Știri
Știri din categoria Știință
Nicușor Dan cere construirea în România a unor instituții care să poată atrage și păstra talentul științific, argumentând că miza este trecerea de la statutul de „beneficiar” al progresului tehnologic la unul de loc unde acesta se produce, potrivit Economica.
Șeful statului a indicat că doar prin astfel de instituții România poate deveni un actor relevant în domenii pe care le consideră esențiale, precum inteligența artificială, biotehnologiile, energia, securitatea cibernetică, apărarea sau științele sociale.
Nicușor Dan a avut o întrevedere cu prof. Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC), instituție europeană dedicată susținerii cercetării de frontieră și excelenței științifice.
Președintele a precizat că discuția a vizat viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene și al programului care va succeda Horizon Europe.
În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cercetarea și inovarea de competitivitatea economică, securitatea și autonomia strategică a Europei, susținând că pentru România acestea trebuie tratate drept „investiții strategice”.
„Pentru România, este esenţial ca cercetarea şi inovarea să fie tratate ca investiţii strategice în competitivitatea economică, securitatea şi autonomia strategică a Europei.”
Totodată, președintele a subliniat că ERC finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile, având ca unic criteriu „excelența științifică”, principiu despre care spune că trebuie „menținut și consolidat” pentru a valorifica potențialul de cercetare și resursa umană din România. Contextul exact al mesajului este redat în postarea de pe Facebook.
Recomandate
România vrea ca finanțarea pentru cercetare să rămână bazată pe excelență , în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește următorul buget multianual și programul care va succeda Horizon Europe , potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC). De ce contează: regulile de finanțare din UE se rescriu, iar miza e accesul la bani competitivi Nicușor Dan spune că discuția a vizat „viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare”, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al UE și al programului care va urma după Horizon Europe. În acest cadru, președintele susține că pentru România este „esențial” ca cercetarea și inovarea să fie tratate drept investiții strategice, cu impact în competitivitatea economică, securitate și autonomia strategică a Europei. Ce principiu apără România: finanțare pe criteriul excelenței Președintele a subliniat rolul ERC, instituție care finanțează proiecte de cercetare fundamentală „în toate domeniile științifice”, având ca „unic criteriu excelența științifică”. El consideră că acest principiu trebuie „menținut și consolidat”, pentru a valorifica „la maximum” potențialul cercetării și resursa umană din România. „Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile ştiinţifice, având ca unic criteriu excelenţa ştiinţifică. Acest principiu trebuie menţinut şi consolidat, pentru a putea valorifica la maximum potenţialul cercetării şi a resursei umane valoroase din România.” Ce urmează intern: instituții care să atragă și să păstreze talentul științific Nicușor Dan afirmă că România trebuie să construiască instituții capabile „să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel”. În viziunea sa, doar astfel România poate depăși statutul de simplu beneficiar al progresului tehnologic și poate deveni un loc în care acesta se produce, inclusiv în domenii precum: inteligență artificială; biotehnologii; energie; securitate cibernetică; apărare; științe sociale. [...]
Un studiu leagă extinderea timpurie a smartphone-urilor de o parte importantă din scăderea fertilității în SUA , sugerând un posibil efect direct asupra dinamicii demografice cu implicații economice pe termen lung, potrivit Mediafax . Cercetarea pornește de la observația că anul 2007 a fost un „punct de inflexiune” pentru natalitatea din Statele Unite, spune Caitlin Myers , economist la Middlebury College și la Biroul Național de Cercetare Economică , autoarea principală a studiului. În același an, Apple a început lansarea iPhone-ului în SUA, iar Marea Recesiune a debutat câteva luni mai târziu, ceea ce a alimentat inițial ipoteza că declinul natalității ar fi fost în principal un efect al crizei. „Inițial, am presupus cu toții că era vorba de recesiunea globală. Se știe de mult timp că natalitatea este prociclică, așa că opinia generală era că va reveni la normal. Apoi am avut o redresare economică fără copii.” Cum a fost testată legătura dintre smartphone și fertilitate Autorii au urmărit răspândirea rețelei de bandă largă mobilă a AT&T, rețea care la început a fost singura pe care era disponibil smartphone-ul, și au comparat schimbarea ratei fertilității între 2007 și 2011 cu ponderea populației care avea acces la această rețea. Rezultatul raportat: în zonele în care peste 90% dintre locuitori au avut acces timpuriu la smartphone-uri, rata fertilității a scăzut mai mult decât în zonele în care mai puțin de 10% dintre locuitori aveau acoperire. Unde se vede cel mai puternic efectul: adolescenți și tineri Diferențele au fost cele mai pronunțate în rândul adolescenților, conform datelor prezentate: pentru tinerii de 15–19 ani, natalitatea a scăzut cu aproximativ 26% (2007–2011) în zonele cu acces larg la smartphone-uri, față de o scădere de 14% în zonele cu acces limitat; pentru femeile de 20–29 de ani, scăderea a fost de 15% în județele cu acces extins, comparativ cu 10% în cele cu acces limitat; pentru femeile de 30–39 de ani, rata natalității a scăzut ușor în zonele cu acces extins. Cercetătorii estimează că difuzarea timpurie a smartphone-ului a cauzat între o treime și jumătate din scăderea ratei generale a fertilității din SUA între 2007 și 2011. Ce mecanism propun autorii și ce rămâne neexplicat Studiul nu poate explica exact de ce smartphone-urile ar reduce fertilitatea, dar avansează ipoteza că tehnologia a schimbat modul în care oamenii își folosesc timpul și atenția, în special în direcții care ar face mai puțin probabilă întreținerea de relații sexuale și apariția unei sarcini. În acest context, cercetătorii indică scăderea numărului de nașteri neplanificate în rândul tinerilor ca factor-cheie al declinului general al fertilității din SUA și susțin că smartphone-ul ar fi „întrerupt” unele dintre căile care duc la o sarcină neplanificată. Ezekiel Hooper, coautor, afirmă că smartphone-ul ar fi devenit un „substitut” pentru contactul fizic și interacțiunea față în față. Pentru cititori, miza depășește dezbaterea academică: dacă legătura cauzală se confirmă și în alte contexte, schimbările tehnologice pot deveni o variabilă relevantă în prognozele demografice care stau la baza planificării forței de muncă și a politicilor publice. [...]
