Știri
Știri din categoria Externe
Aleksandr Lukașenko reia ideea unui acord prin compromis între Rusia și Ucraina, într-un moment în care Belarus încearcă să-și îmbunătățească relațiile cu Washingtonul și sugerează inclusiv o posibilă întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres.
Într-un interviu acordat postului Al-Arabiya, liderul de la Minsk a spus că „victoria pe front” este un scenariu nerealist atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, chiar dacă forțele ruse avansează. În acest context, Lukașenko a insistat că soluția ar fi un acord de pace „prin compromisuri”, citat de agenția BelTA.
Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă începută în 2022 și a acceptat desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul belarus. În același timp, Lukașenko a repetat că nu vor fi trimise forțe belaruse în Ucraina, susținând însă că Rusia și Belarus „se vor apăra împreună”.
Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene și-au îmbunătățit pozițiile pe front în ultimele luni și a sugerat că noi atacuri ruse ar putea fi organizate de pe teritoriul belarus.
Lukașenko a respins ideea că Ucraina ar trebui să se teamă de Belarus, afirmând că subiectul ar fi „amplificat de ambiții politice”.
„Absolut niciun motiv de teamă, absolut niciunul. Ei știu asta, soldații știu asta. Poporul ucrainean știe asta. Acest subiect este amplificat de ambiții politice.”
Întrebat despre perspectivele unei întâlniri cu Donald Trump, Lukașenko a spus că nu o exclude, dar a adăugat că discuțiile nu ar trebui să se limiteze la teme legate de drepturile omului, precum eliberarea deținuților.
Potrivit informațiilor citate, Lukașenko a eliberat „sute de deținuți” considerați deținuți politici de organizațiile pentru drepturile omului, iar procesul s-ar fi accelerat după revenirea lui Trump la Casa Albă. Emisarul american John Coale, implicat în negocierile privind eliberările, a sugerat în martie că Lukașenko ar putea vizita SUA în viitorul apropiat.
Recomandate
Beijingul respinge acuzațiile UE, iar disputa riscă să alimenteze noi tensiuni politice între Bruxelles și China , într-un moment în care relația bilaterală este deja sensibilă pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . China a dezmințit marți acuzațiile formulate de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , potrivit cărora Beijingul ar fi instruit soldați ruși care ar fi fost desfășurați ulterior în Ucraina. Informația este transmisă de Agerpres , care citează AFP. Materialul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind conținutul exact al acuzațiilor și răspunsul oficial al Chinei nu sunt accesibile din textul public. [...]
Liderii G7 discută noi măsuri de presiune asupra Rusiei , după atacul rusesc în urma căruia Mănăstirea Pechersk din Kiev a luat foc, un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că tema va fi pe agenda summitului G7 din Franța , în contextul intensificării bombardamentelor asupra Ucrainei, care au produs noi victime în rândul civililor. Informațiile despre pagubele suferite de mănăstire sunt atribuite de publicație European Pravda. Într-un mesaj publicat pe X, von der Leyen a indicat că liderii G7 vor discuta „următoarele măsuri” pentru a crește presiunea asupra Rusiei, cu obiectivul de a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri și de a opri războiul. Ce se discută la G7 și de ce contează Miza imediată este o posibilă înăsprire a presiunilor internaționale asupra Rusiei, într-un moment în care atacurile asupra Ucrainei continuă, iar liderii occidentali caută pârghii suplimentare pentru a influența cursul conflictului. Von der Leyen a mai afirmat că Europa și poporul ucrainean își doresc pacea, în timp ce Rusia ar fi demonstrat „încă o dată” că este interesată de violență și distrugere. Context: contactele cu SUA, pe fondul discuțiilor despre negocieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski așteaptă un răspuns din partea țărilor G7 la ultimele atacuri rusești asupra orașelor ucrainene. Separat, Bloomberg relatează că liderii europeni intenționează să discute cu președintele american Donald Trump, în cadrul summitului, pentru a-l sprijini în planul de reluare a negocierilor între Ucraina și Rusia, cu participarea Europei. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu Trump înaintea reuniunii, iar cei doi au convenit să discute la summit idei suplimentare pentru a apropia o soluție de pace. [...]
