Știri
Știri din categoria Externe
Opoziția belarusă avertizează că Rusia și Minsk își pregătesc infrastructura militară la granițele cu NATO și Ucraina, un semnal care poate ridica presiunea de securitate în regiune și poate forța statele vecine să accelereze investițiile în apărare, potrivit Digi24, care citează Kyiv Post.
Frantsishak Viacorka, consilier al liderei opoziției belaruse din exil, susține că „comandamentul militar rus și regimul” lui Aleksandr Lukașenko pregătesc activ infrastructura necesară pentru operațiuni militare de-a lungul frontierelor Belarusului cu statele NATO și cu Ucraina. Declarațiile au fost făcute, conform materialului, în marja Forumului de Securitate al Mării Negre 2026, organizat la Odesa.
„Pregătirile sunt în curs. Ei reconstruiesc infrastructura sovietică, construiesc rețele de comunicații și baze militare, fără a mai menționa desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare... Ei pregătesc infrastructura de-a lungul tuturor frontierelor – cele cu Ucraina, Polonia și Lituania – peste tot, cu excepția celei cu Rusia.”
În relatarea citată, Viacorka indică o serie de măsuri care ar susține ipoteza unei pregătiri pentru escaladare:
Totodată, el afirmă că ar exista „tot mai multe dovezi” privind amenințări venite dinspre Belarus, inclusiv planuri pentru o nouă ofensivă rusă împotriva Ucrainei de pe teritoriul belarus, similară celei din 2022.
Deși vorbește despre o posibilă escaladare „în viitorul apropiat”, Viacorka spune că, în acest moment, nu ar exista indicii că o invazie ar urma să aibă loc „în viitorul imediat”.
„Putin nu dispune în prezent de resursele necesare pentru a deschide un nou front.”
El mai afirmă că „provocările cu drone și elicoptere” ar testa capacitățile țărilor occidentale din jurul perimetrului.
În aceeași logică, oficialul opoziției belaruse spune că „nu există motive de panică”, invocând faptul că Polonia și statele baltice își consolidează apărarea. În plus, el susține că foarte puțini militari belaruși ar fi dispuși să participe la operațiuni de luptă împotriva țărilor vecine.
Recomandate
Ucraina anticipează un atac aerian masiv al Rusiei în următoarele ore , iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare, potrivit Antena 3 . În acest context, Germania a livrat un nou sistem IRIS-T , însă acesta nu poate intercepta rachete balistice, exact categoria pe care Ucraina spune că o poate contracara cel mai greu. Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu la CBS News, că Ucraina se așteaptă la un atac „în această noapte sau în noaptea următoare”, cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, pe baza informațiilor primite de la SUA și aliați europeni. Președintele ucrainean a spus că va transmite populației să se adăpostească, precizând totodată că momentul exact nu este cunoscut „100% sigur”. Deficitul de interceptoare, vulnerabilitatea cheie Zelenski a indicat un atac recent drept exemplu de presiune asupra apărării aeriene, în care Rusia ar fi folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 balistice. El a spus că doborârea lor a fost „foarte dificilă” și a descris apărarea antibalistică drept „cel mai mare deficit”. Tot Zelenski a afirmat că, în ultima săptămână, forțele ruse ar fi lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete, iar loviturile ar fi vizat infrastructură civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și instalații energetice. IRIS-T din Germania ajută, dar nu rezolvă problema rachetelor balistice Ucraina a primit un nou sistem IRIS-T din Germania, livrat cu o zi înainte de declarațiile lui Zelenski. Sistemul este prezentat ca parte a apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei, bazată pe mai multe tipuri de echipamente furnizate de aliați. Antena 3 notează că: varianta cu rază scurtă poate lovi ținte la 12 kilometri și până la 8 kilometri altitudine; varianta cu rază medie poate atinge ținte la 40 de kilometri și până la 20 de kilometri altitudine; lansatoarele sunt mobile și pot transporta opt rachete; sistemul este optimizat pentru ținte lente, la joasă altitudine, cu semnătură radar redusă (de exemplu rachete de croazieră), dar nu poate intercepta rachete balistice, potrivit experților citați. Cererea către SUA pentru Patriot și contextul scăderii ajutorului Pe 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerând interceptoare Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare, invocând că ritmul livrărilor prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) „nu mai ține pasul” cu amenințarea. Trump nu a făcut declarații publice despre scrisoare, iar parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au spus că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, fără să ofere detalii despre tipul de sprijin. În același timp, ajutorul militar american pentru Ucraina ar fi scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în material. Amenințări și pe axa Belarus: Lukașenko vorbește despre o „țintă majoră” Pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Belarusului, Alexander Lukașenko a spus pe 31 mai că Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, „cu coordonate precise”, „foarte aproape de Belarus”, și a amenințat că ar putea bombarda Kievul. Declarațiile vin după ce un comandant ucrainean a vorbit despre identificarea a 500 de posibile ținte în Belarus, iar Zelenski a avertizat anterior asupra unei posibile ofensive din nord. În pofida avertismentelor venite dinspre Moscova privind posibile lovituri asupra Kievului și a recomandărilor de evacuare, Antena 3 notează că nicio ambasadă străină din capitala ucraineană nu a raportat evacuarea personalului. Ce urmează Din informațiile prezentate, Ucraina se pregătește pentru un nou val de atacuri aeriene în următoarele ore, în timp ce livrările occidentale (precum IRIS-T) întăresc apărarea împotriva unor tipuri de amenințări, dar lasă deschisă problema interceptării rachetelor balistice, unde Kievul spune că are cea mai mare lipsă. În paralel, retorica Belarusului adaugă un risc suplimentar pe flancul nordic, fără indicii concrete, în material, despre o decizie operațională iminentă a Minskului. [...]