Reluarea zborurilor rachetei H3 reduce riscul de blocaj în accesul Japoniei la orbită , după ce vehiculul a revenit cu succes în serviciu și a livrat pe orbită șase sateliți, potrivit Space . Pentru Japonia, miza este operațională: H3 este succesorul H-2A (retras anul trecut), iar un nou eșec ar fi prelungit dependența de alternative externe pentru lansări. Lansarea a avut loc joi, 11 iunie, de la Tanegashima Space Center , la 00:54 GMT, în cadrul celui de-al optulea zbor al rachetei H3. A fost și primul zbor în configurația cu trei motoare, iar toate cele șase încărcături au fost plasate pe orbitele lor, conform unui comunicat JAXA . Ce s-a schimbat după eșecul din decembrie Ultima misiune H3, în decembrie, a eșuat și a dus la pierderea încărcăturii utile (satelitul Michibiki 5). Investigația JAXA a stabilit drept cauză un adaptor de încărcătură deteriorat, care a produs și avarii la rezervoarele de combustibil ale treptei a doua, generând probleme de aprindere la motor. În misiunea de acum, JAXA a raportat că zborul a decurs conform planului și că separarea unor încărcături (inclusiv PETREL și STARS-X) a avut loc la aproximativ 16 minute și 4 secunde după lansare, fiind confirmată și separarea nominală a celorlalte payload-uri. De ce contează pentru programul de lansări al Japoniei H3 este o rachetă în două trepte, dezvoltată de JAXA și Mitsubishi Heavy Industries , propulsată de motoare LE-9. Reușita acestui zbor este relevantă pentru continuitatea lansărilor japoneze, în condițiile în care H-2A a fost retras, iar H3 a avut un început dificil: a eșuat la debutul din martie 2023, apoi a acumulat cinci misiuni reușite înaintea incidentului din decembrie. După misiune, Tanegashima Space Center a transmis într-o postare pe X: „Vă mulțumim pentru sprijin și încurajări. Vă rugăm să continuați să susțineți racheta H3 și pe viitor.” [...]
NASA a stabilit echipajul Artemis III , un pas operațional esențial pentru testarea revenirii pe Lună , potrivit CNET , într-un moment în care programul Artemis are nevoie de repere concrete pentru a valida arhitectura de zbor și pregătirea pentru o aselenizare cu echipaj. Decizia fixează, în termeni practici, „cine” va executa misiunea și permite trecerea la etape de pregătire și integrare mai avansate, de la antrenamente specifice până la coordonarea cu sistemele și procedurile de misiune. În logica unui program spațial, nominalizarea echipajului nu este doar un anunț de personal, ci o condiție pentru planificarea operațională detaliată. Artemis III este prezentată ca o misiune „crucială” de testare pe Lună, în cadrul efortului NASA de a reveni cu astronauți pe suprafața lunară. Publicația notează că miza este validarea unei misiuni cu echipaj într-un profil care implică operațiuni lunare și verificarea capabilităților necesare pentru pașii următori ai programului. În materialul disponibil în input nu apar numele astronauților, calendarul exact al misiunii sau alte detalii tehnice (vehicule, furnizori, bugete). În lipsa acestor informații în sursa furnizată, consecințele cuantificabile și următorii pași calendaristici nu pot fi detaliate fără a specula. [...]
