săptămâni ale războiului, în 2022, inclusiv în negocierile de la Istanbul din martie, care s-au prăbușit ulterior. El a contribuit și la obținerea acordului care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră mai târziu în același an, mai notează FT, citat de Mediafax. Deși rolul său ar fi devenit mai puțin vizibil de când Rusia a început anul trecut să negocieze direct cu SUA, Abramovici ar rămâne implicat în schimburi de prizonieri și în alte discuții bilaterale cu Ucraina. Zelenski ar continua să insiste pentru un summit cu Putin, chiar dacă eforturile SUA de a obține un acord de pace au stagnat. O persoană apropiată de Zelenski, citată de Financial Times, a estimat că „nu cred că se va întâmpla ceva substanțial până la sfârșitul verii”. În plus, doi oficiali ucraineni de rang înalt au descris mesajul transmis prin Abramovici ca fiind similar cu o scrisoare deschisă către Putin, dar cu un ton mai puțin antagonist decât nota publică. În scrisoare, Zelenski a propus un armistițiu și discuții directe, față în față, însă Putin a calificat scrisoarea drept „oarecum nepoliticoasă” și a susținut că a fost scrisă astfel încât să facă „practic imposibilă” o întâlnire directă. Putin a mai invocat și un atac ucrainean cu dronă asupra unui colegiu pedagogic din Starobilsk (oraș aflat sub control rus), în urma căruia ar fi murit 21 de persoane, ca argument că Zelenski nu ar fi serios în privința păcii, potrivit articolului. [...]
Loviturile ucrainene asupra Sankt Petersburgului expun vulnerabilități ale apărării ruse și subminează mesajul de stabilitate al Kremlinului , într-un moment în care Rusia încerca să capitalizeze politic și economic pe finalul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 6 iunie a Institute for the Study of War (ISW) . Ucraina a desfășurat o a doua serie de atacuri asupra Sankt Petersburgului chiar în ziua închiderii SPIEF (6 iunie), iar ISW apreciază că episodul arată din nou că Rusia „nu poate apăra în mod fiabil” marile orașe de lovituri ucrainene, inclusiv în timpul unor evenimente internaționale de profil. În lectura ISW, aceste atacuri lovesc direct în efortul Kremlinului de a proiecta stabilitate atât către publicul intern, cât și către audiențe externe. Presiune pe logistică și combustibili, inclusiv în teritoriile ocupate Evaluarea notează și efecte operaționale în zona de aprovizionare cu carburanți. ISW indică „penurii continue de benzină” în Ucraina ocupată, care ar fi generat cozi lungi pe Podul Kerci și la benzinării din teritorii rusești din apropiere. În același timp, penuriile de combustibil „continuă să se extindă” în Rusia și „probabil se vor agrava” pe fondul cererii ridicate din sezonul de vară. Pe componenta de interdicție logistică, ISW mai arată că „campania de lovituri cu rază medie” a Ucrainei asupra principalelor linii terestre de comunicații ale Rusiei (GLOCs – rute logistice esențiale pentru transport militar) în teritoriile ocupate continuă să perturbe mișcarea vehiculelor. Dinamica militară și poziționarea politică a Moscovei În planul situației de pe front, ISW consemnează că forțele ucrainene au avansat recent în direcția Kostyantynivka, iar forțele ruse au avansat în direcțiile Slovyansk și Pokrovsk. Totodată, Ucraina a lovit infrastructură petrolieră rusă în Ținutul Krasnodar și active militare ruse în regiuni de graniță ale Rusiei pe 6 iunie. În noaptea precedentă, Rusia a lansat 272 de drone asupra Ucrainei, potrivit aceleiași evaluări. Pe dimensiunea diplomatică, ISW notează că oficiali ai Kremlinului continuă să respingă orice înțelegere negociată care nu ar aborda așa-numitele „cauze profunde” ale războiului – o formulare pe care analiza o descrie drept fabricată. Context: semnale de degradare a performanței militare ruse În ansamblu, ISW reține că surse diferite continuă să ajungă la concluzia că performanța armatei ruse este în declin, chiar dacă folosesc metodologii diferite de cartografiere a situației de pe câmpul de luptă. Pentru mediul economic și de investiții, combinația dintre vulnerabilități de apărare în marile orașe, presiuni pe combustibili și perturbări logistice ridică miza riscurilor operaționale și de imagine pentru Rusia, inclusiv în jurul evenimentelor menite să transmită „normalitate”. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Inspecția AIEA la Cernobîl a confirmat că atacul cu dronă nu a produs contaminare radioactivă , un element esențial pentru riscul operațional al infrastructurii nucleare din Ucraina, potrivit Agerpres . Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară că a inspectat locul unde o dronă a lovit instalația centrală de depozitare a combustibilului nuclear uzat din apropierea fostei centrale nucleare ucrainene de la Cernobîl. Concluzia comunicată de AIEA este că nivelurile radiațiilor în zonă sunt normale. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre incident și despre constatările tehnice ale inspecției nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