Amenințările lui Lukașenko cu un „contraatac de precizie” și aluzii nucleare ridică miza de descurajare la granița Belarus–Ucraina , după ce Kievul a semnalat public că are deja cartografiate sute de ținte militare pe teritoriul belarus, potrivit Kyiv Post . Declarațiile vin ca reacție la o postare pe Facebook a lui Robert „Magyar” Brovdi , comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, care a avertizat că „primele 500 de ținte sunt deja pe listă” în Belarus și i-a transmis liderului de la Minsk să nu se implice împotriva Ucrainei. În fața jurnaliștilor, Aleksandr Lukașenko a încercat să răspundă în oglindă, susținând că Belarus ar avea la rândul său „500 de ținte”, dar și „o țintă foarte serioasă”, cu coordonate exacte, „foarte aproape de Belarus”, fără a oferi detalii. „Ei pot să fi identificat 500 de ținte – mulțumesc, avem și noi 500 de ținte pentru ei – dar avem o țintă foarte serioasă, cu coordonate exacte, și este foarte aproape de Belarus.” De ce contează: descurajarea prin drone devine mesaj public Miza principală a episodului este operațională: Ucraina își transformă capacitatea de lovire la distanță cu drone (UAV – vehicule aeriene fără pilot) într-un instrument de descurajare explicit, iar Minsk răspunde cu amenințări menite să ridice costul perceput al unei escaladări. Publicația notează că Brovdi a publicat lista celor 500 de ținte „pre-programate” tocmai pentru a crea o barieră de descurajare și a ține Belarusul „pe margine”. În același timp, Lukașenko a spus că nu crede că Forțele Armate ale Ucrainei ar urmări să deschidă un conflict direct cu Belarus, argumentând că o confruntare ar obliga Kievul să apere încă aproximativ 1.000 de kilometri de frontieră nordică „ne-garnizonată”. Context: frontieră tensionată și capacități extinse de operare cu UAV Tensiunile de la granița comună rămân ridicate de când Belarus a fost folosit ca platformă majoră pentru invazia inițială a Rusiei în Ucraina. În acest cadru, articolul menționează că Ucraina a negat constant acuzațiile belaruse privind „provocări” transfrontaliere. Kyiv Post mai afirmă, citând „informații de intelligence”, că Ucraina ar avea între 25.000 și 40.000 de piloți de UAV de luptă, organizați într-o rețea „sofisticată” și descentralizată – un element care explică de ce mesajul despre ținte în Belarus este credibil ca instrument de presiune. Retorică și semnale de escaladare În briefingul de presă, Lukașenko a combinat avertismentul privind un posibil contraatac cu atacuri verbale la adresa militarilor ucraineni, în special a celor din structurile teritoriale, pe care i-a descris în termeni depreciativi. În lectura publicației, reacția liderului belarus sugerează că amenințarea loviturilor „asimetrice” în adâncime – adică atacuri cu cost relativ redus, dar cu efect disproporționat – a devenit un factor de presiune pentru planificatorii de apărare de la Minsk. [...]