Rusia își ajustează tactica loviturilor cu drone și rachete pentru a crește pagubele , iar seria de atacuri din noaptea de 14 spre 15 iunie a vizat puternic Kievul, Dnipro și Harkiv, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Dincolo de efectul militar imediat, analiza indică o componentă tot mai pronunțată de război informațional, inclusiv încercări de a muta responsabilitatea pentru distrugeri și folosirea unor materiale generate cu inteligență artificială. Atacurile au afectat și „situri culturale semnificative” în cele trei orașe, notează ISW, ceea ce ridică miza nu doar în planul securității, ci și al costurilor de reconstrucție și al presiunii asupra capacității Ucrainei de a proteja infrastructura urbană și patrimoniul. Războiul informațional: negarea pagubelor și „victorii” fabricate Potrivit evaluării, spațiul informațional rusesc încearcă să deturneze vina pentru distrugerile din 14–15 iunie fie acuzând Ucraina pentru pagube, fie justificând loviturile ca fiind „necesare militar”. În paralel, ISW apreciază că Rusia derulează operațiuni informaționale „sofisticate” care folosesc imagini generate cu inteligență artificială (AI) cu ridicări de steag pentru a fabrica afirmații despre succese tactice rusești în Kostiantînivka. Kostiantînivka: presiune pe teren, narațiuni amplificate În același timp, oficiali ucraineni continuă să raporteze că doar „aproximativ 100–150” militari ruși s-ar fi infiltrat în Kostiantînivka, conform analizei. ISW avertizează însă că situația tactică a Ucrainei în zonă „se deteriorează”, în timp ce Ministerul rus al Apărării ar prezenta în mod fals o posibilă viitoare capturare a orașului drept semnal pentru o preluare rapidă a întregului „Fortress Belt” și a restului regiunii Donețk. Negocieri: disponibilitate declarată la Kiev, intransigență la Kremlin ISW mai consemnează că Ucraina își exprimă în continuare disponibilitatea pentru o întâlnire la nivel de lideri cu Rusia, în timp ce Kremlinul ar continua să urmărească obiective maximaliste și să rămână „total” inflexibil în privința negocierilor. Separat, analiza menționează că forțele ruse au avansat recent în nordul regiunii Sumî, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre amploarea sau consecințele operaționale ale acestor mișcări. [...]
Rusia permite temporar carburanți mai poluanți pentru a ține piața alimentată , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au redus producția și au alimentat riscul de penurie, potrivit Antena 3 . Măsura, relatată de cotidianul Kommersant și preluată de Reuters , vizează anumite companii de rafinare, cărora li se permite să producă și să vândă pe piața internă benzină și motorină care respectă standarde de mediu mai scăzute. Contextul este deteriorarea aprovizionării cu carburanți pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. În ultimele luni, numărul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești s-a dublat, ceea ce a dus la opriri totale sau parțiale ale procesării petrolului și la scăderea producției de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, conform datelor oficiale și calculelor Reuters. Ce se schimbă în standardele de calitate Conform standardelor relaxate, benzina poate conține până la 150 de părți per milion (ppm) de sulf, de aproximativ 15 ori peste maximul permis în Europa, China și India. De asemenea, este permisă o cantitate mai mare de hidrocarburi aromatice, compuși toxici asociați cu probleme de sănătate. Potrivit unei surse citate de Kommersant, autoritățile ruse au încercat încă din toamna anului trecut să prevină penurii viitoare prin această relaxare pentru anumite rafinării, iar măsura a fost prelungită până la 1 mai anul curent. Semnale de penurie: restricții și cozi la benzinării În paralel, întreruperi în aprovizionarea cu combustibil au fost raportate în aproximativ 12 regiuni rusești, pe baza datelor compilate de Reuters din mass-media și rețele sociale. În regiunea Udmurtia (la est de Moscova), autoritățile au anunțat că, din 12 iunie, se aplică limite temporare la cantitățile de benzină AI-92 și AI-95 care pot fi cumpărate la benzinăriile operate de Tatneft. Totodată, au fost semnalate cozi lungi la o benzinărie din Sevastopol, în Crimeea. „Cum se poate rezolva? Cum? Numai dacă operațiunea militară specială se termină”, a spus Alyona, care și-a dat doar prenumele. Din perspectiva pieței, decizia indică o prioritate de reglementare: menținerea fluxului de carburanți pentru consumul intern, chiar cu costul unei calități mai slabe a combustibililor, pe fondul presiunilor operaționale generate de război. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile propunând o întâlnire cu Vladimir Putin în SUA , mizând pe un format care, în evaluarea sa, ar fi mai greu de refuzat de către liderul rus, potrivit Agerpres . Propunerea a fost discutată într-o convorbire telefonică pe care Zelenski a avut-o duminică cu președintele american Donald Trump , a spus liderul ucrainean într-o alocuțiune video publicată pe X. Zelenski a indicat că a vorbit cu Trump despre „posibilitatea de a organiza o astfel de întâlnire în Statele Unite”, într-un format care „lui Putin i-ar fi mult mai greu să-l refuze”. „Vom vedea ce va rezulta din aceasta.” De ce contează: locul întâlnirii rămâne un obstacol major Zelenski a mai propus o întâlnire față în față cu Putin, însă Kremlinul ia în considerare o astfel de întrevedere doar la Moscova, opțiune pe care președintele ucrainean spune că nu o poate accepta. În acest context, mutarea discuției pe teren neutru – în SUA – este prezentată de Zelenski ca o cale de a depăși blocajul legat de locație, fără a face concesia politică implicată de o deplasare la Moscova. Ce urmează Zelenski nu a oferit detalii despre un calendar sau despre un răspuns din partea Moscovei. Informația disponibilă se limitează la faptul că propunerea a fost avansată și discutată cu Trump, iar rezultatul rămâne incert. [...]