AstraZeneca intră mai agresiv pe piața tratamentelor antiobezitate cu o pastilă care, în studii, a dus la scăderi de până la 11,8% din greutate în 36 de săptămâni , potrivit Biziday . Rezultatele vin într-un moment în care competiția dintre marile companii farmaceutice se intensifică, iar diferențele de eficacitate și tolerabilitate pot cântări decisiv în aprobările viitoare și în adoptarea pe scară largă. Medicamentul experimental se numește Elecoglipron și a fost prezentat la reuniunea anuală a American Diabetes Association , desfășurată la New Orleans . Într-un studiu de fază intermediară, pacienții care au primit doza de 75 mg au pierdut în medie 10,5% din greutatea corporală după 26 de săptămâni, iar după 36 de săptămâni scăderea medie a ajuns la 11,8%. În grupul placebo, reducerea a fost de 0,6%. Ce arată datele din studiu și cât de „robust” e efectul Studiul a inclus 310 adulți supraponderali sau obezi, cu cel puțin o afecțiune asociată excesului de greutate. Un rezultat important pentru evaluarea clinică: aproape 89% dintre participanții tratați cu cea mai mare doză au slăbit cel puțin 5% din greutatea inițială, unul dintre obiectivele principale ale studiului. Pentru o doză mai mică (50 mg), scăderea în greutate a fost: 8% după 26 de săptămâni; 9% după 36 de săptămâni. Cum se poziționează față de rivali și ce urmează Biziday notează că rezultatele sunt apropiate de cele obținute de pastila experimentală Wegovy (Novo Nordisk), care a dus la o pierdere în greutate de 14%, și de medicamentul Foundayo (Eli Lilly), care a redus greutatea cu 12% în studii clinice avansate. În paralel, sunt menționate și alte evoluții din industrie: Pfizer a comunicat rezultate promițătoare pentru un tratament injectabil cu administrare săptămânală sau lunară și se așteaptă să finalizeze mai multe teste anul viitor, cu prime aprobări de reglementare estimate până în prima jumătate a lui 2028. Roche a raportat, într-un studiu de fază intermediară, o pierdere medie de 22,7% după 48 de săptămâni pentru un tratament injectabil. AstraZeneca spune că va trece Elecoglipron în faza a treia de testare, unde va fi evaluat atât la pacienți cu obezitate, cât și la cei cu sau fără diabet de tip 2. Compania intenționează să analizeze medicamentul atât ca monoterapie, cât și în combinație cu un medicament pentru diabet de tip 2. Reacții adverse: tolerabilitatea rămâne un test cheie În studiu, cele mai frecvente reacții adverse asociate dozei de 75 mg au fost: greața: 55% (față de 20% la placebo); constipația: 41% (față de 6%); diareea: 35% (față de 25%); vărsăturile: 27% (față de 5%). AstraZeneca afirmă, totuși, că rata de întrerupere a tratamentului a fost redusă. [...]
O analiză chimică a confirmat că un lichid vechi de 2.300 de ani este bere , după ce arheologii au găsit mai mulți litri într-un recipient de bronz dintr-un mormânt din secolul al IV-lea î.Hr., în apropiere de Marele Zid Chinezesc , potrivit Mediafax . Descoperirea contează mai ales prin ce arată despre nivelul tehnic al fabricării și conservării berii în China antică, pe baza unor metode moderne de laborator. Recipientul a fost găsit într-un cimitir din apropierea orașului Guyuan , în provincia Ningxia. În interior, cercetătorii au identificat 3,7 litri dintr-un lichid care „seamănă cu berea”, iar situl este datat în perioada Statelor Combatante (445–221 î.Hr.). Ce au găsit cercetătorii în lichid Analizele au identificat: 23 de clase de compuși organici, inclusiv aminoacizi, acizi grași și carbohidrați; 8.571 de celule de drojdie; urme de mei, grâu și orz, elemente care au confirmat că este bere, nu o băutură pe bază de fructe. Băutura este datată între 547 și 221 î.Hr., iar cercetătorii consideră că indică un proces de fabricare „rafinat și sofisticat” pentru epocă. De ce s-a păstrat: o tehnică de sigilare în două straturi Descoperirea a scos la iveală și o metodă de conservare: interiorul gâtului recipientului era sigilat cu o pânză, peste care era adăugat un amestec de nămol și compuși organici, formând un strat dublu protector. În China antică, astfel de băuturi fermentate erau depuse în morminte ca ofrande, fiind asociate cu ritualuri funerare și credința că pot facilita comunicarea cu lumea spiritelor. Ce gust ar avea berea veche de 2.300 de ani Gustul nu ar semăna cu cel al berii moderne, potrivit sursei. Studiul indică niveluri ridicate de acid lactic, oxalic și tartric, care sugerează un gust acru. Rămâne însă neclar dacă aceste arome provin din compoziția inițială a băuturii sau sunt rezultatul învechirii extreme. Mediafax notează că lichidul pare albastru-verzui și fără miros, informație atribuită site-ului IFL Science, citat de sursă. [...]