UE mizează pe negociatori cu greutate economică, nu pe Est, în discuțiile cu Rusia , iar absența unui român de pe lista scurtă este explicată prin criterii de credibilitate și profil în piața unică, nu printr-un simplu „joc de culise”, potrivit unui interviu acordat de experta în negocieri internaționale Gabriela Ciot pentru Adevărul . La reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Limassol (începând de joi, 27 mai), șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia ar încerca să profite de dificultatea europenilor de a se pune de acord asupra unui nume care să-i reprezinte în eventuale tratative, pentru a trage de timp și a crea fisuri între aliați. În acest context, unele state, precum Franța și Germania, ar fi început deja discuții preliminare cu Moscova, înainte ca UE să stabilească un reprezentant comun. De ce contează profilul economic în alegerea negociatorului În evaluarea Gabrielei Ciot, numele vehiculate în spațiul public indică o preferință pentru lideri cu experiență în gestionarea crizelor și cu înțelegere a componentelor economice ale unui posibil acord. Ea îl indică drept potrivit pe Mario Draghi , invocând expertiza sa economică și capacitatea de negociere, în condițiile în care un eventual acord ar include „multe implicații și componente”, inclusiv legate de reconstrucția Ucrainei. În același timp, Angela Merkel este descrisă ca având avantajul unei experiențe consistente în relația cu Federația Rusă și al gestionării unor crize majore în timpul mandatelor sale (criza financiară, migrația, Brexit). Publicația amintește și alte nume aflate „în cărți”: președintele Finlandei, Alexander Stubb (care s-a autopropus), António Costa, Jean-Claude Juncker și Sauli Niinistö. Rusia ar fi sugerat anterior numele lui Gerhard Schroeder, idee respinsă „din start” de europeni. De ce nu apare niciun român sau est-european pe listă Întrebarea centrală a interviului este de ce nu figurează niciun român – și, mai larg, niciun est-european – între potențialii reprezentanți ai UE. Explicația avansată de Ciot ține de încrederea pe care partenerii europeni o acordă celor percepuți ca folosind „mecanismele europene”, ca susținând accelerarea integrării și ca având un comportament care arată că statul pe care îl reprezintă este „actor pe piața unică” a UE. În același registru, ea sugerează că un lider est-european cu profil potrivit ar putea fi Donald Tusk, dar apreciază că acesta ar prefera să rămână concentrat pe gestionarea situației interne din Polonia. Ce urmează Potrivit interviului, decizia ar urma să se contureze la un viitor Consiliu European. Indiferent de persoana desemnată, Ciot susține că reprezentantul UE nu va lua decizii de unul singur, întrucât orice mandat și orice opțiune vor fi discutate și dezbătute la nivelul Consiliului European. [...]
Raportul tehnic al statului român indică proveniență rusească pentru drona care a lovit un bloc din Galați , iar concluzia urmează să fie transmisă către NATO și UE, cu potențiale efecte asupra modului în care România își gestionează securitatea la granița estică, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic finalizat de specialiștii români arată că drona prăbușită la Galați este „Geran-2”, de proveniență rusească, și a prezentat elementele pe care le numește „concluzie fără dubiu”. În postarea sa, șeful statului afirmă că ancheta a ajuns la această concluzie pe baza unui „ansamblu consistent de probe tehnice”. Ce probe invocă raportul tehnic Conform președintelui, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”. Totodată, el susține că analiza componentelor (electronice, sisteme de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) arată similitudini „până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate „cu certitudine” ca fiind fabricate în Federația Rusă. În plus, raportul ar indica: marcaje de fabricație și inscripții tehnice care ar urma același proces tehnologic întâlnit la drone Geran-2 analizate în ultimii ani; analize fizico-chimice care ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. Ce urmează: informarea aliaților și implicația de securitate Nicușor Dan apreciază că incidentul, în care un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România și a provocat răniți și pagube materiale, „este de o gravitate deosebită”, indicând Rusia drept „singurul responsabil”. El mai spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene și că România va continua să acționeze împreună cu partenerii pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței. Contextul incidentului O dronă a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc din Galați; o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți, conform informațiilor prezentate. [...]
Ungaria intră într-un blocaj instituțional cu miză directă pe fondurile UE , după ce președintele Tamas Sulyok a refuzat să demisioneze la termenul impus de premierul Peter Magyar, potrivit Antena 3 . Șeful statului spune că vrea să rămână în funcție și promite sprijin pentru legislația necesară „deblocării fondurilor europene”, în timp ce noul guvern îl contestă ca „ilegitim”. Termenul-limită pentru demisie a expirat duminică seară, iar situația este descrisă drept prima criză politică majoră la Budapesta de la venirea la putere a partidului Tisza, condus de Peter Magyar. De ce contează: riscul de întârziere a deciziilor legate de banii europeni Deși președinția Ungariei este o funcție în principal ceremonială, fără atribuții executive, Sulyok a legat explicit rămânerea sa în funcție de cooperarea cu guvernul și de susținerea pachetului legislativ necesar pentru accesarea fondurilor UE, conform aceleiași surse. În paralel, premierul Peter Magyar susține că noul parlament ar trebui să aleagă un alt președinte, „în linie cu voința populară” exprimată la alegerile din aprilie. În Ungaria, președintele este ales de parlament. Pozițiile celor doi: „nu demisionez” vs. „nu mai reprezintă voința populară” Tamas Sulyok a transmis, într-un clip publicat pe rețelele sociale, că nu intenționează să demisioneze și că vrea să continue să lucreze „alături de guvern”. Totodată, a spus că așteaptă un verdict al Comisiei de la Veneția și că „totul trebuie să se desfășoare în acord cu Constituția”. Peter Magyar l-a atacat public pe președinte și a anunțat că intenționează să îi facă o vizită luni, după ce le-a reamintit susținătorilor săi de expirarea ultimatumului. În mesajul publicat pe Facebook, Magyar a invocat și remunerația președintelui: „Chiar și de Ziua Copilului își apără doar salariul lunar de 6,3 milioane de forinți (aprox. 18 mii euro – n. red.), în loc să-și ceară scuze”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Antena 3 notează că ultimatumul pentru demisie a vizat și alți oficiali, inclusiv procurorul general Gabor Balint Nagy. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali concreți, rămâne de văzut dacă noua majoritate parlamentară va încerca schimbarea președintelui prin vot sau dacă disputa se va muta în zona interpretărilor constituționale, pe fondul așteptării verdictului Comisiei de la Veneția. [...]