Economia Rusiei intră într-o zonă de risc sistemic pe fondul escaladării cheltuielilor militare , iar presiunea internă asupra Kremlinului crește, inclusiv dinspre instituții-cheie precum banca centrală, potrivit unei analize sintetizate de Adevărul . În acest tablou, vulnerabilitatea militară din Ucraina este dublată de tensiuni economice și sociale care pot influența deciziile lui Vladimir Putin, descris ca tot mai imprevizibil. Pe front, Ucraina ar fi împins forțele ruse în defensivă cu drone și rachete dezvoltate la Kiev, iar pierderile Moscovei sunt estimate la „zeci de mii lunar”. Ofensiva rusă ar stagna pe mai multe direcții și ar fi fost respinsă în anumite sectoare, în timp ce loviturile ucrainene pe teritoriul Rusiei amplifică impactul războiului asupra populației și „alimentează tensiuni economice și sociale”. În paralel, războiul – prezentat inițial drept o „operațiune militară specială” – a depășit deja durata Primului Război Mondial, fără un rezultat decisiv, potrivit The Guardian, citat în material. Cheltuieli militare în creștere și presiune pe venituri Materialul indică o deteriorare a indicatorilor economici, pe fondul costurilor războiului și al loviturilor asupra infrastructurii energetice. Sunt menționate inflația ridicată și scăderea veniturilor din exporturi după atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și terminalelor petroliere, care ar fi dus volumele de procesare a petrolului la cel mai mic nivel din ultimii 16 ani. În același timp, cheltuielile militare au urcat puternic. Potrivit economistului Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), bugetul militar al Rusiei a crescut cu peste 30% față de anul trecut și ar absorbi 46% din totalul cheltuielilor bugetare – „aproape fiecare al doilea rublă” din bugetul federal, conform textului. Semnale de fisură internă: critici politice și avertismente despre costul economic Pe plan intern, Adevărul notează o creștere a criticilor publice la adresa lui Putin, pe fondul prelungirii războiului. O analiză The Telegraph, citată în articol, menționează luări de poziție ale unor deputați ruși care cer oprirea ostilităților și invocă riscuri economice și sociale. Deputatul Viaceslav Marhaev este citat cu un avertisment privind apropierea de „o criză socială majoră” și riscul de „proteste în masă și haos” dacă situația nu se schimbă. Tot în material apare poziția deputatului Renat Suleimanov, care ar fi avertizat că prelungirea războiului va deveni „o povară mult prea grea pentru economia rusă”. În plus, Centrul Atotrus pentru Studiul Opiniei Publice (VTsIOM) ar lua în calcul suspendarea publicării datelor privind încrederea în Putin, după ce indicatorul ar fi coborât la 29,5% (procentul celor care l-au numit spontan pe Putin printre politicienii în care au încredere), cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, potrivit articolului. Miza operațională: banca centrală și riscul unui „șoc sistemic” Un punct sensibil este rolul guvernatoarei Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, absentă de la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, pe fondul unor speculații. Conform unor surse independente citate de The Telegraph, Nabiullina i-ar fi condiționat rămânerea în funcție de evitarea unei escaladări care ar implica închiderea granițelor și declararea legii marțiale. Articolul susține că o eventuală demisie a acesteia ar produce „un șoc sistemic major” pentru Moscova. În același timp, Putin ar fi semnat un decret pentru suplimentarea efectivelor armatei cu încă 10.000 de soldați, a doua decizie de acest tip în patru luni, potrivit materialului. De ce contează Din perspectiva economică, combinația dintre scăderea veniturilor din energie, inflație și alocarea unei părți foarte mari din buget către apărare crește riscul de instabilitate internă și reduce spațiul de manevră al autorităților. În acest context, analiza citată de Adevărul pune accent pe tensiunea dintre slăbirea capacității militare a Rusiei și riscul ca un lider izolat, confruntat cu perspectiva eșecului, să aleagă escaladarea în locul compromisului. Pentru context regional, materialul trimite și la un alt articol despre exerciții NATO în zona Coridorului Suwalki : Adevărul . [...]