Sancțiunile americane și pierderea petrolului venezuelean împing Cuba spre colaps , iar singura ieșire realistă pentru Havana ar fi un acord cu Washingtonul care să poată fi prezentat de Donald Trump drept o victorie politică, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Pe fond, miza este una economică și operațională: blocada și sancțiunile au adus economia Cubei „aproape de marginea prăpastiei”, iar dispariția petrolului venezuelean importat la preț avantajos a agravat rapid criza. În acest context, analiza susține că prelungirea confruntării cu SUA crește riscul unui „colaps umanitar” și al unei intervenții militare. Presiunea Washingtonului: schimbare de regim sau negociere rapidă După capturarea lui Nicolas Maduro la Caracas de către forțe speciale americane, Trump a transmis că „următoarea țintă este Cuba”, iar administrația sa a livrat semnale diferite despre pașii următori. Unii oficiali americani au declarat pentru Wall Street Journal că urmăresc schimbarea regimului de la Havana până la finalul lui 2026, în timp ce alți diplomați au discutat cu lideri din comunitățile cubaneze din Miami și din Spania despre identificarea unei figuri care să preia conducerea, pe modelul succesiunii din Venezuela. În paralel, Washingtonul a trecut la sancțiuni secundare – adică măsuri care vizează și companii din afara SUA – împotriva firmelor străine care fac afaceri cu întreprinderi de stat cubaneze din sectoare considerate strategice, precum minerit, energie și finanțe. Ce ar cere SUA într-un acord cu Havana Potrivit analizei citate, un posibil acord „s-a conturat deja de luni de zile”, iar lista de cerințe include atât măsuri politice, cât și condiții cu impact direct asupra arhitecturii de securitate a insulei și asupra relațiilor externe: introducerea de reforme și măsuri pentru protejarea libertății de exprimare și de asociere; eliberarea prizonierilor politici, inclusiv a unor deținuți de marcă reținuți după protestele naționale începute în iulie 2021 ; reducerea legăturilor Cubei cu serviciile de securitate și informații din Rusia și China, inclusiv închiderea stațiilor de ascultare de pe teritoriul Cubei; cooperare pentru stabilirea unei structuri de compensare a firmelor private americane expropriate în 1959–1960. În acest tablou, vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Havana – la o zi după ce ministrul cubanez al energiei a spus că insula nu mai are rezerve de petrol – este prezentată ca un semnal că „timpul este limitat” și că amenințările privind ocuparea insulei ar trebui tratate cu seriozitate. De ce e greu de aplicat: patru centre de putere și interese divergente Analiza descrie conducerea Cubei ca fiind fragmentată în cel puțin patru centre de putere care se suprapun: familia Castro și apropiații, conglomeratul militar-economic GAESA , serviciile de securitate și Partidul Comunist împreună cu birocrația de stat. GAESA, care controlează aproximativ 40% din PIB-ul țării, ar avea de pierdut dintr-o deschidere reală către investiții private, în timp ce serviciile de securitate ar dori menținerea legăturilor cu Beijing și Moscova. În plus, Raul Castro – ajuns la aproape 95 de ani – ar vedea orice acord care i-ar reduce influența drept o amenințare existențială la adresa proiectului politic pe care l-a susținut împreună cu Fidel Castro. Ce urmează: fereastră îngustă pentru o tranziție controlată Concluzia analizei este că schimbarea în Cuba pare inevitabilă, însă direcția depinde de rapiditatea cu care Havana acceptă o negociere: fie o transformare treptată, pe care autoritățile o pot influența, fie un scenariu haotic, inclusiv prin intervenție externă. În mod „ironic”, notează analiza, SUA ar fi singurul actor care poate finanța „cu adevărat” refacerea Cubei, ceea ce face ca un acord cu Washingtonul să fie, practic, singura opțiune pentru evitarea dezastrului. [...]
